ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 136/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 136/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Decizia nr. 136/2016
Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele;
I. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea la data de 19 mai 2008, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta SC B. SA, solicitând să se dispună anularea notificării din 31 martie 2008 cu privire la încetarea contractului individual de muncă al acestuia, reintegrarea în funcția deținută anterior, aceea de șef al secției transporturi, plata drepturilor salariale de la data încetării raporturilor de muncă, precum și plata unui număr de 160 ore suplimentare efectuate peste program în cadrul unității, cu cheltuieli de judecată.
După un prim ciclu procesual, în rejudecare, Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr. 788 din 06 octombrie 2009, a respins excepția tardivității acțiunii invocată de pârâtă și a respins acțiunea completată și precizată formulată de reclamantul A.
Prin Decizia nr. 1831/R/CM din 2 decembrie 2009, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a admis recursul formulat de reclamant împotriva Sentinței civile nr. 788 din 6 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea; a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare.
Instanța de recurs a reținut ca fiind fondat motivui de recurs privind nulitatea sentinței pentru constituirea nelegală a completului care a soluționat cauza în fond.
II. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea la data de 16 aprilie 2014, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta SC B. SA Râmnicu Vâlcea, unitate în care a avut calitatea de salariat și cu care s-a judecat cu privire la nelegalitatea actului de concediere din 31 martie 2008, în Dosarele nr. X/90/2008, nr. X/90/2009, nr. X/90/2010, nr. X/90/2010 și nr. X1/90/2011*, toate judecate de către Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, complete de judecată specialitate în conflicte de muncă și asigurări sociale, în raport de sentința civilă pronunțată în ședința publică din 28 ianuarie 2013 în Dosar nr. X/90/2011*, prin care a solicitat efectuarea rectificărilor legale, conform C. muncii, în carnetul de munca, în raport de sentința arătată, respectiv, capătul de cerere prin care instanța: „Admite capătul de cerere care vizează rectificarea carnetului de muncă formulat în contradictoriu cu pârâta SC B. SA,, cu sediul în Rm. Vâlcea, județul Vâlcea."
A solicitat reclamantul obligarea pârâtei să rectifice carnetul de muncă, poziția nr. 49, în sensul că se va consemna "încetat activitatea conform art. 31 alin. (4)
1
C. muncii", în funcție de dovezile administrate de către reclamant în cauză, respectiv: actul de concediere din 31 martie 2008 denumit „Notificare" în care se specifică în două locuri, încetarea raporturilor de muncă, în baza art. 30 alin. (4)
1
C. muncii; xerocopie după carnetul de munca, în care la poz. 49 se specifică: „încetat activitatea conf. art. 30 alin. (4) C. muncii", poziție la care, la denumirea unității, nr. și data actului pe baza căruia se tace înscrierea se specifică: „SC B. SA Rm. Vâlcea Decizia nr. 11504 din 31 martie 2008", având în vedere prevederile Constituției României.
La data de 19 mai 2014, reclamantul a depus o precizare a acțiunii, prin care a chemat în judecată și I.T.M. Vâlcea și A.J.O.F.M. Vâlcea, cu care, alături de SC B. SA, s-a judecat la Tribunalul Vâlcea, în Dosarul nr. X/90/2011*, dosar în care Tribunalul Vâlcea a pronunțat sentința civilă nr. 90 din 28 ianuarie 2013, împotriva căreia a introdus la Tribunalul Vâlcea contestația la executare din data de 16 aprilie 2014, ce formează cauza judecății prezentului dosar ce are ca obiect „obligația de a face - efectuarea rectificărilor legale" în carnetul de muncă ailreclamantului.
Prin sentința civilă nr. 151 din 5 februarie 2015, Tribunalul Vâlcea a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă, a admis excepția autorității de lucru judecat și, în consecință, a respins cererea formulată de reclamant.
Prin Decizia nr. 1759 din 28 octombrie 2015, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant împotriva sentinței nr. 151 din 5 februarie 2015 pronunțată de Tribunalul Vâlcea.
La data de 2 decembrie 2015, reclamantul A. a formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei nr. 1759 din data de 28 octombrie 2015 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, și a Deciziei nr. 1831/R/CM din data de 2 decembrie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă.
Revizuentul a solicitat anularea în tot a hotărârilor judecătorești atacate, în baza motivelor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1 și pct. 8 C. proc. civ.
În motivarea cererii, revizuentul a prezentat istoricul litigiului purtat cu intimata SC B. SA, arătând că prin Decizia nr. 1831/R/CM din 2 decembrie 2009, Curtea de Apei Pitești, secția I civilă, a trimis pentru a doua oară cauza spre rejudecare la Tribunalul Vâlcea, fără a intra în judecarea fondului, încălcând astfel dispozițiile imperative de ordine publică ale art. 312 alin. (4) din vechiul C. proc. civ. La rejudecare, Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr. 251 din 25 martie 2010 a aplicat dispozițiile C. civ., în detrimentul normelor C. muncii, care erau incidente fiind vorba despre încheierea, deailarea și încetarea unui contract de muncă.
Revizuentul a mai arătat ca a chemat în judecată pe intimata SC B. SA pentru a fi obligată la efectuarea corecturilor legale în carnetul de muncă, Depășindu-și atribuțiile cu care a fost învestit, Tribunalul Vâlcea a stabilit nelegal încetarea raporturilor de muncă în baza dispozițiilor art. 31 alin. (4)
1
C. muncii. Astfel, reclamantul a tăcut contestație la executare la Tribunalul Vâlcea în Dosarul nr. X/90/2014, unde admițându-se autoritatea de lucru judecat stabilită prin considerentele Deciziei nr. 919/R/CM din 21 mai 2010, farâ a se ține cont de problemele de drept dezlegate prin Decizia nr. 728/R/CM din 9 decembrie 2008 a Curții de Apel Pitești, s-a respins contestația la executare, această sentință civilă a Tribunalului Vâlcea rămânând definitivă prin Hotărârea nr. 1759/2015 din 28 octombrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în Dosarul nr. X/90/2014.
Prin Decizia nr. 1831/R/CM din 2 decembrie 2009, Curtea de Apel Pitești a încălcat normele prevăzute de art. 312 alin. (4) C. proc. civ., refuzând să aplice autoritatea de lucru judecat stabilită prin considerentele Deciziei nr. 728/R/CM din 9 decembrie 2008, decizie pronunțată de către un alt complet al aceleiași instanțe de control - Curtea de Apel Pitești, și, de asemenea, a lăsat nesancționată nerespectarea autorității de lucru judecat de către Tribunalul Vâlcea,
Curtea de Apel Pitești, care a pronunțat Decizia nr. 919/R/CM din 21 mai 2010, având a verifica legalitatea și temeinicia sentinței civile nr. 251 din 25 martie a Tribunalului Vâlcea, a nesocotit norme juridice, în considerentele acestei decizii existând nenumărate contradicții ce au constituit motive de contestație în anulare. In acest mod, instanța a reținut greșit că raporturile de muncă au încetat în baza art. 31 alin. (4) C. muncii, deși în actul de concediere din 31 martie 2008 este specificat art. 30 alin. (4) C. muncii, ca termen al încetării contractului individual de muncă.
Concluzionând, revizuentul a susținut că i s-au încălcat dreptul la muncă și dreptul la măsuri de protecție socială, precum și accesul Ia o activitate economică și exercitarea liberei inițiative - garantate de C. muncii.
Analizând cererea de revizuire, Înalta Curte reține următoarele considerente:
În ceea ce privește cererea de revizuire a Deciziei nr. 1831/R/CM din data de 2 decembrie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, sunt aplicabile prevederile C. proc. civ. în vigoare la momentul depunerii cererii de chemare în judecată - 19 mai 2008.
Potrivit art. 24 din N.C.P.C. „dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare."
N.C.P.C. a intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013. Cum litigiul de fond a fost declanșat înainte de această dată, devin incidente în speță prevederile vechiului C. proc. civ.
La termenul de judecată din data de 26 ianuarie 2016, Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra excepției tardivității cererii de revizuire, invocată din oficiu și, având în vedere dispozițiile art. 137 C. proc. civ., se va analiza cu prioritate această excepție.
În conformitate cu art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 și 7 alin. (1), de la comunicarea hotărârii definitive, iar când hotărârile au fost date de instanța de recurs, după evocarea fondului, de la pronunțare; pentru hotărârile prevăzute la pct. 7 alin. (2), de la pronunțarea ultimei hotărâri.
În cauză, hotărârea pretins contradictorie și a cărei anulare se solicită - Decizia nr. 1831/R/CM a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, a fost pronunțată de instanța de recurs la data de 2 decembrie 2009.
Drept urmare, sunt aplicabile dispozițiile art. 324 alin. (1) pct. 1 teza II C. proc. civ., termenul de o lună curgând de la pronunțarea hotărârii, respectiv de Ia data de 2 decembrie 2009.
Revizuentul A. a solicitat anularea hotărârii pretins contradictorie, mai sus-menționată, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. Cererea de revizuire a fost depusă la data de 2 decembrie 2015, cu depășirea termenului legal, imperativ, de decădere, de o lună, reglementat de art. 324 alin. (1) pct. l teza II C. proc. civ., care se împlinea la data de 4 ianuarie 2010, calculat potrivit dispozițiilor art. 101 alin. (3) și (5) C. proc. civ.
Față de cele ce preced, Înalta Curte va respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată împotriva Deciziei nr. 1831/R/CM din data de 2 decembrie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția I civila.
II. În ceea ce privește cererea de revizuire a Deciziei nr. 1759 din data de 28 octombrie 2015 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, revizuentul A. a invocat motivele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1 și 8 C. proc. civ.
La termenul de judecată din data de 26 ianuarie 2016, Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra excepției necompetențeî materiaie în soluționarea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în raport cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit art. 510 alin. (1) C. proc. civ. „cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere".
În cauză, revizuentul A. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 1759 din data de 28 octombrie 2015 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, prin care a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant împotriva sentinței nr. 151 din 5 februarie 2015 pronunțata de Tribunalul Vâlcea.
Ca urmare, competența materială de soluționare a cererii de revizuire revine Curții de Apel Pitești, ca instanță care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Numai în situația unei cereri de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., aceasta se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre, conform art. 510 alin. (2) din C. proc. civ.
Cum dispozițiile art. 510 alin. (1) din C. proc. civ. cuprind norme de competența materială imperativă, de Ia care nu se poate deroga, urmează a se declina competența soluționării cererii de revizuire formulată de revizuentul A. în baza art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în favoarea Curții de Apel Pitești, în aplicarea dispozițiilor art. 131 C. proc. civ.
La termenul de judecată din data de 26 ianuarie 2016, Înalta Curte a rămas în pronunțate asupra excepției inadmisibilității cererii de revizuire formulată de revizuentul A. în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ce va fi analizată cu prioritate, în temeiul art. 513 alin. (3) C. proc. civ.
Prin Decizia nr. 728/R/CM din 9 decembrie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. X/90/2008, s-a admis recursul declarat de contestatorul A. împotriva sentinței civile nr. 851 din 7 octombrie 2008 a Tribunalului Vâlcea, în contradictoriu cu intimata SC B. SA, s-a casat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Prin Decizia nr. 1759 din 28 octombrie 2015 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. X/90/2014, s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 151 din 5 februarie 2015 a Tribunalului Vâlcea, în contradictoriu cu intimatele SC B. SA, SC B. SA prin administrator judiciar C. și SC B. SA prin administrator judiciar D.
Revizuentul a solicitat anularea Deciziei nr. 1759 din 28 octombrie 2015 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susținând că este potrivnică Deciziei nr. 728/R/CM din 9 decembrie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. „Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă - pct. 8 - există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".
Norma legală enunțată deschide părților calea acestei căi extraordinare de atac, de retractare, pentru cazul în care există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau grade deosebite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Fundamentul acestui motiv de revizuire îl reprezintă autoritatea de lucru judecat și presupune îndeplinirea mai multor condiții cumulative: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, hotărârile să fie pronunțate în aceeași pricină, deci, să existe tripla identitate de elemente - părți, obiect și cauză, hotărârile să fie pronunțate în dosare diferite, iar în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sauț dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat.
După cum s-a arătat mai sus, una dintre condițiile existenței cazului de revizuire în discuție vizează tripla identitate, de părți, obiect și cauză între litigiile în care s-au pronunțat hotărârile pretins contradictorii.
În speță Decizia nr. 728/R/CM din 9 decembrie 2008 a Curții de Apel Pitești este o hotărâre prin care cauza a fost trimisă ia tribunal pentru rejudecare, așa încât prin această decizie nu s-a soluționat fondul pricinii și nu a fost finalizat procesul.
Ulterior, în acest litigiu, Tribunalul Vâlcea a pronunțat sentința civilă nr. 90 din 28 ianuarie 2013, prin care a fost admisă excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a notificării de concediere din 31 martie 2008 emisă de SC B. SA, în raport de sentința civilă nr. 251 din 25 martie 2010 a Tribunalului Vâlcea, pronunțată în Dosarul nr. X/90/2010, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 919/R/CM din 21 mai 2010; a fost admis capătul de cerere ce viza rectificarea carnetului de muncă, formulat în contradictoriu cu pârâta SC B. SA și a fost obligată pârâta să rectifice carnetul de muncă al reclamantului, poziția nr. 49, în sensul că se va consemna „încetat activitatea conform art. 31 alin. (4) C. muncii.”
Având în vedere această soluție, prin Sentința civilă nr. 151 din 5 februarie 2015, Tribunalul Vâlcea a admis excepția autorității de lucru judecat pentru fiecare capăt de cerere și anume, cu privire la capătul de cerere privind constatarea nulității notificării de concediere din 31 martie 2008 și cu privire la capătul de cerere având ca obiect obligația de a face - rectificarea carnetului de muncă. Drept consecință, a fost respinsa cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu intimatele SC B. SA, SC B. SA prin administrator judiciar C. și SC B. SA prin administrator judiciar D.
Prin Decizia nr. 1759 din 28 octombrie 2015 a Curții de Apel Pitești a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant împotriva acestei din urmă sentințe.
Față de cele ce preced, nu se poate reține că Decizia nr. 1759 din 28 octombrie 2015 a Curții de Apel Pitești și Decizia nr. 728/R/CM din 9 decembrie 2008 a Curții de Apel Pitești sunt hotărâri definitive potrivnice, astfel nu se poate considera că decizia a cărei anulare se solicită (Decizia nr. 1759/2015) încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri (Decizia nr. 728/2008), pronunțată sub imperiul C. proc. civ. de la 1865.
Pentru considerentele expuse, nu este incident cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte urmând a respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A.
III. Prin încheierea din camera de consiliu de la 12 ianuarie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins, ca nefondată, cererea de suspendare a executării Deciziei nr. 1759 din data de 28 octombrie 2015 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, formulată de petentul A.
Potrivit art. 1063 alin. (4) C. proc. civ., dacă cererea pentru care s-a depus cauțiunea a fost respinsă, instanța va dispune din oficiu și restituirea cauțiunii.
Față de cele ce preced Înalta Curte va dispune restituirea cauțiunii în cuantum de 1.000 lei, consemnată de revizuientul A. în vederea soluționării cererii de suspendare a executării deciziei, până Ia soluționarea cererii de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 1831/R/CM din data de 2 decembrie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă.
Irevocabilă.
Declină competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuentul A., domiciliat în Horezu, județ Vâlcea, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Împotriva Deciziei nr. 1759 din data de 28 octombrie 2015 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, în contradictoriu cu intimatele SC B. SA, societate în reorganizare judiciară, SC B. SA prin administrator judiciar C. și prin administrator judiciar D., în favoarea Curții de Apel Pitești.
Definitivă.
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A., domiciliat în Horezu, județ Vâlcea, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. împotriva Deciziei nr. 1759 din data de 28 octombrie 2015 a Curții de Apei Pitești, secția I civilă, în contradictoriu cu intimatele SC B. SA, societate în reorganizare judiciară, SC B. SA prin administrator judiciar C. și prin administrator judiciar D.
Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, la completul de 5 judecători.
Restituie cauțiunea în cuantum de i .000 lei consemnata de revizuentul A., domiciliat în Horezu, județ Vâlcea, cu recipisa de consemnare din 6 ianuarie 2016 emisă de SC E. SA - Agenția Horezu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2016.