ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 23 octombrie 2025

Asupra apelurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 103/F din 05.07.2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală, în dosarul nr. x/2022, în temeiul art. 396 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000.

În temeiul art. 67 alin. (1) C. pen., i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public) pe o perioadă de 3 ani, după rămânerea definitivă a hotărârii, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) din C. pen., i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat și de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe durata și în cazul executării pedepsei principale.

În temeiul art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de probațiune București a executării pedepsei principale aplicată inculpatului A. și implicit a pedepsei accesorii a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, calculat, potrivit art. 92 alin. (2) C. pen., de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 93 alin. (1) lit. a)-e) C. pen., i s-a impus inculpatului ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe serviciului de probațiune, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice serviciului de probațiune schimbarea locului de muncă; să comunice serviciului de probațiune informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., i s-a impus inculpatului ca, pe durata termenului de supraveghere, să execute obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., i s-a impus inculpatului ca, pe durata termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 80 de zile, în cadrul Administrației Domeniului Public și Dezvoltare Urbană Sector 6 București sau al Arhiepiscopiei Bucureștilor, astfel cum se va decide de către consilierul de probațiune, potrivit art. 404 alin. (2) din C. proc. pen.

În temeiul art. 404 alin. (2) din C. proc. pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 și art. 97 din C. pen., referitoare la cazurile de revocare și, respectiv, anulare a suspendării sub supraveghere.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut pentru o perioadă de 24 de ore, de la data de 04.10.2022, ora 17

45

, până la 05.10.2022, ora 17

45

.

În temeiul art. 291 alin. (2) din C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul A. a sumei de 2.000 de euro.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) raportat la art. 249 alin. (1), (2), (4) din C. proc. pen., a fost menținută măsura sechestrului asigurător instituită în privința inculpatului A. prin ordonanța nr. 187/P/2022 din 10.10.2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte ca Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, astfel cum a fost modificată prin încheierea din 17.10.2022 a Judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București, secția a II a Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2022, menținută ulterior prin încheierea din 17.11.2022 a Judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București, secția I Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2022.2 și, ulterior, restrânsă prin încheierea din 20 iulie 2023 a Curții de Apel București, secția I Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2022.9 și care poartă asupra sumei de 2.000 de euro, depusă de către inculpat în contul nr. x deschis la B. S.A. și indisponibilizată conform procesului-verbal de instituire sechestru din data de 01.11.2022.

În temeiul art. 396 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență, prevăzută de 48 alin. (1) C. pen., raportat la art. 291 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000.

În temeiul art. 67 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public) pe o perioadă de 3 ani, după rămânerea definitivă a hotărârii, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) din C. pen., i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat și de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe durata și în cazul executării pedepsei principale.

În temeiul art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de probațiune București a executării pedepsei principale aplicată inculpatului C. și implicit a pedepsei accesorii a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, calculat, potrivit art. 92 alin. (2) C. pen., de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 93 alin. (1) lit. a)-e) C. pen., i s-a impus inculpatului ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe serviciului de probațiune, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice serviciului de probațiune schimbarea locului de muncă; să comunice serviciului de probațiune informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., i s-a impus inculpatului ca, pe durata termenului de supraveghere, să execute obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., i s-a impus inculpatului ca, pe durata termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 80 de zile, în cadrul Administrației Domeniului Public și Dezvoltare Urbană Sector 6 București sau al Arhiepiscopiei Bucureștilor, astfel cum se va decide de către consilierul de probațiune, potrivit art. 404 alin. (2) din C. proc. pen.

În temeiul art. 404 alin. (2) din C. proc. pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 și art. 97 din C. pen., referitoare la cazurile de revocare și, respectiv, anulare a suspendării sub supraveghere.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut pentru o perioadă de 24 de ore, de la data de 04.10.2022, ora 17

30

, până la 05.10.2022, ora 17

30

.

În temeiul art. 291 alin. (2) din C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul C. a sumei de 1.000 de euro.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) raportat la art. 249 alin. (1), (2), (4) din C. proc. pen., a fost menținută măsura sechestrului asigurător instituită în privința inculpatului C. prin ordonanța nr. 187/P/2022 din 10.10.2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte ca Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, astfel cum a fost modificată prin încheierea din 17.10.2022 a Judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București, secția a II a Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2022, apoi menținută prin încheierea din 17.11.2022 a Judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București, secția I Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2022.2 și, ulterior, restrânsă prin încheierea din 20 iulie 2023 a Curții de Apel București, secția I Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2022.9 și care poartă asupra sumei de 1.000 de euro, depusă de către inculpat în contul nr. x deschis la B. S.A. și indisponibilizată conform procesului-verbal de instituire sechestru din data de 20.10.2022.

În temeiul art. 274 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., au fost obligați, fiecare dintre inculpați, la plata sumei de câte 10.000 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat (din care 7.450 RON, aferent fazei de urmărire penală, iar, 2.550 RON, aferent fazei de cameră preliminară și judecată în primă instanță).

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță, a reținut că, prin rechizitoriul nr. x/2022 din 08.11.2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției, s-a dispus trimiterea în judecată sub măsura preventivă a controlului judiciar, a inculpaților A. pentru săvârșirea infracțiunii de "trafic de influență", prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și C. pentru săvârșirea infracțiunii de "complicitate la trafic de influență", prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen., raportat la art. 291 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 7 lit. c) din Lega nr. 78/2000).

În fapt, prin actul de sesizare a instanței, în sarcina inculpaților trimiși în judecată, s-a reținut, în esență că:

- inculpatul A. - ofițer de poliție în cadrul Brigăzii Rutiere București, șef al Biroului Accidente Rutiere Soldate cu Victime, având calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare, din ianuarie 2022, până la sesizarea organelor de urmărire penală (21 septembrie 2022), beneficiind în acest sens de sprijinul inculpatului C., avocat, membru activ al Baroului București, a pretins și primit suma totală de 3.000 de euro, dintre care 2.000 de euro, în mod nemijlocit și 1.000 de euro prin intermediul inculpatului C., de la D., lăsând să se creadă că are influență asupra altor polițiști din cadrul Brigăzii Rutiere București și promițând că îi va determina să îndeplinească acte care intră în atribuțiile acestora de serviciu, în sensul de a determina darea unei soluții de clasare în dosarul în care D. este cercetat pentru conducerea pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice, soluție de clasare ce ar fi urmat să fie dispusă ca urmare a stabilirii în mod fraudulos a unei alcoolemii de sub 0,80 gr‰;

- inculpatul C. - avocat, membru activ al Baroului București, din ianuarie 2022 până la sesizarea organelor de urmărire penală (21 septembrie 2022) i-a acordat sprijin inculpatului A., ofițer de poliție în cadrul Brigăzii Rutiere București, șef al Biroului Accidente Rutiere Soldate cu Victime, având calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare (calitate cunoscută de inculpatul C.), în activitatea acestuia de pretindere și primire a sumei totale 3.000 de euro, dintre care 2.000 de euro în mod nemijlocit și 1.000 de euro prin intermediul inculpatului C., de la D., lăsând să se creadă că are influență asupra altor polițiști în cadrul Brigăzii Rutiere București și promițând că îi va determina să îndeplinească acte care intră în atribuțiile acestora de serviciu, în sensul de a determina darea unei soluții de clasare în dosarul în care D. este cercetat pentru conducerea pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice, soluție de clasare ce ar fi urmat să fie dispusă ca urmare a stabilirii în mod fraudulos a unei alcoolemii de sub 0,80 gr‰.

Pentru stabilirea și dovedirea situației de fapt reținută în rechizitoriu, procurorul de caz a avut în vedere următoarele mijloace de probă: declarațiile martorului D., declarațiile inculpaților C. și A., declarațiile martorilor E., F., G., H. și I., procesele-verbale de redare a conversațiilor interceptate în temeiul măsurilor de supraveghere tehnică și planșele fotografice anexe, procesele-verbale de redare a conversațiilor dintre D. și cei doi inculpați, înregistrate de către cel dintâi cu mijloace proprii și predate organelor de urmărire penală, procesul-verbal privind documentele puse la dispoziție de D. și înscrisul olograf anexă, predat de acesta, procesul-verbal privind listarea conversațiilor J. puse la dispoziție de D. și materialele aferente, procesul-verbal privind efectuarea de planșă fotografică după conversațiile J. puse la dispoziție de D., procesul-verbal privind redarea unor însemnări din agenda predată de către inculpatul C., procesul-verbal privind informațiile conținute de registrele de acces în sediul Brigăzii Rutiere București, procesele-verbale privind efectuarea perchezițiilor informatice asupra telefoanelor inculpaților și materialele rezultate în urma perchezițiilor informatice, înscrisurile judiciare relevante care au constituit dosarul nr. x/2022 AL Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 6 București.

Prin același rechizitoriu, în temeiul dispozițiilor art. 328 alin. (3) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. h) C. proc. pen. și la art. 292 alin. (2) C. pen., s-a dispus clasarea cauzei cu privire la săvârșirea de către D. a infracțiunii de cumpărare de influență, prevăzută de art. 292 din C. pen., iar, în temeiul art. 328 alin. (3) C. proc. pen. și art. 318 alin. (1), (2) și 3 din același act normativ, s-a dispus renunțarea la urmărire penală față de suspectul D., sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen., cu obligarea acestuia, conform art. 318 alin. (6) lit. c) C. proc. pen., la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului sector 1 sau al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția I Penală, la data de 29 iulie 2022, sub nr. x/2022, în vederea desfășurării procedurii de cameră preliminară, fiind format dosarul asociat nr. x/2022

Prin încheierea din 02.03.2023, judecătorul de cameră preliminară din cadrul primei instanțe a constatat legalitatea sesizării instanței, a efectuării actelor și a administrării probelor în faza de urmărire penală, respingând, ca nefondate, cererile și excepțiile formulate de inculpații A. și C. și a dispus începerea judecății.

Contestațiile formulate de inculpați împotriva încheierii anterior menționate au fost respinse, ca nefondate, prin încheierea nr. 384/CO- C. pen. din 18.05.2023 pronunțată de Completul de 2 judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2023.

În etapa cercetării judecătorești, după ce la termenul din data de 13 iulie 2023 s-a dat citire rechizitoriului, la interpelarea instanței, inculpații A. și C. au precizat, în prezența apărătorilor aleși, că nu doresc să uzeze de procedura simplificată de judecare a cauzei, bazată pe recunoașterea învinuirii.

În aceste condiții, Curtea a dispus ca cercetarea judecătorească să fie efectuată potrivit procedurii de drept comun, conform prevederilor art. 374 alin. (5) și 10 și art. 376 C. proc. pen.

Prin urmare, în cursul cercetării judecătorești, instanța de fond a procedat, în mod nemijlocit, în condiții de publicitate și contradictorialitate, la ascultarea sub prestare de jurământ a martorilor D., E., G., F., H. și I..

De asemenea, la termenul de judecată din data de 28 noiembrie 2023, după ce le-au fost aduse la cunoștință drepturile conferite de calitatea lor procesuală, Curtea a procedat la audierea inculpaților A. și C..

În cadrul probei cu înscrisuri ce i-a fost încuviințată, inculpatul A. a depus la dosarul cauzei, factura și bonul fiscal ce atestă plata pe care a făcut-o personal pentru sejurul pe care l-a petrecut la K. din stațiunea Cap Aurora, județul Constanța în perioada 08.07-12.07.2022, certificatul de căsătorie cu numita L., documente medicale cu privire la starea de sănătate a soției sale, L., actele de stare civilă ale membrilor familiei sale (soția și cei doi copii), documente de studii aparținând celor doi copii ai săi, un extras de cont care atestă plata de către inculpat la data de 10.05.2022, a unor servicii medicale, în valoare de 590 de RON, prestate în cadrul clinicii M. din București, precum și înscrisuri medicale referitoare la intervenția chirurgicală ortopedică la care a fost supusă în luna mai 2022, mătușa inculpatului, numita N..

La termenul de judecată din data de 31 octombrie 2023, în contextul pronunțării deciziei nr. 64/HP din 02 octombrie 2023 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, apărarea inculpatului C., invocând prevederile art. 282 alin. (1) C. proc. pen. cu referire la art. 148 alin. (3) și 10 C. proc. pen., precum și Hotărârea CJUE din 21 octombrie 2021, pronunțată în cauza C-282/2020, a solicitat să se constate nulitatea (în condițiile nulității relative) a mijloacelor de probă obținute prin mijlocirea martorului denunțător D., care a acționat ca și colaborator de fapt al organului de urmărire penală, fără ca activitatea sa de strângere probe să fie autorizată prin mandat de supraveghere tehnică emis de judecătorul de drepturi și libertăți, iar, subsecvent, să se dispună excluderea fizică din dosar a acestor mijloace de probă lovite de nulitate, precum și eliminarea referirilor la acestea din cuprinsul actului de sesizare și din cuprinsul celorlalte acte de la dosar, această cerere fiind însușită și susținută și de către apărătorii inculpatului A..

În cursul judecății în primă instanță, măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpații A. și C. în faza urmăririi penale a fost menținută, succesiv, pentru perioade de câte 60 de zile, iar, prin încheierea de ședință din 20 decembrie 2023 pronunțată în dosarul asociat nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 867/CO din 27 decembrie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, în temeiul art. 362 alin. (1), (2) rap. la art. 208 alin. (5) și art. 242 alin. (1) din C. proc. pen., s-a dispus revocarea acestei măsuri preventive.

Totodată, prin încheierea din 20 iulie 2023, pronunțată în dosarul asociat nr. x/2022, procedându-se la verificarea legalității și temeiniciei măsurilor asiguratorii instituite față de inculpații trimiși în judecată, s-au dispus următoarele:

- în temeiul art. 250

2

raportat la art. 250 și art. 250

1

din C. proc. pen., s-a constatat că măsura sechestrului asigurător, instituit în privința inculpatului A. prin ordonanța nr. 187/P/2022 din 10.10.2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, astfel cum a fost modificată prin încheierea din 17.10.2022 a Judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București, secția a II a Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2022, menținută prin încheierea din data de 17.11.2022 a Judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București, secția I Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2022.2, poartă asupra sumei de 2.000 de euro, care a fost depusă de către inculpat în contul nr. x deschis la B. S.A., indisponibilizată conform procesului-verbal de instituire sechestru din data de 01.11.2022, astfel încât s-a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra altor bunuri mobile și imobile aflate în posesia ori proprietatea inculpatului.

- în temeiul art. 250

2

raportat la art. 250 și art. 250

1

din C. proc. pen., s-a constatat că măsura sechestrului asigurător instituit în privința inculpatului C. prin ordonanța nr. 187/P/2022 din 10.10.2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, astfel cum a fost modificată prin încheierea din data de 17.10.2022 a Judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București, secția a II a Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2022 și menținută prin încheierea din data de 17.11.2022 a Judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București, secția I Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2022.2, poartă asupra sumei de 1.000 de euro, care a fost depusă de către inculpat în contul nr. x deschis la B. S.A., indisponibilizată conform procesului-verbal de instituire sechestru din data de 20.10.2022, astfel încât, s-a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra altor bunuri mobile și imobile aflate în posesia ori proprietatea inculpatului.

Analizând și coroborând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma obiectului judecății, astfel cum este definit în art. 371 din C. proc. pen., Curtea a stabilit următoarea situație de fapt:

În dimineața zilei de 08 ianuarie 2022, martorul denunțător D. a fost oprit de către un echipaj al poliției rutiere în timp ce conducea pe drumurile publice autoturismul cu numărul de înmatriculare x, context în care, fiind testat cu aparatul etilotest, a rezultat o alcoolemie de 0,69g/l alcool pur în aerul expirat, după care acesta a fost condus la sediul Institutului Național de Medicină Legală "Mina Minovici", unde i-au fost prelevate două probe biologice în vederea stabilirii gradului de îmbibație alcoolică.

Cauza având ca obiect cercetarea numitului D. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui autovehicul pe drumurile publice sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen., a fost înregistrată la Brigada de Poliție Rutieră București, fiind repartizată de către martorul G., șeful Biroului Cercetare Infracțiuni Rutiere, lucrătorului de poliție H. și, totodată a fost înregistrată sub nr. x/2022 și pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 6 București (pe raza căruia fusese săvârșită fapta), urmând ca supravegherea activității de urmărire penală să fie realizată de către procurorul O., din cadrul acestei unități de Parchet.

Cu privire la specificul infracțiunii de conducerea unui vehicul pe drumurile publice sub influența alcoolului sau a altor substanțe, se impune a fi făcută precizarea că potrivit normei de încriminare a acestei infracțiuni, prev. de art. 336 alin. (1) C. pen., limita inferioară a alcoolemiei care atrage răspunderea penală este 0,80 g/l, adică 800 de miligrame de alcool într-un litru de sânge.

Prin Decizia nr. 732/2014 a Curții Constituționale a fost declarată neconstituționalitatea sintagmei "la momentul prelevării mostrelor biologice" din cuprinsul art. 336 alin. (1) al C. pen., efectul direct al pronunțării acestei decizii obligatorii erga omnes constând în aceea că valoarea alcoolemiei cu relevanță din perspectiva normei de incriminare trebuie determinată în raport cu momentul săvârșirii acțiunii ce constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunii respective (conducerea unui vehicul pe un drum public), când aceasta, care este esențialmente o infracțiune de pericol, se consumă.

În condițiile în care alcoolemia are un caracter evolutiv (în sensul că urmează o curbă ascendentă și apoi descendentă), evoluția acesteia fiind influențată în mod determinat atât de constituția fizică a persoanei vizate, cât și de datele de consum declarate (tipul și cantitatea de alcool ingerat, alimentele consumate, momentul consumului de alcool și de alimente, raportat la momentele de interes, respectiv cel al depistării în trafic și cele ale prelevării mostrelor biologice), iar organele de poliție nu desfășoară cu celeritate o anchetă efectivă pentru a stabili situația de fapt relevantă (împrejurările exacte ale consumului de alcool și împrejurările conexe acestuia), există posibilitatea ca persoanele cu experiență în domeniul cercetării de astfel de infracțiuni, ca și cele care beneficiază de "asistență adecvată" în acest scop, să mistifice, în mod relativ facil, datele relevante pentru determinarea gradului de îmbibație alcoolică, în așa fel încât calculul retroactiv al alcoolemiei să ducă la un rezultat inferior limitei ilicitului penal sau să determine imposibilitatea stabilirii alcoolemiei de la momentul depistării în trafic.

Revenind la speța martorului denunțător D., întrucât acesta îl cunoscuse anterior pe avocatul C., din cadrul Baroului București, care în anul 2021, îi acordase asistență juridică într-o cauză având ca obiect anularea unei sancțiuni contravenționale la regimul circulației pe drumurile publice (ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2021 al Judecătoriei sector 3 București, în care instanța de fond a anulat sancțiunea contravențională, iar, Brigada de Poliție Rutieră nu a declarat recurs împotriva respectivei sentințe), atunci când a fost condus la INML în vederea prelevării mostrelor biologice l-a apelat pe avocatul în discuție, care după ce a fost informat cu privire la ceea ce i se întâmplase martorului, l-a sfătuit pe acesta să nu dea nicio declarație în fața organelor de poliție la acel moment, ci să se prevaleze de dreptul la tăcere, sub motiv că dorește să fie audiat în prezența unu apărător ales.

Ulterior, în data de 03 februarie 2022, martorul denunțător D. a încheiat cu avocatul C. un contract de asistență juridică și reprezentare cu privire la dosarul penal nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, în care a fost depusă împuternicirea avocațială aferentă, pentru serviciile avocațiale pe care se angaja să le presteze în respectiva cauză, martorul D. achitându-i inculpatului C. un onorariu în cuantum de 5.000 de RON (conform chitanței seria x nr. x din 03.02.2022, depusă la dosarul cauzei în copie, în cursul cercetării judecătorești).

Cu același prilej, inculpatul C. i-a dat asigurări martorului D. că va apela la un bun prieten al său care lucrează în cadrul Brigăzii de Poliție Rutieră București și care îl va ajuta să-și recupereze permisul de conducere reținut de către organele de poliție în contextul faptei din data de 08 ianuarie 2022, însă acest lucru îl va costa.

În perioada următoare, dat fiind faptul că între inculpatul C., care are calitatea de avocat, iar anterior a fost ofițer de poliție, în perioada anilor 1990 - 2000 fiind chiar comandatul Brigăzii de Poliție Rutieră București și inculpatul A., care la acea vreme era ofițer de poliție în cadrul Brigăzii Rutiere București, având gradul de comisar-șef și funcția de șef al Biroului Accidente Rutiere Soldate cu Victime exista o strânsă relație de colaborare, cel dintâi l-a prezentat pe martorul D. celui din urmă, chiar în biroul acestuia din sediul Brigăzii de Poliție Rutieră București.

În cadrul discuțiilor purtate cu acest prilej, inculpatul A. i-a promis martorului D. că îl va ajuta în demersul său vizând restituirea permisului de conducere, în sensul că îi va pune la dispoziție o "retetă" (adică informațiile nereale pe care martorul D. urma să le declare organelor de poliție cu privire la consumul de alcool și de alimente anterior depistării sale în trafic) și că îi va determina pe colegii săi, polițiști în cadrul Brigăzii Rutiere București să îndeplinească acte specifice atribuțiilor lor de serviciu astfel încât să se ajungă la propunerea de emitere a unei soluții de clasare în acel dosar.

Fără a se putea stabili cu certitudine dacă în cadrul aceleiași întâlniri, sau al uneia ulterioare petrecută tot în biroul inculpatului A., întrucât aflase de la inculpatul C., că martorul D. avea o relație de amiciție cu medicul ortoped P. de la Spitalul Universitar de Urgență București, inculpatul A. l-a rugat pe martorul D. să îl pună în legătură cu acest medic, pentru a o consulta pe o mătuși a sa ce avea nevoie de o intervenție chirurgicală ortopedică, ceea ce ulterior s-a și întâmplat.

La data de 22 februarie 2022, la dosarul privindu-l pe martorul pe martorul D. a fost înregistrat buletinul de analiză toxicologică nr. x din 04 februarie 2022, potrivit căruia în urma analizei mostrelor biologice prelevate în data de 08 ianuarie 2022, a rezultat o alcoolemie de 2,45 gr.‰ (pentru prima probă, recoltată la ora 09:20), respectiv o alcoolemie de 2,26 gr.‰ (pentru a doua probă, recoltată la ora 10:20).

Aproximativ în aceeași perioadă (finalul lunii februarie 2022), la solicitarea expresă a inculpatului C., martorul D. i-a remis acestuia în incinta unei benzinării Q. situată în proximitatea sediului Brigăzii de Poliție Rutieră București suma de 1.000 de euro pe care inculpatul C. i-a spus că o va da mai departe inculpatului A. pentru rezolvarea problemei dosarului penal în care era implicat.

Ca urmare a faptului că agentul de poliție H., căreia îi fusese repartizat spre instrumentare dosarul penal nr. x/2022 privindu-l pe martorul D. a intrat într-o perioadă mai îndelungată de inactivitate profesională, în vederea pregătirii examenului de licență, în această cauză nu a fost dispusă efectuarea în continuare a urmăririi penale, iar, D. nu a fost chemat în vederea audierii în calitate de suspect.

În acest context, inculpatul A., la insistențele inculpatului C., dar și ale martorului D., a încercat să determine repartizarea dosarului către agentul de poliție I., însă acest demers nu s-a concretizat.

La data de 23 mai 2022, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București a fost înregistrată cererea formulată de inculpatul C., în calitate de apărător ales la martorului D., prin care a solicitat procurorului de caz să dispună repartizarea cauzei către un alt lucrător de poliție, iar la data de 31 mai 2022, această cerere a fost transmisă de către unitatea de parchet către Brigada de Poliție Rutieră București "pentru a fi avută în vedere la soluționarea dosarului".

Totodată, la data de 30 mai 2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, îi comunicase inculpatului C., că dosarul clientului său urmează a fi repartizat altui lucrător de poliție, sens în care "urmează a vă adresa cms sef G.".

Urmare a acestor demersuri, la data de 14 iunie 2022, dosarul nr. x/2022 a fost predat de către martora H., pe bază de proces-verbal martorului G., șeful Biroului Cercetare Infracțiuni Rutiere, iar la data de 16 iunie 2022, acesta din urmă a repartizat și predat același dosar lucrătorului de poliție F., care urma să continue activitatea de urmărire penală în respectiva cauză.

La data de 20 iunie 2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de martorul D., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) C. pen.

Între timp, inculpatul A., pe baza datelor relevante pentru recalcularea alcoolemiei preluate din dosarul martorului D. (referitoare la rezultatele analizei probelor biologice, la caracteristicele fizice ale făptuitorului - înălțime, greutate, la momentul opririi în trafic și cele ale prelevării mostrelor biologice) a obținut de la INML Mina Minovici "rețeta pentru D.", pe care i-a dictat-o inculpatului C., care la rându-i a consemnat-o olograf în agenda sa profesională, în pagina aferentă datei de 20 iunie 2022 (respectiva însemnare având următorul conținut:

"ND 9

20

- 2,4 10

20

- 2,26 1,80m 108 kg între 7

55

și 8

15

- a consumat o bere 500 ml și 400 ml palincă și a mâncat o omletă cu șuncă și salată").

Ulterior, inculpatul C. a transcris "rețeta" primită de la inculpatul A., pe o foaie de hârtie și a înmânat-o martorului D., pentru ca acesta să știe ce să declare în momentul în care urma să fie audiat în cauză, în calitate de suspect, în așa fel încât, în raport cu datele de consum declarate în mod nereal, recalcularea alcoolemiei să determine un rezultat sub pragul infracțional sau cel puțin o imposibilitate a stabilirii alcoolemiei din momentul depistării în trafic.

În data de 21 iunie 2022, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la solicitarea inculpatului C. tot în incinta stației de benzină Q. situată în apropierea Brigăzii de Poliție Rutieră București, acesta i-a cerut martorului D. suma de 2.000 de euro, comunicându-i că această sumă trebuia să ajungă în aceeași zi la comisarul-șef de poliție A..

După ce a făcut rost de suma solicitată pe care a împrumutat-o de la martorul E., martorul D. l-a contactat telefonic pe inculpatul C., pentru a-i înmâna banii, însă acesta i-a cerut să meargă să îi ducă personal banii inculpatului A., întrucât el era ocupat cu un proces.

Drept urmare, martorul D. l-a apelat pe inculpatul A., care i-a comunicat că discutase deja cu inculpatul C. și că îl aștepta la el în birou, la Brigada de Poliție Rutieră București, astfel că s-a deplasat la sediul acestei instituții. unde nu a fost înregistrat în registrul de acces cum se întâmpla de obicei, întrucât inculpatul A. anunțase că îl așteaptă. În continuare a mers în biroul inculpatului A., situat la parterul clădirii, unde fiind doar ei doi, i-a înmânat acestuia suma de 10.000 de le, pe care și-a pus-o în buzunar.

Cu același prilej, inculpatul A. i-a comunicat martorului D. că urmează ca zilele următoare să dea o declarație în fața polițistului F. și că trebuie să declare "rețeta" pe care o primise de la el prin intermediul avocatului C..

A doua zi după ce a primit suma de 10.000 RON de la martorul D., respectiv în 22 iunie 2022, inculpatul A., care avea și calitatea de lider al Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual la nivelul Brigăzii Rutiere București, l-a chemat în biroul său pe martorul F., căruia îi fusese repartizat spre instrumentare dosarul penal privindu-l pe martorul D. și sub pretextul înmânării unor materiale promoționale privind activitatea sindicală, i-a strecurat printre acestea, fără cunoștința martorului, un plic cu o sumă de bani. În ziua imediat următoare, crezând că este vorba despre o simplă greșeală și că acel plic nu ar fi trebuit să ajungă la el, martorul F. i-a restituit inculpatului A. plicul cu suma de bani respectivă.

La data de 23 iunie 2022, inculpatul C. însoțit de martorul D. s-au prezentat la sediul Brigăzii Rutiere în vederea audierii acestuia din urmă și a prezentării "rețetei" furnizate de inculpatul A., pe baza căreia urma a se efectua calculul retroactiv al alcoolemiei, însă, dat fiind faptul că aceștia nu fuseseră citați în acest scop, martorul F. a refuzat să facă audierea ce i se solicita și a predat dosarul nr. x/2022 șefului său nemijlocit martorul G., acuzând efectuarea de presiuni asupra sa în vederea urgentării soluționării dosarului.

Pentru a reține această situație de fapt, Curtea a avut în vedere analiza coroborată a următoarelor mijloace de probă:

Pentru a reține această situație de fapt, Curtea a avut în vedere analiza coroborată a următoarelor mijloace de probă:

- declarațiile martorului D., prin care a fost ilustrată în detaliu întreaga activitate infracțională desfășurată de către inculpați, în legătură cu pretinderea și primirea unor sume de bani în schimbul promisiunii de traficare a influenței pe care inculpatul A., sprijinit de inculpatul C., a lăsat să se creadă că o are asupra lucrătorilor de poliție rutieră care se ocupau de instrumentarea dosarului de urmărire penală în care martorul D. era cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice sub influența alcoolului, în scopul obținerii unei soluții favorabile pentru acesta;

- procesele-verbale de redare a conversațiilor purtate în mediul ambiental între martorul D., pe de o parte, și inculpații C., respectiv A., pe de altă parte, înregistrate de către martorul denunțător cu mijloace proprii.

Astfel, din cuprinsul proceselor-verbale de redare a conținutului acestor conversații, instanța de fond a reținut că respectivele discuții au avut loc după "incidentul neprevăzut" petrecut în data de 23 iunie 2022, cu martorul F..

Cu privire la cea de-a doua conversație dintre martorul D. și inculpatul C. (în ordinea consemnării în procesul-verbal de redare a acestora), s-a reținut că aceasta a avut loc în intervalul în care inculpatul A. s-a aflat la mare, adică după data de 08 iulie 2022.

-procesele-verbale de redare a conversațiilor purtate de fiecare dintre cei doi inculpați, separat, cu martorul D., interceptate și înregistrate în baza măsurilor de supraveghere tehnică.

Sub acest aspect, Curtea a reținut că aspectele probatorii ce se desprind din cuprinsul proceselor-verbale de redare a celor două conversații purtate în mediul ambiental între inculpatul C. și martorul D., cu prilejul întâlnirilor din datele de 26 septembrie 2022 și 30 septembrie 2022, respectiv a dialogului ambiental ce a avut loc între inculpatul A. și martorul D., în data de 27 septembrie 2022, discuții interceptate și înregistrate în baza măsurilor de supraveghere tehnică încuviințate în cauză, descriu imaginea exactă a circumstanțelor factuale și a modului de desfășurare a activităților infracționale în care inculpații s-au implicat în mod conștient și deliberat, în considerente fiind prezentate, cu titlu exemplificativ, doar pasaje considerate relevante din aceste conversații.

-declarațiile martorei H., lucrătorul de poliție căruia i-a fost repartizat inițial dosarul privindu-l pe D., din cuprinsul cărora Curtea a reținut aspecte referitoare la circumstanțele în care a predat acest dosar șefului său direct G., iar, apoi la reluarea activității dosarul i-a fost restituit, fără a fi, între timp, soluționat.

- declarațiile martorului F., lucrătorul de poliție căruia i-a fost repartizat dosarul privindu-l pe D. după predarea acestuia de către martora H., au fost apreciate de către prima instanță ca prezentând relevanță sub aspectul "interesului" manifestat de către inculpații A. și C. în vederea soluționării cu celeritate a respectivului dosar.

- declarațiile martorei I.;

-declarațiile martorului E., prieten al denunțătorului D., care vin să confirme susținerile acestuia din urmă cu privire la sumele de bani pe care le-a împrumutat de la martorul în discuție, atunci când se afla în proximitatea Brigăzii de Poliție Rutieră București.

- agenda profesională ridicată în cursul urmăririi penale de la inculpatul C., în cuprinsul căreia, aferent datei de 20 iunie 2022, este menționată însemnarea olografă făcută de inculpatul C. la dictarea inculpatului A., cu următorul conținut:

"D. 9

20

- 2,4 10

20

- 2,26 1,80 m 108kg intre 7

55

și 8

15

- a consumat o bere 500 ml și 400 ml palincă și a mâncat o omletă cu șuncă și salată".

Potrivit însemnările făcute în aceeași agendă, s-a reținut, totodată, că, inculpatul C. a stabilt intâlniri cu inculpatul A. și în legătură cu D., in datele de 14 februarie 2022, 16 martie 2022, 16 mai 2022 și 24 mai 2022.

-înscrisul olograf prezentat de martorul D., primit de acesta de la inculpatul C. și redactat de acesta din urmă, care conține "rețeta" pe care martorul D. trebuia să o memoreze și să o declare în fața lucrătorilor de poliție, cu prilejul audierii sale în calitate de suspect, astfel încât, pe baza acestor date de consum nereale să fie denaturant calculul retroactiv al alcoolemiei, având un conținut conform însemnării din agenda profesională aparținând inculpatului C., cu ușoare îmbunătățiri.

- procesele-verbale de redare a conversaților purtate prin intermediul aplicației J. de către fiecare dintre cei doi inculpați cu martorul D.;

Cu titlu prealabil, s-a menționat că aceste conversații predate organelor de urmărire penală de către martorul D. au fost regăsite și în telefoanele mobile ale celor doi inculpați, in urma percheziților informatice efectuate in cauză.

Potrivit conversațiilor anterior menționate, prima instanță a reținut că, inculpatul A. s-a întâlnit cu martorul D. în datele de 20 mai 2022 (la biroul lui A.), 20 iunie 2022, 21 iunie 2022 (când A. a coborât de la biroul acestuia), desigur, acestea nefiind singurele date când cei doi s-au întâlnit, ci doar datele când s-au întâlnit fără mijlocirea/prezența inculpatului C..

Din conținutul acelorași conversații, s-a mai reținut că, la data de 16 iunie 2022, inculpatul C. s-a întâlnit cu D. la benzinăria Q. din proximitatea sediului Brigăzii Rutiere București.

-registrele de acces în clădirile unde se află sediul Brigăzii de Poliție Rutieră București și procesul-verbal intocmit cu privire la conținutul acestora;

Coroborând aspectele ce reies din conversațiile purtate prin intermediul aplicației J. între inculpatul A. și martorul D., cu declarațiile acestuia din urmă, prima instanță a reținut că martorul D. a fost prezent la sediul Brigăzi Rutiere București (la biroul inculpatului A.) și in alte situații decât cele expres consemnate in aceste registre.

-înscrisurile judiciare aflate în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, cauză reunită în cursul urmăririi penale la dosarul nr. x/2022 al Direcției Naționale Anticorupție

Procedând la examinarea apărărilor formulate de inculpații C. și A., din perspectiva evaluării probatoriului administrat în cauză, Curtea a constatat că este nefondată cererea prin care aceștia, invocând incidența Deciziei nr. 64 din 02 octombrie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a Deciziei nr. 50 din 04 februarie 2020 a CCR, a Hotărârii CJUE dată în cauza C-282/20 la data de 21 octombrie 2021 (prin care cu referire la art. 6 alin. (3) din Directiva 2012/13/UE privind dreptul la informare și art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE s-a statuat că textele anterior menționate "se opun unei legislații naționale care nu prevede o cale procedurală ce permite să se remedieze după ședința preliminară, într-o cauză penală, neclaritățile și lacunele din conținutul rechizitoriului"), au solicitat să se constate folosirea nelegală de către organul de urmărire penală în calitate de colaborator de fapt, autor de înregistrări nelegale și ca agent provocator a denunțătorului D. și să se înlăture de la dosar toate probele obținute prin intermediul acestuia, ca fiind lovite de nulitate relativă,

Sub acest aspect, Curtea a reținut, în primul rând, că, problema folosirii martorului denunțător D. ca și colaborator de fapt al organului de urmărire penală a fost invocată încă din cursul procedurii de cameră preliminară, când, atât prin încheierea din data de 02.03.2023 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de apel București, cât și prin încheierea nr. 384/CO- C. pen. din data de 18.05.2023 pronunțată de Completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că în cauză nu au fost folosite metodele speciale de cercetare prevăzute de art. 138 alin. (1) lit. g) teza finală și lit. h) C. proc. pen., a căror utilizare constituie atributul exclusiv al procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, pe baza evaluării criteriilor stabilite de legiuitor în cuprinsul art. 148 alin. (1) C. proc. pen., precum și a unor aspecte de oportunitate referitoare la buna desfășurare a urmăririi penale.

Prin Decizia nr. 64/HP din 02 octombrie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală (publicată în M. Of. nr. 1047 din 20 noiembrie 2023), instanța supremă a statuat că este obligatorie sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică, atunci când procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul/colaboratorul autorizat în cauză să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare, ori raportat la considerentele anterior menționate, această dezlegare de drept nu poate fi incidentă în speța pendinte, în condițiile în care lipsește situația premisă avută în vedere la edictarea acestei interpretări, aceea a autorizării folosirii în cauză a unui colaborator.

Pe de altă parte, astfel cum rezultă din cuprinsul proceselor-verbale întocmite în datele de 26.09.2022, 27.09.2022, respectiv 30.09.2022, măsurile de supraveghere tehnică vizând supravegherea video, audio și prin fotografiere, încuviințate față de inculpații C. și A. de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București, secția a II-a Penală, prin încheierea din data de 23.09.2022, în baza căreia a fost emis mandatul de supraveghere tehnică 23.09.2022, au fost puse în executare, cu respectarea prevederilor art. 142 alin. (1) din C. proc. pen., de către lucrători specializați de poliție judiciară din cadrul Serviciului Tehnic al Direcției Naționale Anticorupție, anume delegați în acest scop, prin ordonanța procurorului de caz din data de 23.09.2022.

În concret, activitățile de supraveghere tehnică constând în înregistrarea audio a dialogurilor ambientale purtate de martorul D. cu inculpatul C., în datele de 26.09.2022 și 30.09.2022, respectiv înregistrarea audio-video a dialogului ambiental ce a avut loc în data de 27.09.2022 între martorul D. și inculpatul A., au fost realizate efectiv de către un ofițer de poliție judiciară din cadrul Serviciului Tehnic al DNA, care a fost cel care a manipulat tehnica de înregistrare prin montarea și demontarea acesteia, iar apoi a avut acces și a valorificat datele obținute în urma efectuării acestor înregistrări prin încărcarea lor pe dispozitivul centralizat de stocare a datelor, în partiția gestionată de Serviciul Tehnic al DNA, generarea codurilor de autentificare și apoi redarea în formă scrisă a conținutului conversațiilor înregistrate.

În cadrul acestei activități, martorul D. a îndeplinit exclusiv rolul de purtător al mijloacelor tehnice speciale de înregistrare, fără a putea avea vreo intervenție asupra acestora. Mai mult decât atât, astfel cum rezultă din declarația pe care martorul D. a dat-o în fața instanței de fond, la momentul în care îi era montată tehnica de înregistrare, nu i s-a comunicat de către procuror niciun fel de recomandare cu privire la atitudinea pe care ar fi trebuit să o adopte în timpul întâlnirilor înregistrate pe care urma să le aibă cu inculpații.

În plus, din conținutul conversațiilor purtate în aceste împrejurări nu reiese că martorul ar fi desfășurat activități de culegere de date și informații ce nu ar fi putut fi obținute într-o altă modalitate, ci dialogurile purtate cu acel prilej s-au referit esențialmente la fapte petrecute anterior și care oricum fuseseră deja într-o anumită măsură documentate prin declarația martorului denunțător din data de 21.09.2022 și prin înregistrările ambientale făcute de acesta cu mijloace proprii și puse la dispoziția organului de urmărire penală.

Nu în ultimul rând, modalitatea în care, în concret, în cauza pendinte s-a procedat la punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică are acoperire în autorizarea dată de către judecătorul de drepturi și libertăți și din perspectiva faptului că măsurile de supraveghere tehnică încuviințate de acesta l-au vizat deopotrivă și pe martorul D..

În ceea ce privește valoarea probatorie și forța probantă a declarațiilor martorului D., Curtea a constatat că, în cauză, nu se identifică argumente care să întemeieze nici solicitarea apărării inculpaților de excludere a acestor mijloace de probă, pe motiv că ar fi fost date de o persoană interesată, care a acționat ca agent provocator și, în același timp, ar fi contradictorii și neverosimile.

Sub acest aspect, Curtea a reamintit că printr-o bogată jurisprudență a instanței de contencios constituțional (Decizia nr. 59 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 1 august 2019, Decizia nr. 63 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 6 august 2019, Decizia nr. 727 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 9 martie 2020, Decizia nr. 108 din 25 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 15.05.2020 și Decizia nr. 450 din 29 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1101 din 18 noiembrie 2021), s-a statuat că denunțătorul, inclusiv denunțătorul care are un beneficiu din perspectiva tragerii lui la răspundere penală, are calitatea de martor în procesul penal, iar declarațiile acestuia au o valoare probatorie necondiționată, fiind supuse principiului liberei aprecieri a probelor.

Din această perspectivă, Curtea a constatat că, în speță, contrar susținerilor apărătorilor inculpaților nu se regăsesc motive rezonabile care să determine convingerea instanței în sensul că audierea martorului D. în cursul urmăririi penale s-ar fi realizat cu nerespectarea principiului loialității, consacrat prin dispozițiile art. 101 C. proc. pen., în sensul că fiind tributar unei poziții procesuale favorabile acuzării, cu scopul de a obține satisfacerea propriilor interese procesuale în cauza în care era cercetat sub aspectul infracțiunii de conducerea unui vehicul pe drumurile publice sub influența alcoolului, acesta ar fi declarat ceea ce procurorul anchetator i-ar fi cerut să spună.

Ori sub acest aspect, cea mai elocventă dovadă a imparțialității și obiectivității aspectelor relatate de martorul D. în cursul urmăririi penale, cu privire la faptele ce constituie obiectul ju