ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2815/2021

Ședința publică din data de 12 mai 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 31.07.2018 sub dosar nr. x/2018, reclamantul Sectorul 3 al Municipiului București (S3MB) în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programul Operațional Regional a solicitat anularea deciziei privind soluționarea contestației nr. 64/05.06..2018, a informării privind plata cheltuielilor aprobate AMPOR nr. 36924/16.04.2018, a Notei de neconformitate AMPOR nr. 90342/27.07.2017, precum și a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia, respectiv a Notei de neconformitate nr. x/12.04.2016, iar pe cale de consecință desființarea reducerii procentuale de 5% din valoarea contractelor subsecvente și obligarea autorității pârâte la aprobarea întregii cereri de rambursare nr. x aferentă Contractului de finanțare nr. x/22.06.2017; cu cheltuieli de judecată.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 168 din 18 iunie 2020, a admis excepția tardivității capătului de cerere în anularea notei de neconformitate nr. x/12.04.2016, invocată din oficiu, a respins capătul de cerere în anularea notei de neconformitate nr. x/12.04.2016, ca tardiv formulat și a respins în rest cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată de reclamantul Sectorul 3 al Municipiului București, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice-Direcția Generală Programul Operațional Regional, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței nr. 168 din 18 iunie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal reclamantul Sectorul 3 al Municipiului București a declarat recurs, criticând hotărârea ca nelegală și netemeinică, în considerentele hotărârii existând motive contradictorii și străine de natura pricinii.

Recurentul susține că motivele contradictorii și străine de natura pricinii sunt prezente în aproape toată motivarea sentinței și aceste greșeli se datorează faptului că instanța de fond nu a luat în considerare apărările, precum și probatoriul administrat.

În opinia recurentului, Sectorul 3 a respectat în totalitate prevederile legale în materia achizițiilor publice, inclusiv principiul transparenței astfel că abaterile constatate se impun a fi revocate de către autoritatea emitentă.

Potrivit Notei de neconformitate nr. x/12.04.2016, echipa de verificare a făcut următoarele afirmații:

"Criteriile de calificare formulate, în cadrul Anunțului de participare și fișei de date secțiunea III.2) CONDIȚII DE PARTICIPARE/III.2.3.a) Capacitatea tehnica și/sau profesională/cerința 7. Informații privind Asocierea precizează că se va prezenta acordul de asociere din care vor rezulta minim următoarele:

a. Faptul că asociații sunt responsabili nelimitat. Această clauză nu este precizată în cadrul formularului 13 Acordul de asociere spre a fi completată și de către ofertanți.

b. Comunicarea se face cu liderul Asociației. In cuprinsul Formularului 13 Acordul de asociere, art. 6 Comunicări este precizat faptul că "orice comunicare între părți este valabil îndeplinită dacă se va face în scris și va fi transmisă la adresa/adresele firmelor prevăzute la art. 1 (n. art. 1 identifică participanții la Asociere) respectiv "de comun acord, asociații pot stabili și alte modalități de comunicare ".

c. Plățile se vor face către liderul asociației. Formularul 13 Acordul de asociere nu face referiri explicite la modalitatea de plată.

d. Partea/părțile din contract care urmează să fie îndeplinite de fiecare asociat în parte. Formularul 13 Acordul de asociere menționează doar "derularea în comun a contactului de achiziție publică în cazul desemnării ofertei câștigătoare"

Se mai susține că, în data de 21.10.2014 s-a încheiat acordul-cadrul nr. 11134/21.10.2014 de Servicii de consultanță tehnică și dirigenție de șantier privind lucrările de reabilitare termica ale blocurilor de locuințe, a lucrărilor de reparații curente și reparații capitale la unitățile școlare și la toate clădirile aflate in administrarea Sectorului 3 al Municipiului București, precum și a construcțiilor civile care se vor construi de către autoritatea contractanta" cu Asocierea S.C. A. S.R.L. - S.C. B.-S.C. C. S.R.L.

În mod contrar afirmațiilor echipei de verificare, acordul de asociere nu a fost încheiat ulterior atribuirii acordului cadru în condițiile în care forma autentificată a acestui document a fost prezentată înainte de semnarea acordului-cadru.

Cu referire la lipsa prevederii "asociații sunt responsabili nelimitat" recurentul menționează că, acordul de asociere este semnat de toți membrii asocierii prin urmare există consimțământul declarat al tuturor membrilor asocierii de a executa contractul și de a răspunde solidar și individual în fața beneficiarului în ceea ce privește obligațiile și responsabilitățile decurgând din sau în legătură cu contractul (art. 2.2 din acordul de asociere prezentat de ofertant). Această prevedere presupune răspundere nelimitată în ceea ce privește obligațiile și responsabilitățile decurgând din sau în legătură cu contractul. În cazul existenței unui prejudiciu în executarea contractului, actul juridic în baza căruia ofertantul va fi sancționat este contractul încheiat și nu acordul de asociere;

În ceea ce privește "comunicarea se face cu liderul asociației" recurentul menționează că, această prevedere nu reprezintă o obligație, părțile fiind libere să decidă de comun acord modalitatea în care se vor face comunicările, acest aspect putând fi modificat/ajustat oricând pe durata derulării contractului, nefiind decât un aspect pur formal și fără impact asupra derulării contractului;

De asemenea, recurentul arată că în ceea ce privește "plățile se vor face către liderul asociației", această prevedere nu reprezintă o obligație, părțile fiind libere să decidă de comun acord modalitatea în care se vor face plățile, acest aspect putând fi modificat/ajustat oricând pe durata derulării contractului, nefiind decât un aspect pur formal și fără impact asupra derulării contractului;

Cu referire la "partea/părțile din contract ce urmează a fi îndeplinite de fiecare asociat în parte" recurentul menționează că, informațiile referitoare la partea/părțile din contract ce urmează a fi îndeplinite de fiecare asociat în parte se regăsesc în cadrul propunerii tehnice dar și în alte documente aparținând ofertei, propunere tehnică ce s-a constituit anexă la acordul-cadrul încheiat și reprezintă un instrument juridic angajant.

Instituția juridică ce corespunde noțiunii de "consorțiu"/asociere potrivit dreptului românesc este asocierea în participațiune reglementată de Codul Comercial. Potrivit acestui regim juridic, consorțiul nu arc personalitate juridică și nu este o entitate juridică independentă. Prin urmare, consorțiul în sine nu are calitate procesuală activă și nu se poate deci iniția un proces în numele și pe seama "consorțiului".

Modul în care sunt structurate raporturile juridice dintre membrii consorțiului (acordul de asociere, alte înțelegeri subsecvente) nu are nici o relevanță sub aspectul stabilirii titularului dreptului la acțiune împotriva autorității contractante. Astfel, determinarea "co-contractantului" se va face exclusiv pe baza interpretării contractului de achiziție publică pe care se fundamentează pretenția formulată.

La Cap. III.2.3.a) Capacitatea tehnica și/sau profesională din cadrul fișei de date, autoritatea contractantă a solicitat:

Informații privind Asocierea: Op. economici au dreptul de a se asocia cu scopul de a depune oferta comuna. într-o astfel de situație, se va prezenta acordul de asociere din care vor rezulta minim urm: -faptul că asociații sunt responsabili solidar și nelimitat de executarea contractului; -nominalizarea liderului asociației; -comunicările se vor face cu liderul asociației; -plățile se vor face către liderul asociației; -partea/părțile din contract urmează să fie îndeplinită/îndeplinite de fiecare asociat în parte. În cazul asocierii unui grup de op. economici, îndeplinirea cerințelor privind situația economico-financiară, precum și capacitatea tehnica și profesională, se demonstrează prin luarea în considerare a tuturor membrilor grupului. Autoritatea contractanta își rezervă dreptul de a solicita legalizarea asocierii în cazul în care oferta comună va fi declarată câștigătoare. În cazul unei asocieri, fiecare asociat este obligat să dovedească respectarea tuturor criteriilor de calificare și selecție prevăzute la seci. III.2.1)".

Dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006 referitoare la acordul de asociere se completează cu dreptul comun în materie, adică cu Noul C. civ.. Potrivit art. 44 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 mai mulți operatori economici au dreptul de a se asocia cu scopul de a depune candidatură sau ofertă comună, fără a fi obligați sa își legalizeze din punct de vedere formal asocierea.

Totodată, potrivit alin. (2) din cadrul aceluiași act normativ, autoritatea contractanta are dreptul de a solicita ca asocierea să fie legalizată numai în cazul în care oferta comună este declarată câștigătoare și numai dacă o astfel de măsură reprezintă o condiție necesară pentru buna îndeplinire a contractului.

Așadar legiuitorul a reglementat în mod expres doar dreptul la asociere, în vederea depunerii unei oferte comune, fără a impune anumite limitări legate de conținutul acordului, de forma sa sau de numărul de operatori economici care formează asocierea.

În absența unei limitări concrete impuse prin lege, acordul de asociere poate conține nenumărate prevederi cu privire la legislația aplicabilă, instanțele competente în soluționarea litigiilor etc.

Ulterior, cerința legalizării asocierii poate fi impusă de autoritatea contractantă numai în cazul asocierii declarate câștigătoare a contractului și numai dacă respectiva cerință este necesară pentru buna implementare a contractului.

Cu prilejul operațiunii de legalizare a acordului de asociere, operatorii economici au posibilitatea de a încheia un nou acord de asociere, mult mai complex, care să-1 înlocuiască pe cel inițial, depus odată cu oferta, prin care să reglementeze în detaliu raporturile juridice dintre ei și responsabilitățile fiecăruia, inclusiv sancțiuni, condiții de facturare etc.

Acordul de asociere nu conduce, în niciun caz la constituirea unei persoane juridice distincte, membrii asocierii își păstrează individualitatea ca subiecți de drept, însă sunt obligați să răspundă solidar față de autoritatea contractantă pentru modul de îndeplinire a obligațiilor contractuale.

Solidaritatea pasivă presupune practic că, fiecare membru al asocierii este răspunzător nu doar pentru faptele proprii, ci și pentru cele ale celorlalți membrii ai asocierii.

Astfel, autoritatea contractantă care a suferit un prejudiciu se poate îndrepta împotriva oricărui membru al asocierii pentru a obține repararea prejudiciului suferit, chiar dacă respectivul prejudiciu a fost cauzat prin acțiunea/inacțiunea unui alt membru al asocierii respective.

Plecând de la prevederile legale mai sus menționate, furnizarea unor informații cu privire la modalitatea de organizare a unei asocieri participante la procedura de achiziție nu reprezintă un criteriu de calificare sau selecție.

Astfel, pe de-o parte, criteriile de calificare presupun stabilirea unor valori/criterii minime pe care ofertantul trebuie să le îndeplinească: cifră de afaceri, experiență similară, echipamente necesare îndeplinirii contractului etc. fără de care acesta nu ar putea fi declarat admis.

Pe de altă parte, informațiile solicitate de autoritatea contractantă nu sunt exhaustive ci doar orientative, lipsa acestora nefiind un criteriu de declarare a ofertei ca fiind respinse, mai ales dacă aceste informații reies din conținutul altor documente prezentate de către ofertant.

Mai mult de atât, procedura de atribuire a fost monitorizată pe tot parcursul derulării acesteia și de către Observatorii Ministerului de Finanțe, fără a fi formulate observații în acest sens.

Potrivit art. (4) alin. (1) din O.U.G. nr. 30/2007"în îndeplinirea funcției de verificare, Ministerul Finanțelor Publice urmărește derularea etapelor procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, pentru prevenirea și corectarea neconformităților în raport cu legislația din domeniu".

Așadar, observatorii desemnați au avut ca atribuție verificarea conformității derulării procedurilor de atribuire cu prevederile legale în materia achizițiilor publice.

În concluzie, recurentul susține că o instituție a statului cu atribuții în verificarea legalității desfășurării procedurilor de achiziție publică a considerat cerințele solicitate ca fiind conforme cu legislația în domeniu însă această împrejurare nu a reprezentat pentru verificatori un element de natură să probeze legalitatea desfășurării procedurii de atribuire.

Astfel, în condițiile în care contractul a fost atribuit cu respectarea legislației privind achizițiile publice, orice eventuale neconformități nu pot fi decât de natură formală, fără un potențial impact financiar și ca atare, decizia de a i se aplica o reducere procentuală este netemeinică și nelegală.

Intimatul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice-Direcția Generală Programul Operațional Regional a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Recurentul-reclamant a indicat în cererea de recurs ca prim temei al demersului său procesual motivul prevăzut de art. 488, alin. (1), pct. 6 C. proc. civ.

Se reține însă că recurentul nu a susținut critici cu referire la acest aspect, aceste critici se subscriu motivului de nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motiv pentru care instanța de recurs le va examina din această perspectivă.

Înalta Curte constată că din actele și lucrările dosarului rezultă că prin Nota de neconformitate nr. x/12.04.2016 privind proiectul «Creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe din sectorul 3», emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a fost stabilită în sarcina Sectorului 3 al Municipiului București o reducere procentuală de 5%, raportat la Partea I Achiziții Publice lit. A) - Evaluarea ofertelor pct. 1 din Anexa H.G. nr. 519/2014, reținându-se în esență ca motivare că la momentul calificării ofertei Asocierii A. S.R.L. & B. S.R.L. & C. S.R.L., respectiv declarării ca fiind câștigătoare, Acordul de asociere nu era în conformitate cu cerințele impuse prin Anunțul de participare și fișa de date.

Prin Informarea nr. x/16.04.2018 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, referitor la cererea de rambursare nr. x în valoare de 59.764,94 RON, a fost aplicată o reducere procentuală de 5% în considerarea notei de neconformitate nr. x/17.07.2017, respectiv pentru suma de 3.144,59 RON (2.627,50 RON + TVA 517,09 RON); totodată, a mai fost declarată ca nefiind cheltuială eligibilă și suma de 19,09 RON (16,03 RON + TVA 3,06 RON).

Contestația formulată de reclamant împotriva notei de neconformitate nr. x/17.07.2017 și a informării nr. 36924/16.04.2018 a fost respinsă, pentru considerente similare celor expuse în nota litigioasă, prin decizia nr. 64/05.06.2018 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Înalta Curte are în vedere faptul că potrivit art. 2 pct. 7 din Regulamentul nr. 1083/2006, "neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic, care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene, prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

Din jurisprudența constantă a C.J.U.E, rezultă faptul că prejudiciul produs bugetului U.E. poate fi efectiv sau potențial, materializându-se, în toate cazurile, prin afectarea intereselor financiare ale Uniunii, fiind evident că prin adoptarea diverselor reglementări în materia gestionării fondurilor europene, intenția legiuitorului a fost să se asigure că aceste cheltuieli efectuate în contextul fondurilor structurale sunt strict limitate la agenții care respectă regulile fixate sau bugetelor naționale poate fi real sau potențial, iar producerea însăși a unei nereguli și utilizarea necorespunzătoare a banilor acordați atrage sancțiunea restituirii parțiale sau totale a acestora. Cheltuielile efectuate cu încălcarea dreptului Uniunii sunt considerate, în mod firesc, ca aducând atingere bugetului U.E.

Potrivit jurisprudenței constante a C.J.U.E., producerea unor nereguli, abateri, fraude, corespunde automat unui prejudiciu bugetului U.E., iar statele membre au obligația de a solicita de la beneficiari restituirea fondurilor utilizate în mod necorespunzător.

Conform prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea si utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, conceptual de neregulă este definit ca fiind "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Nerespectarea prevederilor contractului de finanțare și a convențiilor legal făcute între părțile contractante, în cauză cu referire la beneficiar și finanțator, atrag caracterul de neregulă respectivei acțiuni sau inacțiuni.

Pe cale de consecință, simplul fapt că la procedura de achiziție desfășurată de partea recurenta-reclamantă s-a înscris, prezentând ofertă, un operator economic nu constituie o probă de natură a înlătura riscul de prejudiciere a fondurilor publice menționate, din moment ce nu s-a dovedit de autoritatea contractantă că aceea era singura ofertă disponibilă sau cea mai competitivă în legătură cu serviciul preconizat.

Or, în cauză, recurentul nu a demonstrat excluderea oricărei posibilități ca abaterile identificate să fi avut incidență asupra bugetului în discuție.

Înalta Curte constată că nu este întemeiată susținerea recurentului privind prezența în procedura de atribuire a observatorilor UCVAP, întrucât o astfel de împrejurare nu exclude exercitarea de către pârâtă a propriei sale competențe în materie.

Este necontestat că, în cauză, în procedura de atribuire a acordului cadru, operatorul economic câștigător a procedat ulterior evaluării la o serie de modificări asupra documentației sale de calificare.

În jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene s-a arătat că "principiul egalității de tratament al operatorilor economici, (…) trebuie să fie interpretat în sensul că se opune ca, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice, autoritatea contractantă să îi solicite unui ofertant să furnizeze declarațiile sau documentele a căror comunicare era impusă prin caietul de sarcini și care nu au fost comunicate în termenul stabilit pentru depunerea ofertelor.

Totodată, potrivit art. 8 alin. (1) lit. a) și b) din H.G. nr. 925/2006 "Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe minime de calificare, care: a) nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit; b) sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit".[s.n.]

În concret, în urma derulării procedurii de atribuire având ca obiect «Servicii de consultanță tehnică și dirigenție de șantier privind lucrările de reabilitarea termică ale blocurilor de locuințe, a lucrărilor de reparații curente și reparații capitale la unitățile școlare și la toate clădirile aflate în administrarea Sectorului 3 al Municipiului București, precum și a construcțiilor civile care se vor construi de către autoritatea contractantă» a fost încheiat acordul-cadru de servicii nr. x/21.10.2014 cu Asocierea S.C. A. S.R.L. - S.C. B. - S.C. C. S.R.L. și S.C. D. S.R.L. În cadrul acestuia au fost încheiate cu asocierea menționată contractele subsecvente de servicii nr. x/25.02.2016 și actul adițional nr. x/03.04.2017 și nr. y/26.02.2016.

Potrivit pct. 7 al Cap. III pct. 2.a) - Capacitatea tehnică și/sau profesională din fișa de date a achiziției acordului cadru autoritatea contractantă a solicitat următoarele: Operatorii economici au dreptul de a se asocia cu scopul de a depune oferta comună. Într-o astfel de situație, se va prezenta acordul de asociere din care vor rezulta minim următoarele: - faptul că asociații sunt responsabili solidar și nelimitat de executarea contractului; - nominalizarea liderului asocierii; - comunicările se vor face cu liderul asociației; - plățile se vor face către liderul asociației; - partea/părțile din contract urmează să fie îndeplinită/îndeplinite de fiecare asociat în parte. În cazul asocierii unui grup de op. economici, îndeplinirea cerințelor privind situația economico-financiară, precum și capacitatea tehnică și profesională, se demonstrează prin luarea în considerare a tuturor membrilor grupului. Autoritatea contractantă își rezervă dreptul de a solicita legalizarea asocierii în cazul în care oferta comună va fi declarată câștigătoare. În cazul unei asocieri fiecare asociat este obligat să dovedească respectarea tuturor criteriilor de calificare și selecție prevăzute la secțiunea III 2.1.

Acordul de asociere din data de 21.01.2014 încheiat între S.C. A. S.R.L. & S.C. B. S.R.L. & SC C. S.R.L. nu cuprinde toate elementele pe care echipa de control le-a indicat, iar cerințele obligatorii privind acordul de asociere nu pot fi completate cu elemente extrinseci acestuia, cum ar fi propunerea tehnică sau alte documente aparținând ofertei.

În ceea ce privește actul adițional de asociere, Înalta Curte reține că acesta a fost încheiat la data de 27.10.2014, respectiv ulterior semnării acordului-cadru, astfel încât, la momentul declarării câștigătoare a ofertei, acordul de asociere nu era încheiat conform cerințelor impuse de autoritatea contractantă.

Necesitatea respectării procedurii de atribuire și a documentației aferente este indiscutabilă în condițiile art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, astfel încât în cauză autoritatea contractantă avea obligația fie de a clarifica cerințele din documentația de atribuire înainte de expirarea termenului pentru depunerea ofertelor în vederea garantării tratamentului egal și nediscriminării operatorilor economici, respectiv asigurării transparenței și integrității procesului de achiziție publică, fie de a declara oferta ca neconformă în condițiile art. 34, 36 din H.G. nr. 925/2006 sau de a anula procedura în condițiile art. 209 din O.U.G. nr. 34/2006.

Înalta Curte constată că, recurentul deși nu contestă deficiența identificată în actul administrativ litigios, susține caracterul neesențial în ceea ce privește abaterea în discuție.

Înalta Curte are în vedere că, în cauză, caracterul abaterii litigioase raportat la atribuirea acordului-cadru către Asocierea S.C. A. S.R.L. & S.C. B. S.R.L. & SC C. S.R.L. a fost deja analizat prin sentința civilă nr. 778/07.03.2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016, definitivă prin Decizia nr. 1480/2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, conchizându-se în sensul existenței unei nereguli, aspect ce se bucură de efectul pozitiv al autorității de lucru judecat.

În acest context, Înalta Curte constată că recurentul a declarat admisibilă și câștigătoare oferta, deși documentele depuse de operatorii economici nu respectau întru totul cerințele fișei de date.

În consecință, Înalta Curte constată că susținerile și criticile formulate de recurent sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Sectorul 3 al Municipiului București împotriva sentinței nr. 168 din 18 iunie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 mai 2021.