ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3098/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3098/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentința nr. 965/2012 din 27 aprilie
2012, Tribunalul Galați, secția a II-a civilă, a respins ca nefondată acțiunea
reclamantei SC T.S.R.C. SRL, în contradictoriu cu pârâtul P.S.
Tribunalul Galați a
reținut că, prezenta acțiune în daune a fost întemeiată pe clauza de
neconcurență înscrisă în actul constitutiv al societății reclamante, potrivit
căreia, asociații nu pot deține titluri la societăți concurente, atât în
perioada asocierii în societatea reclamantă, cât și în următoarele 24 de luni
ulterioare retragerii din societate, iar încălcarea obligației de a nu
desfășura activități de același profil, timp de 24 de luni, în municipiul
Galați și localitățile învecinate pe cont propriu sau prin interpuși - rude
până la gradul al IV-lea sau într-o firmă concurentă, se sancționa cu daune de
500 000 dolari SUA, conform art. 36 pct. 1, 2, 4, 5 din actul constitutiv
Pentru a hotărî
astfel, instanța de fond a reținut că potrivit datelor înregistrate la ORC
Galați, asociați ai SC E.M.R. SRL sunt B.O. și M.K., iar din probele
administrate în cauză reclamanta nu a dovedit vreo legătură între pârât și cei
doi asociați, sens în care s-a apreciat că, nu s-a făcut dovada unei legături
între pârât și societate prin intermediul căreia ar desfășura activități
concurențiale, în cauză, nedemonstrându-se că s-ar fi încălcat dispozițiile
statutare.
Împotriva acestei
sentințe a declarat apel reclamanta SC T.S.R.C. SRL Galați criticând-o pentru
nelegalitate și netemeinicie.
Curtea de Apel
Galați, secția a II-a civilă, maritima și fluvială, prin Decizia civilă nr.
89/A din 17 octombrie 2012 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta
SC T.S.R.C. SRL, reținând ca, în mod corect a apreciat instanța de fond că o
astfel de clauză nu produce efecte juridice, fiind contrară dispozițiilor
constituționale ce prevăd că limitarea exercițiului drepturilor fundamentale nu
poate fi făcuta decât prin lege.
Astfel această clauză
încalcă în mod flagrant un drept fundamental consacrat prin Constituție și prin
Convenția Europeană a Drepturilor Omului respectiv dreptul la libera asociere,
drept în conținutul căruia se regăsește și libertatea de a crea o persoană
juridică.
În acest context,
instanța de apel constatând că nu s-a dovedit că pârâtul P.S. are vreo
calitate, în raport cu SC E.M.R. SRL, analizarea privind deturnarea clientelei
societății reclamante sau atragerea salariaților acesteia nu se mai impune,
această ultimă împrejurare nefiind susținută de probe.
Împotriva acestei
decizii, în termen legal, reclamanta SC T.S.R.C. SRL prin administrator
judiciar R.C.E. SPRL București a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art.
304 pct. 5, 7 și 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului astfel cum a
fost formulat, în principal casarea deciziei recurate, iar în subsidiar
modificarea deciziei recurate, iar pe fond admiterea acțiunii
Criticile aduse
deciziei atacate se referă în esență la încălcarea principiului
contradictorialității, respectiv la omisiunea instanței de apel de a pune în
discuția părților valabilitatea clauzei de neconcurență, ca urmare a faptului
că aceasta încalcă dreptul fundamental la libera asociere, precum și reținerea
caracterului ilicit al clauzei de neconcurență, aspect, care de asemenea nu a
fost pus în discuția părților.
În argumentarea
motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 307 pct. 7 C. proc. civ.
recurenta susține ca hotărârea atacată este nelegală, întrucât instanța nu
precizează dacă a înlăturat prevederea din actul constitutiv în baza unei cauze
de nulitate absolută sau de nulitate relativă și nici nu a reținut nulitatea
clauzei de neconcurență pe cale de excepție
O altă critică a
recurentei vizează încălcarea dispozițiilor art. 84 din C. proc. civ. având în
vedere ca, deși a fost reținută incidența dispozițiilor Legii nr. 11/1991,
instanța de apel nu a procedat la analiza legalității conduitei
intimatului-pârât și din perspectiva acestor prevederi legale.
Analizând criticile
aduse deciziei atacate în raport de temeiurile de drept invocate, Înalta Curte
constată ca acestea sunt nefondate urmând ca recursul declarat de reclamanta SC
T.S.R.C. SRL să fie respins pentru următoarele considerente:
Prima critică face
trimitere la motivul prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. potrivit căruia
hotărârea este nelegală dacă încalcă formele procedurale prevăzute de art. 105
alin. (2) C. proc. civ.
În argumentarea
acestui motiv de recurs recurenta, recurenta susține că instanța a încălcat
principiul contradictorialității, critică care, însă nu poate fi reținută,
întrucât încălcarea dreptului fundamental la libera asociere prin dispozițiile
art. 36 alin. (4) din actul constitutiv al societății reclamante și lipsa de
efecte a acestei clauze au fost puse în discuția părților la momentul
dezbaterilor în fața instanței de fond, iar respingerea apelului a fost motivată
de lipsa de efecte a unei dispoziții contractuale ce încalcă unul dintre
drepturile fundamentale recunoscute și protejate prin Constituție și nu prin
prisma caracterului ilicit al clauzei de neconcurență.
În ceea ce privește
motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ.,
recurenta susține că, instanța de apel a înlăturat clauza de neconcurență pe un
considerent care nu se regăsește într-un temei normativ considerând că
dispozițiile statutare privitoare la obligația de neconcurență nu puteau fi
înlăturate de instanțe fără a se constata nulitatea lor fie pe cale principală
fie pe cale de excepție.
Această critică este
nefondată urmând a fi înlăturată, având în vedere că din considerentele
deciziei atacate rezultă că s-a procedat la lipsirea de efecte a clauzei de
neconcurență, motivat de faptul că prin această dispoziție contractuala se
limitează un drept fundamental, iar restrângerea exercițiului unui drept
fundamental nu poate avea efecte decât dacă este consacrată într-un act normativ
și respectă condițiile înscrise în art. 53 din Constituție, apreciindu-se în
acest mod că o astfel de clauză nu poate produce efecte juridice.
Prin ultimul motiv,
recurenta a invocat faptul că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal
ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. În sprijinul
acestui motiv prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta s-a referit
la încălcarea prevederilor art. 84 C. proc. civ.
Critica este
nefondată, întrucât plecând de la premisa că în actul constitutiv nu era
stipulată o clauză de neconcurență valabilă, instanța de apel a constatat că,
în mod corect a reținut instanța de fond faptul că nu s-a dovedit ca pârâtul,
prin acte de concurență neloială ar fi cauzat vreo pagubă societății reclamante,
iar în lipsa unui temei contractual al cererii, cauza acțiunii nu ar fi putut
consta decât în prevederile art. 9 raportat la art. 4 și 5 din Legea nr.
11/1991 cu modificările și completările ulterioare.
Este de reținut că
simpla nemulțumire a părții cu privire la soluțiile pronunțate de instanța de
apel, la modalitatea în care aceasta a analizat și interpretat probele
administrate, nu poate constitui obiectul cenzurii instanței de recurs în
raport de dispozițiile legale aplicabile speței.
Așa fiind se constată
că instanța de apel a analizat și a răspuns tuturor criticilor formulate, în
cauză neexistând motive de nelegalitate, astfel încât decizia atacată este la
adăpost de orice critică, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1)
C. proc. civ., recursul declarat de reclamanta SC T.S.R.C. SRL prin
administrator judiciar R.C.E. SPRL București, să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat
recursul declarat de reclamanta SC T.S.R.C. SRL prin administrator judiciar
R.C.E. SPRL București împotriva Deciziei civile nr. 89/A din 17 octombrie 2012
pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, maritimă și
fluvială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 8 octombrie 2013.
Procesat de GGC - GV