ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6132/2021

Ședința publică din data de 7 decembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 18.10.2018 pe rolul Curții de Apel București sub nr. dosar x/2018, reclamanta a solicitat:

2.1. Să se stabilească salariul de bază brut prin raportarea la vechimea în funcție și la vechimea în muncă majorat cu sporul pentru instanță de 10% aferent nivelului instanței în care își desfășoară activitatea.

2.2. Să se elimine componenta referitoare la sporul de risc și confidențialitate.

2.3. Să se stabilească acordarea sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 25% din valoarea salariului de bază brut și, respectiv, sporul pentru păstrarea confidențialității de 5% din valoarea salariului de bază brut.

Prin sentința civilă nr. 1863/2019 din data de 29 mai 2019, Curtea de Apel București - Veche, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a hotărât următoarele: "Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Anulează Ordinul Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în ceea ce privește drepturile salariale ale reclamantei.

Obligă pârâtul să emită un nou act administrativ prin care să stabilească drepturile salariale ale reclamantei: - prin luarea în considerare a vechimii în funcție; - cu acordarea sporului pentru condiții deosebite de muncă;

Respinge cererea în rest ca neîntemeiată.

Ia act de solicitarea reclamantului de a-și recupera cheltuielile de judecată pe cale separată.".

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii recurate și respingerea în integralitate a acțiunii.

În dezvoltarea motivului de recurs invocat recurentul a susținut că încă de la intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, specialiștii IT beneficiau de un salariu de bază mult mai mare față de cel prevăzut pentru anul 2022.

Prin urmare, la 01.01.2018, specialiștii IT nu au putut beneficia de majorarea cu 25% a salariului de bază, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, ci doar de majorarea cu acest procent a cuantumului brut al sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsibica și al sporului pentru confidențialitate, precum și a cuantumului sporului pentru condiții deosebite de muncă.

Deși salariile au fost plafonate la nivelul stabilit pentru anul 2022, în cazul specialiștilor IT, cuantumurile sporurilor nu au fost recalculate astfel încât să reprezinte 30% din salariul de bază, așa cum s-a procedat pentru specialiști, ci au fost menținute, chiar dacă au depășit acest procent, pentru a compensa o parte din diminuarea accentuată a salariului de bază.

Potrivit art. 22 alin. (1) din Capitolul Vm al Anexei V a Legii nr. 153/2017, salariile de baza pentru specialiștii din cadrul P.Î.C.C.J., D.N.A., D.IJ.C.O.T. și celorlalte parchete sunt cele prevăzute în anexa la Capitolul I, lit. B), nr. crt. 4.

Specialiștii (funcționari publici) beneficiază de drepturile salariale corespunzătoare funcției de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu o vechime în funcție între 0-3 ani și gradația corespunzătoare vechimii în muncă.

Începând cu 01.01.2018, salariile de bază ale specialiștilor din cadrul P.Î.C.C.J., D.N.A. și D.I.I.C.O.T. au fost stabilite prin raportare la indemnizația brută lunară aferentă anului 2022 a unui procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu vechimea în funcție între 0-3 ani și gradația corespunzătoare vechimii în muncă, majorat cu 15% pentru complexitatea muncii (a se vedea pct. 3 al Notei de la lit. A) a Capitolului I din Anexa VIII a Legii nr. 153/2017).

In situația în care salariul de bază al specialiștilor a fost stabilit la nivelul prevăzut pentru anul 2022, majorat cu 15% pentru complexitatea muncii, cuantumul sporurilor, aplicat la acest salariu, a fost calculat astfel: 15% cuantum al sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru confidențialitate (10% spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și 5% spor pentru confidențialitate) și 15% cuantum al sporului pentru condiții deosebite de muncă.

Concret, în decembrie 2017, în cazul specialiștilor, salariul de bază era format din: coeficient de multiplicare 13,500xV.R.S. 463,5 RON, adaos 25%+10% (risc și suprasolicitare + confidențialitate), vechime în muncă și stabilitate (vechime în parchet). La acesta se adăuga cuantumul sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru confidențialitate și cuantumul sporului pentru condiții deosebite de muncă. în situația specialiștilor IT și a specialiștilor IT șef serviciu, salariul de bază era format din: coeficient de multiplicare 13,500xV.R.S. 463,5 RON, adaos 25%+10% (risc și suprasolicitare + confidențialitate), vechime în muncă și fidelitate (stabilită pentru vechimea în parchet, și nu pentru vechimea în funcția auxiliară de specialitate). La acesta se adăuga cuantumul sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru confidențialitate și cuantumul sporului pentru condiții deosebite de muncă.

În ianuarie 2018, în cazul specialiștilor, drepturile au fost calculate astfel:

- salariul de bază din luna decembrie 2017, majorat cu 25%;

- cuantumul sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru confidențialitate din luna decembrie 2017, majorate cu 25%;

- cuantumul sporului pentru condiții deosebite de muncă din luna decembrie 2017, majorat cu 25%.

În situația în care salariul de bază astfel calculat a fost mai mare decât cel prevăzut pentru anul 2022, a fost acordat acesta din urmă, iar cuantumurile sporurilor, calculate la acest salariu, au fost de 30%.

În ianuarie 2018, pentru specialiștii IT și specialiștii IT șef serviciu, drepturile au fost calculate astfel:

- salariul de bază din luna decembrie 2017, majorat cu 25%;

- cuantumul sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru confidențialitate din luna decembrie 2017, majorate cu 25%;

- cuantumul sporului pentru condiții deosebite de muncă din luna decembrie 2017, majorat cu 25%.

În situația în care salariul de bază astfel calculat a fost mai mare decât cel prevăzut pentru anul 2022, a fost acordat acesta din urmă, iar cuantumurile sporurilor au rămas cele obținute prin majorarea cu 25% a cuantumurilor din decembrie 2017.

Prin Ordinul nr. 125 din 15.05.2018 al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție a fost stabilită atât valoarea sporului pentru condiții de muncă grele, periculoase sau vătămătoare, cât și data de la care acesta se acordă procurorilor, personalului auxiliar de specialitate, personalului conex și specialiștilor din cadrul Ministerului Public.

Ordonatorul principal de credite este ținut să aplice reglementările legale referitoare la salarizarea personalului din cadrul Ministerului Public, neavând posibilitatea ca, prin interpretarea dispozițiilor actelor normative în materie, să procedeze la extinderea aplicării unor drepturi de natură salarială, expres prevăzute în beneficiul anumitor categorii de personal.

Astfel, salariile de bază ale specialiștilor IT, indiferent de grad și nivel de parchet, sunt cele prevăzute în Anexa V, Capitolul I, Iit. B, nr. crt. 4 din Legea nr. 153/2017, diferențiate doar de gradația pentru vechime în muncă.

În ceea ce privește cuantumurile sporurilor, acestea au fost acordate la nivelul maxim de 30%, respectiv 15% cuantum al sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru confidențialitate (10% spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și 5% spor pentru confidențialitate) și 15% cuantum al sporului pentru condiții deosebite de muncă, având în vedere că persoanele salarizate potrivit Anexei V, ale căror salarii au fost plafonate, beneficiază de sporuri de 30%.

Referitor la funcția de șef serviciu departament informatic, respectiv specialist IT șef al Serviciului de tehnologia informației din Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, arătăm că, potrivit art. 22 alin. (3) din Secțiunea 6 a Capitolul VIII al Anexei V a Legii nr. 153/2017, șefii de serviciu sunt salarizați la nivelul funcției de prim-procuror din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie.

Indemnizația de încadrare a unui prim-procuror de parchet de pe lângă judecătorie este, conform art. 10 alin. (1), lit. b), nr. crt. 1 din Anexa V a Legii nr. 153/2017, indemnizația de încadrare maximă corespunzătoare procurorului cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, majorată cu 10%.

Salariul de bază al specialistului IT șef-serviciu este cel corespunzător indemnizației de încadrare pentru un procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, gradația 5, vechime în funcție între 0-3 ani, majorată cu 10%, iar cuantumurile sporurilor se acordă Ia nivelul maxim de 30%, respectiv 15% cuantum al sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru confidențialitate (10% spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și 5% spor pentru confidențialitate) și 15% cuantum al sporului pentru condiții deosebite de muncă.

În considerentele Deciziei nr. 289 din 07.06.2005, publicată în M. Of. nr. 586 din 07.07.2005, Curtea Constituțională a reținut că "legiuitorul este în drept să modifice sistemul de salarizare existent ori să îl înlocuiască cu altul nou, considerat mai adecvat pentru atingerea scopului urmărit, ținând seama și de resursele financiare disponibile în diferite perioade de timp".

Totodată, instanța de contencios constituțional a statuat că "sporurile, premiile și alte stimulente acordate demnitarilor și altor salariați prin acte normative reprezintă drepturi salariate suplimentare, tar nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție. Diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula" (Decizia nr. 693 din 17.10.2006, publicată în M. Of. nr. 915 din 10.11.2006).

În jurisprudența sa, C.E.D.O. a reținut ca "este la latitudinea statului să determine ce sume vor fi plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate introduce, suspenda sau anula plata unor asemenea sporuri, făcând modificările legislative necesare" (Hot. din 08.11.2005, pron. în cauza Kechko c. Ucrainei).

De asemenea, aceeași instanță a stabilit că "statul se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor sale în acest domeniu. Curtea a constatat că nu este rolul său de a verifica în ce măsura existau soluții legislative mai adecvate pentru atingerea obiectivului de interes public urmărit" (Hot. din 08.12.2009, pron. în cauza Wieczorek c. Poloniei).

Intimata reclamantă a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a solicitat respingerea recursul ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că se impune casarea sentinței, iar în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Aspecte de fapt și de drept relevante.

Analizând legalitatea actelor administrative atacate Înalta Curte constată că acestea au fost emise cu respectarea dispozițiilor Legii 153/2017 având în vedere următoarele argumente:

Salarizarea în cazul reclamantei este reglementată prin dispozițiile Capitolului II "Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor" capitol plasat în anexa V - Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție" și Curtea Constituțională.

Din cuprinsul deciziei reiese că încadrarea acestora s-a realizat în conformitate cu prevederile grilei stabilite pentru personalul auxiliar de specialitate, la pct. 1-9.

Decizia a fost emisă în aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (3) lit. a) și alin. (6) din Legea - cadru nr. 153/2017, potrivit căruia, începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale: "cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25 în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții".

Iar art. 25 prevede: Limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor și a altor drepturi "(1)Suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz".

De asemenea, aliniatul (6) al art. 38 prevede, "în situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022".

Reiese deci că majorarea începând cu 1 ianuarie 2018, a cuantumului brut al salariilor de bază și ale sporurilor acordate pentru luna decembrie 2017, cu 25%, este dublu limitată, pe de o parte de salariul stabilit conform Legii nr. 153/2017 pentru anul 2022, pe de altă parte, trebuie ca suma sporurilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite să nu depășească 30% din suma salariilor de bază și a indemnizațiilor de încadrare.

În condițiile în care salariile de bază în privința reclamantei se stabilesc la nivelul anului 2022, sporurile mai sus menționate i se cuvin astfel cum sunt prevăzute de noua lege a salarizării, respectiv prin aplicarea la nivelul acestui salariu a procentului prevăzut expres de lege pentru sporuri și nu prin adăugarea la salariul plafonat la nivelul anului 2022 a sporurilor avute în plată la data de 31 decembrie 2017, majorate cu 25%.

Așadar, pentru ipoteza în care salariile de bază brute majorate cu 25% față de nivelurile acordate pentru luna decembrie 2017 sunt mai mari decât salariile de bază pentru anul 2022, salariul lunar cuvenit personalului vizat se calculează prin aplicarea integrală a prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, în sensul că, fiind stabilită o bază de calcul - salariile de bază pentru anul 2022 - toate sporurile ce reprezintă elemente ale salariului lunar datorat acestor categorii de personal, se vor determina ca procent din acest salariu de bază, evident, cu respectarea limitei prevăzute la art. 25.

O interpretare contrară ar fi de natură să lase fără aplicabilitate dispozițiile art. 5 din capitolul VIII, anexa V a Legii nr. 153/2017, care consacră în mod expres cuantumul sporurilor de care beneficiază personalul IT din cadrul instanțelor judecătorești, deoarece nu s-ar mai ajunge niciodată ca procentul expres prevăzut de lege al sporurilor acordate acestei categorii de personal să corespundă cuantumului concret al sporului acordat. Această concluzie se impune raportat la faptul că prin majorarea cu 25% a cuantumului sporurilor de care beneficiau specialiștii IT la data de 31 decembrie 2017 s-ar ajunge ca, procentual, aceste sporuri să aibă un cuantum mai mare decât cel expres prevăzut de lege pentru anul 2022.

Prin urmare, în mod corect s-a apreciat că interpretarea coroborată a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017 și a art. 5 din capitolul VIII, anexa V a Legii nr. 153/2017 impune concluzia că dispozițiile art. 38 alin. (3) din Legea nr. 153/2017 sunt aplicabile în toate situațiile în care cuantumul salariului de bază astfel majorat este inferior plafonului stabilit pentru anul 2022 iar prevederile art. 5 din capitolul VIII, anexa V a Legii nr. 153/2017 cu privire la cuantumul procentual al sporurilor de care beneficiază personalul IT sunt aplicabile atunci când cuantumul salariului de bază majorat este mai mare sau egal cu plafonul stabilit pentru anul 2022.

Ipoteza acreditată de reclamantă nu este susținută de dispozițiile legale și ar conduce la nerespectarea principiilor sistemului de salarizare, enunțate de art. 6 din lege și, mai mult, ar avea drept consecință încălcarea limitei referitoare la cuantumului brut al salariilor de bază și ale sporurilor acordate pentru luna decembrie 2017, care nu trebuie să fie mai mari decât salariul stabilit conform Legii nr. 153/2017 pentru anul 2022.

Oricum, prevederile art. 4 și 5 din Capitolul VII anexa V, cuprind sintagma "până la" ceea ce conduce la concluzia că nivelul sporurilor se poate situa la un nivel inferior maximului stabilit și care nu poate fi depășit.

Așadar, chiar dacă prin legea de salarizare, s-a stabilit acordarea mai multor categorii de sporuri, respectiv 15% pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, 25% pentru sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică și 5% pentru păstrarea confidențialității, sensul textului legal menționat nu este acela de a conferi salariatului un drept la acordarea sporurilor la nivelul de 45%, ci doar o obligație a ordonatorului de credite de a nu depăși respectivul nivel instituit legal.

Aceste aspecte au fost, de altfel, dezlegate și prin Decizia nr. 15/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin care, în punctele 79-82 s-a statuat astfel:

a) Pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, această categorie de personal "beneficiază de un spor de până la 15% din salariul de bază sau, după caz, din indemnizația de încadrare, corespunzător timpului lucrat" [art. 4 alin. (1)].

b) "Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la curțile de apel, tribunale, tribunalele specializate și judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personal de specialitate juridică asimilat magistraților, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, asistenții judiciari, inspectorii judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică și personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofițerii și agenții de poliție judiciară, precum și specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, personalul de probațiune beneficiază și de un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidențialității de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizația lunară de încadrare." (art. 5).

Mai mult, Înalta Curte apreciază că recurentei nu îi este recunoscut necondiționat dreptul la acordarea cumulată a sporurilor în cuantumul lor maxim, ci doar dreptul la acordarea sporurilor, cuantumul acestora urmând a fi determinat prin aplicarea unei duble condiționări: încadrarea fiecărui spor în limitele maxime prevăzute în Anexa V și, totodată, interdicția depășirii cumulate a pragului prevăzut de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, de 30% din suma indemnizațiilor de încadrare/salariilor de bază aferentă ordonatorului de credite.

Specialiștii din cadrul Ministerului Public au beneficiat de majorarea salariului din luna decembrie 2017 până la nivelul salariului de bază prevăzut la pct. 4 de la lit. B) din cap. I al Anexei V a Legii nr. 153/2017, majorat cu 15% pentru complexitatea muncii, concomitent cu majorarea cu 25% a cuantumului sporurilor în plată în luna decembrie 2017.

Pentru personalul care a atins nivelul salariului de bază prevăzut de lege pentru anul 2022, majorat cu 15% pentru complexitatea muncii, cuantumul sporurilor a fost determinat prin aplicarea procentelor prevăzute la art. 4 și art. 5 din cap. VIII al Anexei V din Legea nr. 153/2017, respectiv 30% din salariul de bază (din care 15% spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și pentru păstrarea confidențialității și 15% spor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase).

Salariul de bază pentru specialiștii din cadrul Ministerului Public a fost stabilit conform lit. B), nr. crt. 4. din cap. I al Anexei V din Legea nr. 153/2017, corespunzător funcției de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie. Indemnizația de încadrare se majorează direct proporțional cu vechimea în muncă și în funcție, aceasta din urmă fiind definită la pct. 1 al notei de la lit. B) din cap. I al Anexei V a legii anterior menționate: prin "vechime în funcție" se înțelege vechimea în funcția de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție.

Deoarece legiuitorul nu a prevăzut ca și vechimea în funcția de specialist să constituie vechime în funcție, astfel încât să poată fi luată în calcul la stabilirea salariilor de bază ale specialiștilor, acestea sunt egale cu indemnizația unui procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie cu o vechime în funcție între 0-3 ani.

Pentru vechimea în funcție dobândită în cadrul parchetului, specialiștii care nu au atins nivelul de salarizare aferent anului 2022 beneficiază de prevederile art. 39 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, respectiv salarizarea se face la nivelul prevăzut pentru funcții similare.

Instanța de control judiciar are în vedere și faptul că prin Decizia nr. 31/2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021 de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a statuat că "în interpretarea și aplicarea principiului ierarhizării pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate, potrivit art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în cazul personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism care nu are o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B) de la capitolul I din anexa nr. V, din același act normativ, vizează aplicarea acestor dispoziții doar în ceea ce privește vechimea în muncă, nu și vechimea în funcție."

Astfel, decizia anterior menționată este evident aplicabilă și cu privire la specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv în sensul că vechimea în cazul specialiștilor din cadrul unităților de parchet se calculează doar pe orizontală pe grila din legea unică de salarizare, respectiv avându-se în vedere doar vechimea în muncă, iar nu și pe verticală, cu luarea în considerare a vechimii în funcție.

Potrivit dispozițiilor cuprinse la Cap. VIII, Anexa V, Cap. I, lit. B) nr. crt. 4 din Legea nr. 153/2017, indemnizația pentru un procuror cu grad de judecătorie este diferențiată în funcție de vechimea în funcție, de la 0-3 ani, la peste 20 de ani.

Prin Nota nr. 1 la această grilă, se arată că prin vechime în funcție, în sensul prezentului capitol, se înțelege vechimea în funcția de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție.

Înalta Curte constată că prin O.U.G. nr. 12/2019, cu începere de la 01.03.2019,specialiștii IT din Parchet beneficiază de drepturile salariale stabilite la 01.01.2019, respectiv salariul de bază aferent funcției de procuror cu grad de judecătorie, stabilit corespunzător gradației aferentă vechimii în muncă.

Astfel, specialiștii IT, indiferent de vechimea în funcție/specialitate au fost încadrați prin raportare la rândul "baza 0-3 ani".

În jurisprudență au existat două opinii, prima în sensul că dispozițiile legale nu aduc nicio distincție astfel încât nr. crt. 4 trebuie aplicat în întregul său, prin luarea în considerare a vechimii în muncă și a vechimii în funcție, iar cea de-a doua s-a întemeiat pe faptul că nu există o grilă proprie de salarizare pentru specialiști din Parchete, astfel încât trimiterea are în vedere aplicarea numai acelor dispoziții referitoare la vechimea în muncă.

Înalta Curte reține astfel că s-au pronunțat și hotărâri judecătorești în sensul solicitat de recurenți, însă prin Decizia nr. 31/17.05.2021, publicată în M. Of. nr. 734/27.07.2021, obligatorie pentru instanțele de judecată, interpretându-se prevederile art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153//2017, în cazul specialiștilor care nu au o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B), de) la Cap. I din Anexa V la același act normativ vizează aplicarea acestor dispoziții doar în ceea ce privește vechimea în muncă, nu și vechimea în funcție.

Înalta Curte a apreciat că mențiunea expresă a legiuitorului privind înțelegerea noțiunii de "vechime în funcție", trebuie interpretată în sensul limitării la funcțiile special și concret prevăzute prin această notă, adică numai pentru judecători, procurori, personalul asimilat acestora, magistrați-asistenți sau auditori de justiție.

Or, specialistul IT nu acumulează prin exercitarea activității în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vechime în funcția vizată de Capitolului I lit. B) nr. crt. 4, rămânând din perspectiva textului legal cu o vechime de "0" ani, salariile acestora fiind stabilite pe gradații de muncă însă pentru vechimea în funcție 0-3 ani.

Pentru toate aceste considerente, apreciind fondate criticile invocate, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței civile nr. 1863/2019 din data de 29 mai 2019 a Curții de Apel București-Veche, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, va casa sentința recurată și, în rejudecare, va respinge acțiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței civile nr. 1863/2019 din data de 29 mai 2019 a Curții de Apel București-Veche, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, în rejudecare, respinge acțiune ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 decembrie 2021.