ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4423/2021

Ședința publică din data de 5 octombrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 03.07.2018, sub numărul x/2018, reclamantul Sectorului 3 al Municipiului București a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programul Operațional Regional, pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea Deciziei nr. 46 din 16.05.2018 privind soluționarea contestației formulate de către Sectorul 3 al Municipiului București înregistrată la sediul MDRAP sub nr. x/25.04.2018, a Informării privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, înregistrată la AMPOR sub nr. x din 28.03.2018 și Sectorul 3 sub nr. x din 28.03.2018, emisă cu ocazia verificării procedurii de achiziție publică pentru atribuirea Contractelor subsecvente de servicii nr. x/06.11.2014 și nr. y/09.12.2014 la Acordul-cadru nr. 10755/04.11.2013 având ca obiect "Servicii de arhitectură și servicii conexe necesare pentru realizarea proiectelor de reabilitare termică - blocuri sector 3" și a Notei de neconformitate AMPOR nr. 84105/07.07.2017, înscris comunicat prin intermediul informării de referință, precum și a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia, respectiv Notei de neconformitate nr. x/18.08.2015, cu consecința desființării reducerii procentuale de 5% din valoarea contractelor subsecvente de mai sus și obligarea autorității pârâte la aprobarea întregii Cereri de rambursare nr. x aferentă Contractului de finanțare nr. x/31.05.2017.

Prin cererea înregistrată pe rolul aceleiași instanțe la data de 19.07.2018 sub numărul x/2018 reclamantul Sectorului 3 al Municipiului București a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programul Operațional Regional, pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea Deciziei nr. 45 din 16.05.2018 privind soluționarea contestației formulate de către Sectorul 3 al Municipiului București înregistrată la sediul MDRAP sub nr. x/25.04.2018, a Informării privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, înregistrată la AMPOR sub nr. x din 16.04.2018, emisă cu ocazia verificării procedurii de achiziție publică pentru atribuirea Contractelor subsecvente de servicii nr. x/09.12.2014 și nr. y/06.11.2014 la Acordul-cadru nr. 10755/04.11.2013 având ca obiect "Servicii de arhitectură și servicii conexe necesare pentru realizarea proiectelor de reabilitare termică - blocuri sector 3" și a Notei de neconformitate AMPOR nr. 93605/08.08.2017, înscris comunicat prin intermediul informării de referință, precum și a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia, respectiv Notei de neconformitate nr. x/18.08.2015, cu consecința desființării reducerii procentuale de 5% din valoarea contractelor subsecvente de mai sus și obligarea autorității pârâte la aprobarea întregii Cereri de rambursare nr. x aferentă Contractului de finanțare nr. x/22.06.2017.

Prin cererea înregistrată pe rolul aceleiași instanțe la data de 19.07.2018 sub numărul x/2018 reclamantul Sectorului 3 al Municipiului București a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programul Operațional Regional, pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea Deciziei nr. 51 din 18.05.2018 privind soluționarea contestației formulate de către Sectorul 3 al Municipiului București înregistrată la sediul MDRAP sub nr. x/25.04.2018, a Informării privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, înregistrată la AMPOR sub nr. x din 16.04.2018, emisă cu ocazia verificării procedurii de achiziție publică pentru atribuirea Contractelor subsecvente de servicii nr. x/19.02.2014 și nr. y/04.09.2014 la Acordul-cadru nr. 10755/04.11.2013 având ca obiect "Servicii de arhitectură și servicii conexe necesare pentru realizarea proiectelor de reabilitare termică - blocuri sector 3" și a Notei de neconformitate AMPOR nr. 85184/12.07.2017, înscris comunicat prin intermediul informării de referință, precum și a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia, respectiv Notei de neconformitate nr. x/18.08.2015, cu consecința desființării reducerii procentuale de 5% din valoarea contractelor subsecvente de mai sus și obligarea autorității pârâte la aprobarea întregii Cereri de rambursare nr. x aferentă Contractului de finanțare nr. x/31.05.2017.

Prin cererea înregistrată pe rolul aceleiași instanțe la data de 24.07.2018 sub numărul x/2018 reclamantul Sectorului 3 al Municipiului București a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programul Operațional Regional, pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea Deciziei nr. 50 din 17.05.2018 privind soluționarea contestației formulate de către Sectorul 3 al Municipiului București înregistrată la sediul MDRAP sub nr. x/25.04.2018, a Informării privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, înregistrată la AMPOR sub nr. x din 12.04.2018, emisă cu ocazia verificării procedurii de achiziție publică pentru atribuirea Contractelor subsecvente de servicii nr. x/09.12.2014 și nr. y/04.09.2015 la Acordul-cadru nr. 10755/04.11.2013 având ca obiect "Servicii de arhitectură și servicii conexe necesare pentru realizarea proiectelor de reabilitare termică - blocuri sector 3" și a Notei de neconformitate AMPOR nr. 90344/26.07.2017, înscris comunicat prin intermediul informării de referință, precum și a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia, respectiv Notei de neconformitate nr. x/18.08.2015, cu consecința desființării reducerii procentuale de 5% din valoarea contractelor subsecvente de mai sus și obligarea autorității pârâte la aprobarea întregii Cereri de rambursare nr. x aferentă Contractului de finanțare nr. x/22.06.2017.

Prin încheierea din 05.11.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2018 instanța a admis excepția de conexitate și a dispus în baza art. 139 C. proc. civ. conexarea dosarului nr. x/2018 la prezentul dosar înregistrat sub nr. x/2018.

Prin încheierea din 11.10.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2018 instanța a admis excepția de conexitate și a dispus în baza art. 139 C. proc. civ. conexarea dosarului nr. x/2018 la prezentul dosar înregistrat sub nr. x/2018.

Prin încheierea din 06.11.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2018 instanța a admis excepția de conexitate și a dispus în baza art. 139 C. proc. civ. conexarea dosarului nr. x/2018 la prezentul dosar înregistrat sub nr. x/2018.

Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 5400 din 17 decembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamantul SECTORUL 3 AL MUNICIPIULUI BUCURESTI, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE - DIRECTIA GENERALĂ PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL, ca neîntemeiată.

Deopotrivă, a respins și cererile conexate ce formează obiectul dosarelor nr. x/2018, nr. y/2018 și nr. y/2018, ca neîntemeiate.

Cererea de recurs

Împotriva sentinței civile nr. 5400 din 17 decembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul Sectorul 3 București, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, în rejudecare, să se dispună admiterea cererii de chemare în judecată, așa cum a fost formulată.

În motivarea recursului arată că instanța de fond a interpretat în mod greșit aspectele deduse judecății, pronunțând o sentință nelegală și netemeinică, întrucât nu a ținut cont de apărările reclamantului, iar aspectelor pe care le-a reținut, le-a dat o eronată rezolvare și, mai mult, a înțeles în mod greșit natura și obiectul pricinii.

Astfel, instanța de fond a reținut că prin lipsa indicării mențiunii "atestate/calificări echivalente" și necesitatea prezentării unor atestate eliberate de autoritățile competente din România, valabile la momentul depunerii ofertei, ar fi impus o cerință ce a determinat restricționarea accesului operatorilor economici la procedură, în condițiile în care aceștia puteau face dovada îndeplinirii cerinței prin depunerea unor documente echivalente atestatelor menționate în mod expres în cadrul fișei de date a achiziției.

Cu privire la faptul că în documentația de atribuire, în cadrul cerinței III.2.3.a) autoritatea contractantă a solicitat potențialor ofertanți ca din echipa de realizare a contractului să facă parte și următorii specialiști: expert structuri și auditor energetic, potrivit cerințelor specificate în anunț, ce ar contraveni normelor legale în materie, arată că aceste specificații au fost înțelese ca fiind excesive și restrictive.

Susține că formularea reținută de către instanță este scoasă din context, deoarece nu s-a observat că în anunț se solicită ca acești specialiști să facă parte din cadrul ofertantului, fără a se solicita în mod expres ca din echipă să facă parte numai acești specialiști.

Astfel, consideră că nu a restrâns participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică a vreunui operator economic care putea face dovada capacității sale tehnice și/sau profesionale, în baza calificărilor/diplomelor/atestatelor deținute și prezentate, conform anunțului.

Recurentul-reclamant apreciază că aceste condiții nu erau restrictive, ci indicau un cadru general, în baza principiului "ceea ce nu este interzis, este permis", astfel că se puteau prezenta din partea ofertanților orice alte documente necesare în vederea participării la procedură. Mai mult, arată că nu există nicio contestație cu privire la condițiile de participare stabilite prin anunț, astfel că oricine a putut să-și depună oferta.

Pe de altă parte, arată că legislația națională în materie de achiziție publică face trimitere și la normele europene aplicabile, care au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. Legislația aplicabilă în materie de achiziții publice prevede că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ca operatorul economic care participă la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică să facă dovada capacității tehnice și/sau profesionale (art. 184 și art. 187 din nr. O.U.G. nr. 34/2006), iar atunci când se solicită îndeplinirea unor cerințe minime de calificare, autoritatea contractantă trebuie să le indice în documentația de atribuire.

Susține că, în ceea ce privește capacitatea tehnică și/sau profesională a ofertanților, aceasta se apreciază în funcție de experiența, aptitudinile, eficiența și eficacitatea operatorilor economici, fiind necesar ca selectarea ofertantului câștigător să se realizeze în scopul finalizării corespunzătoare a contractului de achiziție publică. Astfel, operatorul economic selectat trebuie să dovedească o solidă situație economică și financiară, precum și capacitatea tehnică și profesională necesară îndeplinirii obligațiilor asumate prin contract, fiind permis autorităților contractante să fixeze în mod liber cerințele minime de calificare.

Invocă dispozițiile art. 4 din Instrucțiunile nr. 1/2013 emise de Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice - ANRMAP, în aplicarea prevederilor art. 188 alin. (2) lit. d) și art. 188 alin. (3) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, din a căror interpretare reiese că autoritatea contractantă are obligația să accepte documente echivalente, emise de organisme stabilite în alte state. De altfel, art. 23 alin. (2) din Instrucțiunile nr. 1/2013 emise de ANRMAP prevede că autoritatea contractantă are obligația să accepte certificate echivalente.

De asemenea, arată că art. 192 din Ordonanța de urgență nr. 34/2006 și principiul recunoașterii reciproce impun autorității contractante obligația de a accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene.

Consideră că în speță nu se poate reține încălcarea vreunei norme legale sau excluderea vreunei ofertant economic de la participarea la procedura de atribuire, nefiind făcută vreo dovadă în acest sens, în condițiile în care toate cerințele privind capacitatea au legătură directă și sunt proporționale cu obiectul contractului de achiziție publică.

În ceea ce privește motivarea instanței de fond referitoare la prejudiciul creat, consideră că acesta este ipotetic, bazat pe o prezumție, astfel că nu poate fi primit, impunându-se a se ține cont de probatoriul administrat pentru a se demonstra prejudiciul efectiv.

De asemenea, susține că motivarea trebuie să aibă consecvență, să fie clară, lipsită de ambiguitate și contradicții și să demonstreze că judecătorul a examinat aspectele deduse judecății, respectiv examinarea faptelor și a chestiunilor de drept ce fac obiectul diferendului, în vederea asigurării siguranței și a securității juridice .

În susținerea recursului este invocată practică judiciară.

Apărările intimatului-pârât

Intimatul - pârât Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului, ca nefondat, arătând că instanța de fond a reținut în mod corect că recurentul - reclamant a impus prin documentația de atribuire condiții suplimentare potențialilor ofertanți, prin solicitarea unor cerințe minime de calificare, respectiv deținerea unor atestate sau certificate emise de instituții din România și pentru care nu s-a precizat posibilitatea acceptării unor documente echivalente, care să probeze o experiență similară ori capacitate profesională relevantă, precum și posibilitatea ca acestea să poată fi depuse la semnarea contractului de achiziție publică.

Răspunsul la întâmpinare

Deși întâmpinarea intimatului - pârât Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice i-a fost comunicată în termenul legal, recurentul -reclamant Sectorul 3 București nu a combătut apărările acestuia în cadrul unui Răspuns la întâmpinare, astfel cum este prevăzut de art. 471

1

alin. (4), incidente și în cazul recursului, conform art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

Procedura de soluționare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelului completului învestit cu soluționarea dosarului din data de 20 iunie 2019 a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 05 octombrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților, când, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 394 C. proc. civ. a reținut cauza spre soluționare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii dedusă judecății.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate în cadrul cererii de recurs, a apărărilor intimatului și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul promovat de reclamantul Sectorul 3 București este nefondat, urmând a fi respins, în considerarea argumentelor expuse în continuare:

În fapt, pentru achiziționarea de servicii de proiectare în cadrul proiectului "Creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe din Sectorul 3 - FE 16 (FE 17, FE 34, FE 39" UAT Sectorul 3 al municipiului București, în calitate de autoritate contractantă, a ales procedura "licitație deschisă", iar criteriul de atribuire a fost "prețul cel mai scăzut", fiind încheiat Acordul-cadru nr. 10755/04.11.2013, cu o valoare estimată de 48.748.433,16 RON fără TVA și în care s-a menționat că atribuirea contractelor subsecvente se va încheia cu maxim 10 operatori economici, fără reluarea competiției.

Așa cum s-a arătat în Raportul procedurii de atribuire nr. x/21.10.2013, au fost declarate de către reclamantă 3 (trei) oferte admisibile, acordul-cadru fiind încheiat cu operatorul economic "Asocierea S.C. A. S.R.L. & S.C. B. SRL", iar ulterior s-au semnat între UAT Sectorul 3 și această asociere contractele subsecvente de servicii.

Ulterior, între aceleași părți au fost încheiate și contracte subsecvente de servicii la Acordul Cadru nr. 10755/04.11.2013.

Analizându-se actele și lucrările tuturor dosarelor, astfel cum a fost conexate, se reține că, în privința dosarului nr. x/2018 ce are ca obiect principal anularea Deciziei nr. 46/16.05.2018 de soluționare a contestației împotriva Informării privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, înregistrată la AMPOR sub nr. x din 28.03.2018, Înalta Curte reține următoarele:

Prin Informarea nr. x/28.03.2018 pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programul Operațional Regional a comunicat reclamantului Sectorul 3 al Municipiului București că a fost autorizată Cererea de rambursare nr. x în valoare de 90.957,72 RON aferentă Contractului de finanțare Cod SMIS 118423 pentru proiectul "Creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe din Sectorul 3 - FE 16" și că a fost aplicată o reducere procentuală de 5% conform Notei de neconformitate nr. x/07.07.2017, la contractul subsecvent de servicii nr. x/09.12.2014 la Acordul-cadru nr. 10755/04.11.2013 și la Contractul subsecvent de servicii nr. x/06.11.2014 la Acordul-cadru nr. 10755/04.11.2013.(dosar x/2018)

Prin nota de neconformitate nr. x/07.07.2017 s-a constatat în privința procedurii de achiziție pentru atribuirea contractului subsecvent de servicii nr. x/06.11.2014 și a contactului subsecvent de serviciu nr. 13556/09.12.2014, în baza Notei de neconformitate nr. x/18.08.2015 emisă cu ocazia verificării procedurii de achiziție derulate pentru atribuirea Acordului-cadru, că autoritatea contractantă a restricționat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului. A fost stabilită o corecție financiară de 5 % conform notei de neconformitate nr. x/18.08.2015, neregula constatată fiind încadrată la pct. 9 lit. A) Anunțul de participare și documentația de atribuire, Partea I Achiziții publice, din Anexa la H.G. nr. 519/2014(dosar x/2018).

Împotriva Informării nr. 30524/28.03.2018 reclamantul a formulat contestație(dosar x/2018) ce a fost soluționată prin Decizia nr. 46/16.05.2018 în sensul respingerii(dosar x/2018).

În privința dosarului nr. x/2018 ce are ca obiect principal anularea Deciziei nr. 45/16.05.2018 de soluționare a contestației împotriva Informării privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, înregistrată la AMPOR sub nr. x din 16.04.2018, reține următoarele:

Prin Informarea nr. x/16.04.2018 pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programul Operațional Regional a comunicat reclamantului Sectorul 3 al Municipiului București că a fost autorizată Cererea de rambursare nr. x în valoare de 166.079,36 RON aferentă Contractului de finanțare Cod SMIS 118417 pentru proiectul "Creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe din Sectorul 3 - FE 39" și că a fost aplicată o reducere procentuală de 5% conform Notei de neconformitate nr. x/08.08.2017 (dosar x/2018).

Prin nota de neconformitate nr. x/08.08.2017 s-a constatat în privința procedurii de achiziție pentru atribuirea contractului subsecvent de servicii nr. x/06.11.2014 și a contactului subsecvent de serviciu nr. 13556/09.12.2014, în baza Notei de neconformitate nr. x/18.08.2015 emisă cu ocazia verificării procedurii de achiziție derulate pentru atribuirea Acordului-cadru, că autoritatea contractantă a restricționat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului. A fost stabilită o corecție financiară de 5 % conform notei de neconformitate nr. x/18.08.2015, neregula constatată fiind încadrată la pct. 9 lit. A) Anunțul de participare și documentația de atribuire, Partea I Achiziții publice, din Anexa la H.G. nr. 519/2014(dosar x/2018).

Împotriva Informării nr. 35665/16.04.2018 reclamantul a formulat contestație(dosar x/2018) ce a fost soluționată prin Decizia nr. 45/16.05.2018 în sensul respingerii(dosar x/2018).

În privința dosarului nr. x/2018 ce are ca obiect principal anularea Deciziei nr. 51/18.05.2018 de soluționare a contestației împotriva Informării privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, înregistrată la AMPOR sub nr. x din 16.04.2018, reține următoarele:

Prin Informarea nr. x/16.04.2018 pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programul Operațional Regional a comunicat reclamantului Sectorul 3 al Municipiului București că a fost autorizată Cererea de rambursare nr. x în valoare de 305.035,95 RON aferentă Contractului de finanțare Cod SMIS 118412 pentru proiectul "Creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe din Sectorul 3 - FE 34" și că a fost aplicată o reducere procentuală de 5% conform Notei de neconformitate nr. x/12.07.2017 (dosar x/2018).

Prin Nota de neconformitate nr. x/12.07.2017 s-a constatat în privința procedurii de achiziție pentru atribuirea contractului subsecvent de servicii nr. x/19.02.2014 și a contactului subsecvent de serviciu nr. 10788/04.09.2015, în baza Notei de neconformitate nr. x/18.08.2015 emisă cu ocazia verificării procedurii de achiziție derulate pentru atribuirea Acordului-cadru, că autoritatea contractantă a restricționat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului. A fost stabilită o corecție financiară de 5 % conform notei de neconformitate nr. x/18.08.2015, neregula constatată fiind încadrată la pct. 9 lit. A) Anunțul de participare și documentația de atribuire, Partea I Achiziții publice, din Anexa la H.G. nr. 519/2014(dosar x/2018).

Împotriva Informării nr. 32593/16.04.2018 reclamantul a formulat contestație(dosar x/2018) ce a fost soluționată prin Decizia nr. 51/18.05.2018 în sensul respingerii(dosar x/2018).

În privința dosarului nr. x/2018 ce are ca obiect principal anularea Deciziei nr. 50/17.05.2018 de soluționare a contestației împotriva Informării privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, înregistrată la AMPOR sub nr. x din 12.04.2018, reține următoarele:

Prin Informarea nr. x/12.04.2018 pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programul Operațional Regional a comunicat reclamantului Sectorul 3 al Municipiului București că a fost autorizată Cererea de rambursare nr. x în valoare de 190.437 RON aferentă Contractului de finanțare Cod SMIS 118296 pentru proiectul "Creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe din Sectorul 3 - FE 17" și că a fost aplicată o reducere procentuală de 5% conform Notei de neconformitate nr. x/26.07.2017 (dosar x/2018).

Prin nota de neconformitate nr. x/26.07.2017 s-a constatat în privința procedurii de achiziție pentru atribuirea contractului subsecvent de servicii nr. x/09.02.2014 și a contactului subsecvent de serviciu nr. 10788/04.09.2015, în baza Notei de neconformitate nr. x/18.08.2015 emisă cu ocazia verificării procedurii de achiziție derulate pentru atribuirea Acordului-cadru, că autoritatea contractantă a restricționat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului. A fost stabilită o corecție financiară de 5 % conform notei de neconformitate nr. x/18.08.2015, neregula constatată fiind încadrată la pct. 9 lit. A) Anunțul de participare și documentația de atribuire, Partea I Achiziții publice, din Anexa la H.G. nr. 519/2014(dosar x/2018).

Împotriva Informării nr. 36927/12.04.2018 reclamantul a formulat contestație(dosar x/2018) ce a fost soluționată prin Decizia nr. 51/18.05.2018 în sensul respingerii(dosar x/2018).

Prin Nota de neconformitate nr. x/18.08.2015 emisă cu ocazia verificării procedurii de achiziție derulate pentru atribuirea Acordului-cadru nr. 10755/04.11.2013, ce a stat la baza tuturor notelor de neconformitate contestate în mod individual în cadrul cererilor conexate, s-au constatat următoarele(dosar x/2018):

"Urmare a verificării procedurii de achiziție publică pentru atribuirea acordului cadru nr. 10755/04.11.2013(…) pentru elaborare expertiză tehnică, elaborare audit energetic, DALI, DTAV și proiect tehnic pentru reabilitare termică a blocurilor, certificat de performanță energetică și asistență tehnică pe durata derulării procedurilor de atribuire a contractelor de executare de lucrări de intervenție pentru creșterea performanței energetice pentru fiecare bloc până la semnarea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor la aceste blocuri, încheiate cu Asocierea S.C. A. S.R.L. & S.C. B. S.R.L., s-au constatat neconformități față de prevederile legislației privind achizițiile publice, aplicabilă la data desfășurării procedurii.

În documentația de atribuire, în cadrul cerinței III.2.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională/Lista persoanelor responsabile pentru îndeplinirea contractului de servicii, autoritatea contractanta a solicitat potențialilor ofertanți ca din echipa de realizare a contractului să facă parte și următorii specialiști:

EXPERT STRUCTURI - Absolvent de studii superioare tehnice; Experiența profesională dovedită prin participarea la cel puțin un proiect similar. Atestat de către MLPTL ca expert tehnic pentru domeniul Construcții și arhitectură, cerința A1, in conformitate cu Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice, Transportului și Locuinței nr. 777/2003 de aprobare a Reglementării tehnice "Îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu activitate în construcții", cu modificările și completările ulterioare. Atestatul trebuie prezentat în termen.

AUDITOR ENERGETIC - Absolvent de studii superioare tehnice; Atestat ca auditor energetic gradul I în conformitate cu reglementarea tehnica "Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri", aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2237/2010, cu modificările și completările ulterioare. Atestatul trebuie prezentat în termen de valabilitate la data limită stabilită pentru depunerea ofertelor."

S-a reținut că cerințele indicate contravin dispozițiilor Instrucțiunii nr. 1/18.06.2013 a ANRMAP emisă în aplicarea prevederilor art. 188 alin. (2) lit. d) și art. 188 alin. (3) lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006 și dispozițiilor art. 177 alin. (1) și (2), art. 178 alin. (2) O.U.G. nr. 34/2006, motiv pentru care s-a stabilit necesitatea aplicării unei corecții financiare de 5% din valoarea acordului cadru. La stabilirea corecției financiare, pârâtul a avut în vedere gravitatea scăzută a faptei, împrejurare rezultată din aceea că în cadrul procedurii de atribuire au fost declarate admisibile trei oferte.

Recurentul - reclamant a formulat contestații împotriva Notelor de neconformitate anterior menționate și a Informărilor sus menționate, iar prin Deciziile nr. 45 și 46 din 16.05.2018, respectiv nr. 50 din 17.05.2018 și nr. 51 din 18.05.2018, de soluționare a contestației, emise de intimatul - pârât Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, s-au respins contestațiile formulate de contestatorul Sectorul 3 al Municipiului București, ca neîntemeiate.

Prin cererile conexe înregistate la instanța de fond sub nr. de dosar x/2018, nr. x/2018, nr. y/2018 și nr. y/2018, reclamantul Sectorul 3 al Municipiului București a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Programul Operațional Regional: anularea Deciziilor nr. 45/16.05.2018, nr. 46/16.05.2018, nr. 50 din 17.05.2018 și 51 din 18.05.2018, de soluționare a contestației; anularea Informării privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, emisă cu ocazia verificării procedurii de achiziție publică pentru atribuirea contractelor subsecvente de servicii la Acordul-cadru nr. 10755/04.11.2013 având ca obiect "Servicii de arhitectură și servicii conexe necesare pentru realizarea proiectelor de reabilitare termică - blocuri Sector 3"; anularea Notelor de neconformitate AMPOR anterior menționate; anularea actelor care au stat la baza emiterii acesteia, respectiv a Notei de neconformitate nr. x/18.08.2015; desființarea reducerii de 5% din valoarea contractelor subsecvente indicate anterior și obligarea autorității pârâte la aprobarea integrală a cererii de rambursare nr. x, aferente contractelor de finanțare nr. x/22.06.2017 (dosar nr. x/2018), nr. 104/22.06.2017 (dosar nr. x/2018), nr. 30/31.05.2017 (dosar nr. x/2018) și nr. 33/31.05.2017 (dosar nr. x/2018).

Prima instanță a respins atât cererea ce formează obiectul dosarului de față nr. x/2018, cât și cererile conexate ce formează obiectul dosarelor nr. x/2018, nr. y/2018 și nr. y/2018, astfel cum au fost formulate de reclamantul SECTORUL 3 AL MUNICIPIULUI BUCURESTI, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE - DIRECTIA GENERALĂ PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL, ca neîntemeiate.

Soluția instanței de fond este legală, fiind însușită și de instanța de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a dispozițiilor legale la situația de fapt.

Astfel, constată instanța de control judiciar că, prin cererea de recurs formulată, recurentul-reclamant Sectorul 3 al Municipiului București susține că nu se poate reține încălcarea vreunei norme legale sau excluderea vreunui ofertant economic de la participarea la procedura de atribuire, în condițiile în care art. 4 din Instrucțiunile nr. 1/2013, emise de Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice - ANRMAP, în aplicarea prevederilor art. 188 alin. (2) lit. d) și art. 188 alin. (3) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 prevăd că autoritatea contractantă are obligația să accepte documente echivalente, emise de organisme stabilite în alte state. Pe de altă parte, susține că art. 23 alin. (2) din Instrucțiunile nr. 1/2013, emise de ANRMAP, prevede că autoritatea contractantă are obligația să accepte certificate echivalente, iar art. 192 din Ordonanța de urgență nr. 34/2006 și principiul recunoașterii reciproce impun autorității contractante obligația de a accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene.

Înalta Curte constată că aceste susțineri sunt nefondate, în condițiile în care tocmai aceste prevederi sunt cele care au fost nesocotite de autoritatea contractantă atunci când a impus condițiile nelegale reținute. Faptul că un ofertant ar fi putut depune certificări echivalente invocând prevederile legale care îi confereau acest drept nu înlătură constatarea că prin fișa de date a achiziției autoritatea contractantă nu a recunoscut această posibilitate.

Dacă ar fi acceptat astfel de oferte autoritatea contractantă ar fi încălcat propria documentație de atribuire, ceea ce ar fi fost de natură să înfrângă principiul transparenței și principiul nediscriminării, conduita autorității contractante nefiind previzibilă pentru toți posibilii ofertanți.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, prin neregulă se înțelege "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit."

Aspectele deduse judecății prin prezenta cauză și care se circumscriu noțiunii de neregulă au consacrare legislativă în următoarele texte de lege:

Art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la capacitatea tehnică și profesională, care ar conduce la restricționarea participării la procedura de atribuire.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006:

"Autoritatea contractantă are obligația de a respecta principiul proporționalității atunci când stabilește criteriile de calificare și selecție, iar aceste criterii trebuie să aibă o legătură concretă cu obiectul contractului care urmează a fi atribuit. În acest sens, nivelul cerințelor minime solicitate prin documentația de atribuire, precum și documentele care probează îndeplinirea unor astfel de cerințe trebuie să se limiteze numai la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiții optime a contractului respectiv, luând în considerare exigențele specifice impuse de valoarea, natura și complexitatea acestuia."

În același sens sunt și prevederile art. 8 alin. (1) din Hotărârea de Guvern nr. 925 din 19 iulie 2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, potrivit cărora:

"(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe minime de calificare, care:

a) nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit;

b) sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit.

(2) Atunci când impune cerințe minime de calificare referitoare la situația economică și financiară ori la capacitatea tehnică și/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanța de urgență, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerințe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se atașează la dosarul achiziției."

Examinând cerințele impuse, se constată că recurentul-reclamant a invocat că menționarea cerinței a fost necesară pentru asigurarea derulării contractului cu respectarea condițiilor de calitatea în construcții.

Înalta Curte constată că argumentul nu este fondat, întrucât intimatul-pârât a apreciat că cerințele sunt restrictive nu în raport cu criteriile de calificare impuse de către recurentul-reclamant, ci în raport cu împrejurarea că autoritatea contractantă nu a făcut mențiunea acceptării de atestate/calificări echivalente, dublată de necesitatea prezentării unor atestate eliberate de autoritățile competente din România.

Sub acest aspect, Înalta Curte constată că prima instanță a reținut în mod corect că potențialii ofertanți au obligația, potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 34/2006, de a respecta cerințele stabilite prin Fișa de date a achiziție, astfel încât împrejurarea că dispozițiile legale permiteau depunerea de atestări echivalente nu este de natură să complinească această deficiență a documentației de atribuire, ci din contră, subliniază faptul că documentația a fost întocmită cu nerespectarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice.

În mod corect cerințele UAT Sector 3 referitoare la solicitarea ca experții menționați să fie atestați în domeniile respective, fără a preciza acceptarea unei atestări echivalente, au fost considerate discriminatorii, întrucât acestea defavorizează operatorii economici stabiliți în alte state membre sau operatorii economici care folosesc experți stabiliți în alte state membre, obligându-i la obținerea acestor atestate fără a avea certitudinea câștigării licitației.

Prin cerințele minime impuse de autoritatea contractantă s-a restricționat accesul posibililor ofertanți la procedura de achiziție, fiind impuse anumite cerințe minime de calificare restrictive, deși, orice resortisant UE, care este stabilit legal într-un stat membru poate presta servicii cu caracter temporar și ocazional în alt stat membru, cu titlul său profesional original, fără a fi necesar să solicite recunoașterea calificărilor pe care le deține.

În acord cu instanța de fond și instanța de control judiciar reține că dreptul recurentei de a solicita informații referitoare la personalul de care dispune un ofertant nu echivalează cu impunerea ca pentru personalul propus să fie prezentate anumite atestări care să necesite o autorizare prealabilă din partea statului român, fără a oferi posibilitatea prezentării unor documente echivalente și în acest context, fără a oferi posibilitatea depunerii acestora la semnarea contractului.

Dispozițiile art. 188 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 prevăd obligativitatea pentru autoritatea contractantă să se rezume la solicitarea de informații cu privire la personalul de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obținut de către candidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calității, fără a face nici o trimitere cu privire la un anumit certificat/atestat, autoritatea contractantă având obligația acceptării oricărui atestat ce-l poate prezenta ofertantul participant la procedură și care face dovada existenței calificării personalului de care acesta dispune.

Această cerință decurge din promovarea concurenței între operatorii economici și a recunoașterii reciproce, care trebuie să permită participarea la procedura de achiziție a tuturor operatorilor interesați, în mod liber, fără ca această participare să devină costisitoare pentru operatorul economic.

Deopotrivă, Înalta Curte apreciază că în mod corect s-a reținut și că cerința UAT Sector 3 referitoare la deținerea atestatelor eliberate de autoritățile române, în momentul depunerii ofertelor pentru licitație, este excesivă și nerelevantă, deoarece restricționează participarea economici care nu puteau face dovada îndeplinirii cerinței prin depunerea unor documente echivalente atestatelor menționate în mod expres în cadrul fișei de date a achiziției, recunoscute de autoritățile române, la momentul depunerii ofertelor, fiind evident că justificarea recurentului - reclamant contravine dispozițiilor art. 23 alin. (1) și (3) ale Instrucțiunii 1/18.06.2013, conform cărora operatorii economici care prezintă experți străini ce dețin certificat/atestat echivalent emis de autoritățile de certificare abilitate din alt stat, au obligația de a întreprinde demersurile necesare, acolo unde legislația națională impune, pentru a prezenta la momentul semnării contractului de achiziție publică atestatul recunoscut de autoritățile române.

Se constată, așadar că, prin modalitatea de formulare a cerințelor impuse, recurentul - reclamant a exclus din procedura de achiziție publică potențialii ofertanți care dețineau un document echivalent emis de un organism similar din țara de origine, neprezentând relevanță faptul că în cadrul derulării procedurii nu s-a depus nici o solicitare de clarificări sau că nu a fost respinsă, ca inacceptabilă, nici o ofertă din cauza neîndeplinirii acestor minime.

Înalta Curte constată astfel că cerințele impuse în cauză sunt discriminatorii, întrucât defavorizează operatorii economici străini stabiliți în alte state membre sau operatorii economici care folosesc experți stabiliți în alte state membre, raportat la dispozițiile art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că prima instanță a reținut în mod corect că prin Nota de neconformitate nr. x/18.08.2015 s-a aplicat corecția de 5 % cu privire la întreaga procedură de atribuire a Acordului cadru, iar aplicarea acestei corecții produce efecte inclusiv cu privire la contractele subsecvente încheiate în baza respectivului acord, dat fiind faptul că vicierea procedurii de achiziție publică la încheierea Acordului cadru produce efecte și asupra actelor subsecvente, astfel că în mod legal autoritatea pârâtă a aplicat corecția asupra tuturor contractelor încheiate ulterior, care nu au fost supuse atribuirii prin organizarea unei proceduri de achiziție publică distincte.

În ceea ce privește susținerea recurentului-reclamant, în sensul ca nu a existat un prejudiciu, nefiind în nici un caz prejudiciate interesele Uniunii Europene, Înalta Curte o apreciază, de asemenea, ca fiind neîntemeiată, prin prisma normelor naționale și europene în materie.

Astfel, art. 2 pct. 7 din Regulamentul CE nr. 1083/2006, de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 prevede că:

"neregularitate" înseamnă "orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca (un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general".

În același sens, art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 face referire la faptul că neregula vizează orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

Din interpretarea textelor de lege de mai sus reiese că, pentru a se constata existența unei nereguli, nu este necesară dovedirea unui prejudiciu, ci doar caracterul potențial prejudiciabil al abaterii constatate, cu efecte asupra bugetului Uniunii Europene, or, în speță, acesta este dovedit, având în vedere condițiile restrictive de personal inserate în fișa de date a achiziției, cu încălcarea prevederilor contractului de finanțare și ale legislației în materia achizițiilor publice, întrucât prin limitarea concurenței la societăți care erau în măsură să depună certificări naționale, s-au creat premisele achiziționării serviciilor la prețuri mai mari decât cele la care ar fi putut fi achiziționate în condițiile unei concurențe mai largi.

Așa cum s-a arătat anterior, atât legislația comunitară (art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 cât și cea națională (art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011) precizează că neregula există ori de câte ori s-a creat sau s-ar putea crea un prejudiciu bugetului U.E.

Toate acestea dovedesc faptul că, în cazul săvârșirii unei abateri, se impune aplicarea unei sancțiuni nu numai în cazul în care s-a creat un prejudiciu ci și în cazul în care un prejudiciu s-ar putea produce, adică obligația de recuperare a fondurilor europene există în toate cazurile de constatare a unor fraude sau nereguli, fără a fi necesară probarea existenței vreunui prejudiciu.

În definiția noțiunii de neregulă, ce se regăsește la art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, se include și elementul producerii unui efect vătămător asupra bugetului Uniunii sau asupra fondurilor naționale corespunzătoare, efect constând în existența unui impact financiar deja produs sau doar potențial.

Pentru a fi în prezența unei nereguli, trebuie să existe o abatere, care constă în acțiunea/inacțiunea beneficiarului prin care s-au încălcat prevederile legale naționale si/sau europene, precum și prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții, care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Uniunii Europene și/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și bugetele din care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită.

În ceea ce privește existența sau potențialitatea prejudiciului, se constată că, în jurisprudența sa, CJUE a stabilit că inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta interesele financiare ale Uniunii (C-465/10 pct. 47 și C-199/03 pct. 31), statul fiind în măsură să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanțării (C-271 pct. 8, C-465/10 pot. 32), regula generală fiind că orice abatere trebuie să ducă la retragerea avantajului obținut în mod fraudulos (C-199/03, pct. 15).

Așadar, producerea unei nereguli în utilizarea fondurilor europene acționează clauza de salvgardare a bugetului Uniunii Europene, fără a fi necesară existența unui prejudiciu concret asupra acestui buget.

În acest sens, Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauzele reunite C-260/14 și C-261/14, prin Hotărârea Curții din 26.05.2016, a statuat că:

"Articolul 1 alin. (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene și articolul 2 punctul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 trebuie interpretate în sensul că nerespectarea dispozițiilor naționale de către o autoritate contractantă care beneficiază de fonduri structurale în cadrul atribuirii unui contract de achiziții publice având o valoare estimată inferioară pragului prevăzut la articolul 7 litera (a) din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1422/2007 al Comisiei din 4 decembrie 2007, poate constitui, cu ocazia atribuirii acestui contract, o "abatere" în sensul articolului 1 alin. (2) menționat, respectiv o "neregularitate" în sensul articolului 2 punctul 7 amintit, în măsura în care această nerespectare are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Uniunii prin imputarea unei cheltuieli nejustificate".

Astfel fiind, potrivit normelor interne și europene, prejudiciul poate fi și potențial, ipoteză ce nu presupune dovedirea în concret a acestuia.

Prin urmare, prejudiciul produs bugetului Uniunii Europene poate fi real sau potențial, iar producerea unei nereguli și utilizarea necorespunzătoare a fondurilor accesate atrage sancțiunea restituirii parțiale sau totale a acestora.

Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că susținerile recurentului-reclamant cu privire la inexistența prejudiciului sunt nefondate, deoarece obligația de restituire sau recuperarea fondurilor UE există în toate cazurile de constatare a unor fraude sau nereguli, fără a fi necesară probarea existenței sau producerii unui prejudiciu.

Prin urmare, aspectele invocate de către recurentul-reclamant prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, criticile formulate în recurs neevidențiind incidența motivului de nelegalitate invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind corect justificate observațiile și aprecierile primei instanțe, pe care instanța de control judiciar și le însușește în totalitate.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Astfel, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamantul Sectorul 3 București, ca nefondat, cu consecința menținerii, ca legală, a hotărârii instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul Sectorul 3 București împotriva sentinței civile nr. 5400 din data de 17 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 5 octombrie 2021.