Decizia nr. 165/2025 — ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept · Dosar nr. 684/40/2024

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 153/1/2025, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna Raluca Emilia Leote, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 2.165/108/2023 și de Tribunalul Botoșani - Secția I civilă în Dosarul nr. 684/40/2024.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților. Reclamanții din cadrul ambelor dosare au formulat puncte de vedere la raport.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării

Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 17 decembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 2.165/108/2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă dispozițiile art. 211 alin. (4) prin raportare la alin. (1) al aceluiași articol din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, forma nemodificată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, se pot interpreta în sensul că vechimea de cel puțin 25 de ani necesară pentru pensionare include și vechimea acumulată în funcția de avocat sau, dimpotrivă, această noțiune cuprinde exclusiv vechimea în funcțiile de judecător, procuror, judecător al Curții Constituționale, magistrat-asistent al Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale și personal juridic asimilat judecătorilor și procurorilor.

Ulterior, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrată, cu nr. 192/1/2025, Sesizarea formulată de Tribunalul Botoșani - Secția I civilă în Dosarul nr. 684/40/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă dispozițiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, nemodificată, conform cărora "persoanele care au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcțiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de pensia de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație", se aplică foștilor judecători/procurori care au această vechime, fără nicio distincție între funcțiile enumerate de art. 211 alin. (1) ("... o vechime de cel puțin 25 de ani în funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicționali a Curții de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult"), conform principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Dacă dispozițiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 integrează întregul conținut al alin. (1) în ce privește funcțiile eligibile pentru pensia de serviciu și dacă persoanele care se pot pensiona conform alin. (4) trebuie să aibă o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcțiile de judecător și procuror sau în această vechime se include și perioada în care au fost avocat. II. Dispozițiile legale supuse interpretării

Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în forma publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022 (Legea nr. 303/2022) " Art. 211. - (1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. (...) (4) Persoanele care au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcțiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 80% din baza de calcul stabilită prin raportare la un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile." Art. 221. - (1) Pe durata îndeplinirii funcției, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național de Expertize Criminalistice și din Institutul Național al Magistraturii se bucură de stabilitate și este asimilat judecătorilor și procurorilor, inclusiv în ceea ce privește susținerea examenului de admitere, de capacitate și de promovare în grade, evaluarea activității profesionale, formarea profesională, dispozițiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător."

Este de menționat că începând cu 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, iar art. 211 din Legea nr. 303/2022 are în prezent următorul conținut: " Art. 211. - (1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. (...) (4) Persoanele care au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcțiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii și pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcție, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcție, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și persoanelor prevăzute de prezentul alineat." III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept Dosarul nr. 2.165/108/2023

Prin Contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Arad la 3 iulie 2023, cu nr. 2.165/108/2023, reclamantul I.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Arad, anularea Deciziei din 23 mai 2023 de respingere a cererii sale de acordare a pensiei de serviciu cu regimul unei pensii pentru limită de vârstă și obligarea Casei Județene de Pensii Arad la emiterea deciziei de acordare a pensiei de serviciu începând cu 20 decembrie 2022, în temeiul art. 211 alin. (4) raportat la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Prin Încheierea nr. 6 din 2 noiembrie 2023 a Curții de Apel Timișoara s-a dispus strămutarea Dosarului nr. 2.165/108/2023 de la Tribunalul Arad la Tribunalul Timiș.

Prin Sentința civilă nr. 468 din 8 aprilie 2024, Tribunalul Timiș a respins, ca neîntemeiată, contestația formulată de reclamantul I.D. în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Arad.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul I.D., susținând, în esență, că interpretarea legală a art. 211 alin. (1) și (4) din Legea nr. 303/2022 conduce la concluzia că un fost magistrat, care nu a plecat din funcția deținută din motive imputabile și care la data împlinirii vârstei de pensionare se afla în exercitarea unei profesii juridice enunțate în alin. (1) al art. 211, cu condiția să aibă cel puțin 25 de ani vechime asimilată în magistratură, se poate pensiona cu pensie de serviciu. Dosarul nr. 684/40/2024

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - Secția I civilă la 11 aprilie 2024, cu nr. 684/40/2024, reclamantul B.V., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Botoșani, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea Deciziei din 27 februarie 2024, emisă de pârâtă, având ca obiect respingerea cererii sale de acordare a pensiei de serviciu și obligarea pârâtei la emiterea deciziei de acordare a pensiei de serviciu începând cu data Cererii înregistrate cu nr. xx/8.02.2023, în conformitate cu art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022.

În motivare, reclamantul a apreciat că, în cauză, vechimea de cel puțin 25 de ani în funcțiile enumerate la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 este îndeplinită prin adiționarea unor perioade în care reclamantul a exercitat profesia de procuror și cea de avocat. IV. Motivele reținute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii

Instanțele de sesizare au apreciat că sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile îndeplinesc condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, întrucât litigiile au ca obiect stabilirea și/sau plata drepturilor de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, soluționarea pricinii depinde de lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 211 alin. (4) raportat la alin. (1) al aceluiași articol din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată prin Legea nr. 282/2023, iar asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept Dosarul nr. 2.165/108/2023

Prin punctul de vedere exprimat, apelantul-reclamant a precizat că, în opinia sa, norma legală cuprinsă în art. 211 alin. (1) și (4) din Legea nr. 303/2022 este clară, în sensul că vechimea de cel puțin 25 de ani necesară pentru obținerea pensiei de serviciu include și vechimea acumulată în funcția de avocat. În consecință, apelantul-reclamant a conchis că nu se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept indicate la paragraful 7. Dosarul nr. 684/40/2024

Prin punctul de vedere exprimat, reclamantul a susținut că dispozițiile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, sub aspectul vechimii de cel puțin 25 de ani în funcțiile enumerate de acest text, nu pot fi aplicate diferit, în sensul că, în cazul magistraților în funcție, norma de drept să aibă o aplicare deplină, integrându-se în calculul vechimii în funcție și perioada în care s-a exercitat funcția de avocat, iar în cazul foștilor magistrați, norma de drept să fie limitată numai la vechimea în funcțiile de judecător/procuror. VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept Dosarul nr. 2.165/108/2023

Opinia instanței de trimitere este, în esență, aceea că în reglementarea textului normativ analizat legiuitorul a optat pentru circumstanțierea condiției privind vechimea de cel puțin 25 de ani prin trimiterea la funcțiile enumerate în alin. (1) al art. 211, trimitere cu caracter dual, în condițiile în care ea poate fi interpretată fie ca o referire la funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, regăsite în partea introductivă a primului alineat, fie ca o trimitere la funcțiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, funcții indicate în teza a doua a aceluiași alineat pentru a contura conținutul vechimii de 25 de ani a persoanelor care la data pensionării au ocupația de judecător, procuror, magistrat-asistent și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor.

Curtea de Apel Timișoara susține că trimiterea pe care legiuitorul o face prin alin. (4) al art. 211 la funcțiile enumerate la alin. (1) nu înseamnă că vizează toate funcțiile juridice avute în vedere în alin. (1) la stabilirea vechimii în magistratură de cel puțin 25 de ani necesare în vederea pensionării. Instanța de trimitere a considerat că norma de trimitere are în vedere exclusiv persoanele care au exercitat funcțiile de judecător și procuror și care, în cadrul vechimii necesare pentru pensionare, pot solicita adiționarea perioadelor de exercitare a funcțiilor de magistrat-asistent și personal de specialitate asimilat judecătorilor și procurorilor, prevăzute în alin. (1) al aceluiași articol. Dosarul nr. 684/40/2024

În opinia instanței de trimitere, dispozițiile art. 211 din Legea nr. 303/2022, în forma în vigoare la data emiterii deciziei contestate în Dosarul nr. 684/40/2024, sunt de natură a crea o divergență de interpretare, fiecare opinie exprimată fiind temeinic justificată și rezultând din interpretarea restrictivă sau, din contră, extensivă a dispozițiilor legale aplicabile.

Arată că în raza Curții de Apel Suceava există orientări jurisprudențiale diferite între Tribunalul Suceava, sens în care indică Sentința nr. 1.021 din 17 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 977/86/2023, și Sentința nr. 957 din 9 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 978/86/2023, și curtea de apel, sens în care indică Decizia civilă nr. 585 din 30 mai 2024 și Decizia civilă nr. 467 din 18 aprilie 2024. VII. Jurisprudența instanțelor naționale

Într-o orientare jurisprudențială majoritară, instanțele judecătorești naționale au opinat că dispozițiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, trebuie interpretate restrictiv, în sensul că vechimea de 25 de ani în funcțiile juridice prevăzute la alin. (1) al aceluiași articol se referă exclusiv la funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, nicidecum la celelalte funcții juridice, întrucât o altă interpretare ar nesocoti scopul reglementării.

În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost depuse Decizia nr. 4.972 din 25 noiembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 18.942/3/2023; Sentința nr. 4.503 din 12 iunie 2024, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 27/3/2024; Decizia nr. 1.954/A/2023 din 18 decembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 411/112/2023; Decizia nr. 267/A/2024 din 19 februarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 403/112/2023*; Decizia civilă nr. 739 din 5 iunie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 2.747/108/2023; Sentința nr. 118 din 31 ianuarie 2024, pronunțată de Tribunalul Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.747/108/2023; Decizia nr. 598 din 22 aprilie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă în Dosarul nr. 2.216/105/2023; Sentința civilă nr. 258 din 27 februarie 2024, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă în Dosarul nr. 3.154/120/2023, Decizia nr. 66/2025 din 6 februarie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 629/91/2024; Sentința nr. 413/2024 din 17 octombrie 2024, pronunțată de Tribunalul Vrancea - Secția I civilă în Dosarul nr. 2.022/91/2023, și Sentința nr. 414/2024 din 17 octombrie 2024, pronunțată de Tribunalul Vrancea - Secția I civilă în Dosarul nr. 629/91/2024.

Au fost exprimate și opinii teoretice în același sens, de către Tribunalul Iași - Secția civilă, Judecătoria Piatra-Neamț - Secția civilă, Tribunalul Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Călărași.

Într-o orientare jurisprudențială minoritară s-a opinat că dispozițiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, trebuie interpretate în sensul că vechimea de 25 de ani în funcțiile juridice prevăzute la alin. (1) al aceluiași articol include și vechimea acumulată în funcția de avocat, sens în care a fost depusă Sentința civilă nr. 1.112 din 27 noiembrie 2023, pronunțată de Tribunalul Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ în Dosarul nr. 1.628/103/2023, definitivă.

În același sens au fost comunicate și opinii teoretice de către Tribunalul Teleorman - Completul privind conflicte de muncă și asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Buzău - Secția I civilă, Curtea de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Vaslui.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudența Curții Constituționale

În exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării, au fost pronunțate mai multe decizii care prezintă relevanță cu privire la soluționarea prezentelor sesizări.

Prin Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 10 decembrie 2013, a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată în Dosarul nr. 334/108/2013 al Tribunalului Arad - Secția civilă și s-a constatat că dispozițiile art. 82 alin. (2) și (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Prin Decizia nr. 467 din 2 august 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 7 august 2023, a fost admisă obiecția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. I-IV, art. XIII alin. (5) și (6) și ale art. XV din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și anexele nr. 1-3 la aceasta sunt neconstituționale. Totodată, a fost respinsă, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și s-a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate.

Prin Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 22 decembrie 2020, a fost admisă obiecția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului și de Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal este neconstituțională, în ansamblul său. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate decizii ce pot prezenta relevanță asupra dezlegării chestiunii de drept care face obiectul prezentei sesizări.

Prin Decizia nr. 42 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 16 octombrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de către Tribunalul Suceava - Secția I civilă în Dosarul nr. 4.380/86/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: "Dacă dispozițiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în forma nemodificată, conform cărora «persoanele care au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcțiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație», se aplică foștilor judecători/procurori care au această vechime, fără nicio distincție între funcțiile enumerate de art. 211 alin. (1) («o vechime de cel puțin 25 de ani în funcțiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult»), conform principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus."

Prin Decizia nr. 90 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 22 ianuarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 8.553/3/2024 și a stabilit că "În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, modificată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, perioada în care magistratul-asistent a îndeplinit funcția de avocat nu poate fi valorificată la stabilirea dreptului la pensie după data de 1.01.2024, cu excepția situației derogatorii stabilite prin art. II din Legea nr. 282/2023".

În ceea ce privește reglementarea legală anterioară, prin Decizia nr. 10 din 11 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 10 iunie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 897/118/2018 și a stabilit că "Pentru acordarea pensiei de serviciu în baza dispozițiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la stabilirea condițiilor de vechime trebuie avută în vedere numai vechimea în funcțiile enumerate în cuprinsul acestui alineat, iar trimiterea la prevederile alin. (1) al aceluiași articol se referă la perioada de cel puțin 25 de ani". X. Raportul asupra chestiunii de drept

Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările conexate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile sunt admisibile, propunând ca, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 211 alin. (4) prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, forma nemodificată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, să se statueze că: Vechimea de cel puțin 25 de ani necesară pentru pensionare are în vedere numai vechimea în funcțiile de judecător, procuror, judecător al Curții Constituționale, magistrat-asistent al Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor. XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Asupra admisibilității sesizării

Admisibilitatea sesizării va fi circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2004, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței de urgență anterior menționate la prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu ale cărei dispoziții se completează.

În lumina acestor dispoziții legale, condițiile de admisibilitate ale unei sesizări formulate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente: - existența unei cauze în curs de judecată care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea lor ori de instanța competentă să le soluționeze (de dreptul muncii, de contencios administrativ și fiscal); - instanța de trimitere să judece cauza în primă instanță ori în calea de atac; - sesizarea să privească o chestiune de drept; - soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; - chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Se constată că în Dosarul nr. 2.165/108/2023 reclamantul a solicitat obligarea Casei Județene de Pensii Arad la emiterea deciziei de acordare a pensiei de serviciu începând cu 20 decembrie 2022, în temeiul art. 211 alin. (4) raportat la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, iar în Dosarul nr. 684/40/2024 reclamantul a solicitat obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii Botoșani la emiterea deciziei de acordare a pensiei de serviciu începând cu data de 8.02.2023, în conformitate cu art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022.

Evaluând elementele sesizărilor de față, se constată că primele cerințe de admisibilitate, referitoare la titularul sesizării și existența unor cauze aflate în curs de judecată, care să privească stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sunt îndeplinite.

Așadar, instanțele de trimitere au fost învestite cu soluționarea unor litigii care se înscriu în domeniul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel cum este acesta descris în art. 1 alin. (2) din actul normativ menționat.

Instanțele de trimitere sunt învestite cu soluționarea cauzei în fond, respectiv în apel, corespunzător competențelor legale conturate prin dispozițiile art. 152 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, raportate la art. 95 pct. 1 și art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă.

De asemenea, este îndeplinită și condiția de admisibilitate ca problema de drept să nu fi făcut obiectul unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici al unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

În privința condiției referitoare la caracterul esențial al lămuririi chestiunii de drept pentru soluționarea pe fond a cauzei în cadrul căreia s-a ivit chestiunea prejudicială, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut în mod constant, în jurisprudența sa, că obiectul sesizării pentru o hotărâre prealabilă îl poate constitui o chestiune de drept, dacă, prin consecințele pe care le produce interpretarea normei de drept, are aptitudinea de a determina soluționarea cauzei pe fond, adică rezolvarea raportului de drept dedus judecății.

În cauză, chestiunea sesizată are aptitudinea de a se repercuta asupra dezlegării în drept a raportului dedus judecății, față de criticile din apel, respectiv față de obiectul învestirii instanței în cea de-a doua sesizare, fiind verificată astfel, condiția legăturii cu soluționarea pricinii.

În ce privește conținutul chestiunii de drept și caracterul ei veritabil în declanșarea mecanismului hotărârii prealabile, instanțele de trimitere relevă situația juridică a persoanelor care au împlinit vârsta de 60 de ani, la data formulării cererii de pensionare au ocupația de avocat și au o vechime de cel puțin 25 de ani în funcții juridice, vechime compusă din perioada în care persoana vizată a exercitat funcția de judecător sau procuror, la care se adiționează perioada în care a profesat ca avocat.

În concret, ceea ce se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție este să stabilească dacă dispozițiile art. 211 alin. (4) prin raportare la alin. (1) al aceluiași articol din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, se pot interpreta în sensul că vechimea de cel puțin 25 de ani necesară pentru pensionare include și vechimea acumulată în funcția de avocat sau, dimpotrivă, această noțiune cuprinde exclusiv vechimea în funcțiile de judecător, procuror, judecător al Curții Constituționale, magistrat-asistent al Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale și personal juridic asimilat judecătorilor și procurorilor.

Caracterul neclar al reglementării derivă din modalitatea, ce poate fi considerată imprecisă, a trimiterii pe care art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, o face la prevederile alin. (1) al aceluiași articol în scopul de a determina conținutul semantic al sintagmei "vechime de cel puțin 25 de ani", prevăzută drept condiție indispensabilă obținerii pensiei de serviciu.

Cum asigurarea unei clarificări asupra unei anume chestiuni de drept, de natură să asigure o jurisprudență unitară încă din faza incipientă a formării acesteia, se înscrie în rațiunea edictării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea este considerată admisibilă, fiind îndeplinite cumulativ condițiile anterior menționate.

Instanțele de trimitere au expus punctul lor de vedere, iar din jurisprudența instanțelor naționale în materie, arătată la pct. VII din prezenta decizie, reiese faptul că sunt date premisele unor interpretări diferite ale normei legale, susceptibilă să dea naștere unei jurisprudențe neunitare. XI.2. Asupra fondului chestiunii de drept

Se reține că esența dezlegării problemei de drept vizate de întrebare este de a stabili dacă dispozițiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în forma publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, se interpretează în sensul că trimiterea pe care textul o face la funcțiile enumerate la art. 211 alin. (1) se referă la toate funcțiile care sunt menționate în acest alineat sau doar la funcțiile enumerate în prima parte a alin. (1), anume acelea de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituțională, magistrat-asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor.

Potrivit art. 211 alin. (1) și (4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în forma publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022: "(1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcțiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. (...) (4) Persoanele care au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcțiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 80% din baza de calcul stabilită prin raportare la un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile."

Art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, stabilește condițiile în care poate fi exercitat dreptul la pensie de către acele persoane care la data formulării cererii de pensionare ocupă funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor.

Rezultă că art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, stabilește condițiile de stagiu și de vârstă necesar a fi îndeplinite cumulativ la pensionare de către persoanele care la momentul solicitării acordării pensiei de serviciu nu mai sunt în funcție.

În cazul persoanelor care la data solicitării acordării pensiei de serviciu se află în funcție, reglementat de art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, dispozițiile legale sunt clare, în sensul că se include în calculul vechimii de 25 de ani necesare pentru deschiderea dreptului la pensie de serviciu și activitatea de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la Secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult.

Dacă pentru situația persoanelor care la data solicitării acordării pensiei de serviciu nu se mai află în funcție din motive neimputabile condiția referitoare la vârsta de 60 de ani necesară pentru pensionare este clar exprimată, în schimb, pentru descrierea condiției de vechime legiuitorul utilizează norma de trimitere ca mecanism de legiferare, stabilind că vechimea de 25 de ani se raportează la funcțiile enumerate în norma prevăzută în art. 211 alin. (1), forma nemodificată.

Cum s-a arătat, art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, constituie sediul materiei pentru acordarea pensiei de serviciu persoanelor care la momentul solicitării acestui drept nu mai sunt în funcție.

Interpretarea gramaticală (textuală), precum și cea sistematică (sau contextuală) a celor două alineate ale aceluiași articol nu pot conduce decât la concluzia logică potrivit căreia trimiterea pe care o realizează alin. (4), atunci când face referire la vechimea "numai în funcțiile enumerate la alin. (1)", vizează situația funcțiilor în raport cu care se cere să se realizeze asimilarea vechimii (de judecător, procuror și personal de specialitate juridică asimilat acestora) și care, deci, ar fi utile în calculul vechimii pentru obținerea pensiei, iar nu situația altor funcții sau activități asimilate (care nu au caracter efectiv în calculul vechimii, în sensul dispozițiilor anterior menționate, pentru obținerea pensiei de serviciu de către persoane care au altă ocupație la data împlinirii vârstei de pensionare).

De asemenea, o interpretare contextuală adecvată trebuie să țină seama și de faptul că textul normativ supus analizei aparține unei legi care reglementează statutul judecătorilor și procurorilor, fiind deci parte componentă a unui sistem de reglementări ce contribuie la conturarea statutului juridic al magistraților. Aceasta înseamnă că, dacă alin. (1) al art. 211 din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, are în vedere, în mod evident, condițiile de pensionare a judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, atunci beneficiul recunoașterii unei vechimi în magistratură, rezultată din acumularea vechimii în alte profesii juridice, nu poate fi extins în afara profesiilor juridice pentru care a fost edictată norma din art. 211 alin. (1).

Același sens al normei este dat și de interpretarea istorico-teleologică, ținându-se seama, deopotrivă, de contextul adoptării actului normativ, precum și de finalitatea urmărită prin edictarea normei într-o anumită modalitate.

Astfel, din punct de vedere teleologic, în mod evident, scopul acordării acestei pensii de serviciu a fost unul de asigurare a unei compensații pentru incompatibilitățile și restrângerile libertății individuale aferente funcției de magistrat, precum și unul social, de a oferi un plus de atractivitate acestei funcții, nicidecum, deci, în considerarea specificului funcțiilor asimilate ca reprezentând vechime în magistratură (avocat, consilier juridic etc.).

Conform celor statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 900 din 15 decembrie 2020, referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 22 decembrie 2020: "Pensia de serviciu fiind inerentă «carierei în magistratură», condiția vechimii de 25 de ani trebuie raportată la perioada de timp pe care persoana a dedicat-o efectiv acestei cariere, suportând în mod implicit incompatibilitățile, interdicțiile, responsabilitățile și riscurile pe care le presupune exercitarea profesiei judiciare, iar nu și perioada în care, spre exemplu, a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult."

Dacă s-ar interpreta în sensul că beneficiul asimilării vechimii în magistratură cu vechimea în alte profesii juridice este aplicabil inclusiv persoanelor prevăzute la alin. (4) al art. 211, care la momentul solicitării acordării pensiei de serviciu nu mai sunt în funcție, s-ar putea ajunge la situația în care pensia de serviciu reglementată de art. 211 alin. (1) să fie generată de o vechime de 25 de ani numai în funcția de avocat, consilier juridic sau în una dintre celelalte funcții de specialitate juridică enumerate în alin. (1), ceea ce este contrar înseși reglementării pensiei de serviciu a magistraților ca parte din statutul lor.

A da o astfel de interpretare dispozițiilor art. 211 alin. (1) și (4) din Legea nr. 303/2022, în forma nemodificată, ar însemna deturnarea scopului acestei legi de la reglementarea "statutului judecătorilor și procurorilor" și acordarea unui statut asemănător altor profesii juridice, în condițiile în care acestea nu sunt grevate de incompatibilitățile, interdicțiile, responsabilitățile și riscurile pe care le presupune exercitarea profesiei judiciare și care definesc, în egală măsură, statutul unei profesii la care se dorește asimilarea, dar doar din punctul de vedere al beneficiului pensiei, nu și al responsabilităților care însoțesc exercițiul funcției de magistrat.

Or, o asemenea interpretare ar contrazice atât voința legiuitorului (intentio legis) în legătură cu definirea unui anume statut al judecătorilor și procurorilor, cât și motivele care au stat la baza reglementării (ratio legis), care decurg din exercitarea profesiei de magistrat.

Din perspectivă istorică, dispozițiile Legii nr. 303/2022, în forma nemodificată, cu privire la condițiile necesare a fi îndeplinite cumulativ la solicitarea acordării dreptului la pensie de serviciu, reflectă aceeași concepție a legiuitorului rezultată și din reglementarea anterioară.

Astfel, din interpretarea dispozițiilor art. 211 din Legea nr. 303/2022, corespondentul art. 82 din Legea nr. 303/2004, reiese faptul că sunt prevăzute cerințe distincte de vârstă/vechime ce trebuie îndeplinite pentru a beneficia de pensia de serviciu, de către persoanele care la momentul formulării cererii de pensionare îndeplinesc funcția de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, față de persoanele care la momentul formulării cererii de pensionare îndeplinesc o altă funcție.

Potrivit art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004: "Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație (...)".

Prin Decizia nr. 10 din 11 martie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că: "Pentru acordarea pensiei de serviciu în baza dispozițiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la stabilirea condițiilor de vechime trebuie avută în vedere numai vechimea în funcțiile enumerate în cuprinsul acestui alineat, iar trimiterea la prevederile alin. (1) ale aceluiași articol se referă la perioada de cel puțin 25 de ani."

Ca și în reglementarea anterioară Legii nr. 303/2022, tratamentul juridic aplicat celor două categorii de beneficiari ai prevederilor art. 211 alin. (1) și (4) nu este identic, condițiile impuse de art. 211 alin. (4) fiind mai restrictive.

Această diferență de tratament a fost invocată, de altfel, în fața Curții Constituționale, susținându-se încălcarea principiului egalității, reglementat de art. 16 din Constituția României, republicată.

Criticile de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, din perspectiva existenței unei discriminări între magistrații în funcție și foștii magistrați, au fost apreciate ca fiind nefondate de Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, arătându-se că: "Persoanele care se pensionează din funcția de judecător sau de procuror, rămânând în această funcție până la îndeplinirea tuturor condițiilor de pensionare, cele care, deși au trecut în altă activitate, au în funcția de judecător sau de procuror o vechime de 20 de ani sau chiar de 25 de ani, se află, în mod evident, într-o situație diferită față de persoanele care la data îndeplinirii condițiilor de pensionare sunt încadrate în alte funcții, iar în funcția de judecător sau procuror nu au realizat o vechime de cel puțin 25 sau 20 de ani. Conform jurisprudenței Curții Constituționale, concordantă și cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului, situația obiectiv diferită în care se află diferite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferențiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări".

Dispozițiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, nu lipsesc de valabilitate statuările anterioare ale instanței de contencios constituțional, care au caracter de principiu, ci, dimpotrivă, își păstrează actualitatea, principiile care guvernează acordarea pensiei de serviciu, din perspectiva analizată, nesuferind modificări.

De asemenea, o confirmare a interpretării potrivit căreia vechimea de cel puțin 25 de ani prevăzută de art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, în forma nemodificată, are în vedere numai vechimea în funcțiile de judecător, procuror, judecător al Curții Constituționale, magistrat-asistent al Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale și personal juridic asimilat judecătorilor și procurorilor o aduce Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în vigoare de la data de 1.01.2024.

Prin Legea nr. 282/2023, art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 a fost modificat în sensul că: "judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o ve