ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1480/2020

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată la data de 28 iulie 2016, sub nr. x/2016 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ si fiscal, reclamantul Sectorul 3 al Municipiului București, prin Primar a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Autoritatea de Management Pentru Programul Operațional Regional anularea Deciziei Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nr. 178/21.06.2016 privind soluționarea contestației formulată de către Sectorul 3 al Municipiului București înregistrată la sediul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice sub nr. x/31.05.2016 și pe cale de consecință: - revocarea în tot a măsurii de excludere de la rambursare a acelor cheltuieli efectuate și declarate de beneficiar și considerate neeligibile de către MDRAP conform adresei de informare privind plata cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. x finală, înregistrată la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Autorizare Programe cu nr. x/05.05.2016 și înregistrată la Sector 3 - Cabinet Primar sub nr. x/05.05.2016 - anularea măsurii de a dispune aplicarea unei corecții financiare în valoare de 5% din valoarea contractului subsecvent nr. x/30.09.2015 la acordul cadru nr. x, încheiat cu Asocierea S.C. A. S.R.L. - S.C. B. S.R.L .- S.C. C. S.R.L. - anularea măsurii de a dispune aplicarea unei reduceri procentuale în valoare de 5% din valoarea contractului nr. x/29.09.2015 încheiat cu Asocierea formata din S.C. D. S.R.L. - S.C. E. S.R.L., măsură ce se regăsește în informarea privind plata cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. x finala, înregistrată la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Autorizare Programe cu nr. x/05.05.2016 și înregistrată la Sector 3- Cabinet Primar sub nr. x/05.05.2016 - anularea Notei de neconformitate nr. x precum și anularea Notei de neconformitate nr. x/12.04.2016.

Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 778 din data de 7 martie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Sectorul 3 al Municipiului București, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, ca neîntemeiată.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a declarat recurs reclamantul Sectorul 3 al Municipiului București, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond să se admită acțiunea, astfel cum a fost formulată. În cuprinsul motivelor de recurs nu a adus critici hotărârii atacate reluând amplu aspecte în ce privește fondul cauzei, așa cum au fost redate în acțiunea introductivă de instanță.

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Fondurilor Europene a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a sentinței recurate. Recurentul-pârât a depus la dosar răspuns la întâmpinare.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 22 noiembrie 2018, s-a fixat termen de judecată la data de 7 aprilie 2020, în ședință publică, cu citarea părților. Ulterior, termenul de judecată a fost preschimbat pentru data de 10 martie 2020, prin încheierea de ședință din data de 17 aprilie 2019. II. Considerentele și soluția instanței de recurs Examinând cu prioritate excepția nulității recursului, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, potrivit cărora: "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...) (3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității." Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că: "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs." Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat: "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488." Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care pârâtul își întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluția pronunțată de prima instanță. Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.: "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind investită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport de dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 C. proc. civ.. De aceea, simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege, nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege. În speță, recurentul-reclamant prin cererea de recurs s-a rezumat la a prelua argumentele din acțiunea introductivă formulată în fața instanței de fond, fără a aduce reale critici raționamentului logico-juridic expus în considerentele sentinței recurate, și pentru care au fost reținute ca neîntemeiate apărările sale formulate la judecata în fond. Instituția recurentă prin cererea de recurs nu aduce nicio critică raționamentului instanței de fond ci, așa cum s-a precizat anterior, se rezumă la a relua susținerile formulate în fața instanței de fond. Deoarece recurentul-reclamant nu s-a conformat exigențelor cerute de lege, și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., rezumându-se la preluarea argumentelor expuse la fondul cauzei, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul Sectorul 3 al Municipiului București, prin primar.