ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2359/2016

Decizia nr. 2359/2016 Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția I civilă, la data de 14 martie 2014, sub nr. x/90/2014, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC B. SRL, anularea deciziei de desfacere a contractului individual de muncă nr. 78 din data de 24 februarie 2014, emisă de pârâtă, repunerea în situația anterioară în sensul reintegrării pe postul deținut anterior desfacerii contractului individual de muncă, obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri bănești egale cu salariile majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi bănești de care ar fi beneficiat de la data concedierii până la data reintegrării, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile C. muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003, republicată. Prin sentința civilă nr. 1436 din 11 noiembrie 2014, Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată. Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamanta; prin decizia civilă nr. 449 din 11 martie 2015, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a respins apelul, ca nefondat. Împotriva sentinței civile nr. 1436 din 11 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, a formulat cerere de revizuire înregistrată la data de 22 iunie 2015 pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția I civilă, și întemeiată în drept pe dispozițiile art. 509 pct. 5 C. proc.

civ., revizuienta A. Prin sentința civilă nr. 368 din 29 februarie 2016, Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, a respins cererea de revizuire, ca nefondată, reținând, în esență, că foaia colectivă de prezență pe luna februarie 2014, invocată ca înscris nou, nu are caracter determinant în soluționarea cauzei. Împotriva acestei hotărâri a formulat apel apelanta-revizuientă A., apel care a fost respins prin decizia civilă nr. 1520 din 13 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs revizuienta A., solicitând admiterea căii de atac, iar pe fond admiterea cererii de revizuire. Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 22 august 2016. Prin raportul întocmit în procedura de filtrare a recursului, în condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc.

civ., comunicat părților pentru formularea în scris a unor puncte de vedere, conform art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a reținut că recursul nu este admisibil. Examinând recursul declarat de recurenta - revizuentă A. împotriva deciziei nr. 1520 din 13 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (5) C. proc. civ.: „Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită”. Așa cum s-a arătat cu prilejul redării istoricului procesului, cererea dedusă judecății în dosarul înregistrat pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția I civilă, la data de 14 martie 2014, sub nr. x/90/2014, a fost întemeiată, în drept, pe dispozițiile C. muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003, republicată.

În consecință, aceasta se circumscrie conflictelor de muncă, astfel că sunt incidente dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., care stipulează că: „În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi (15 februarie 2013) și până la data de 31 decembrie 2015 (termen care a fost prorogat succesiv prin alin. (1) din O.U.G. nr. 62/2015 și prin art. I alin. (1) din O.U.G. nr. 95/2016) până la data de 1 ianuarie 2019) nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc.

civ., republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului”. Coroborând dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., care stipulează că sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, cu cele ale art. 483 alin. (2) C. proc.

civ., astfel cum a fost modificat prin art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, conform cărora nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile având ca obiect conflicte de muncă, rezultă că sentința civilă nr. 1436 din 11 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, care a făcut obiectul cererii de revizuire, este susceptibilă doar de apel, decizia civilă nr. 449 din 11 martie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, prin care a fost respins apelul reclamantei, nefiind susceptibilă de recurs. Prin urmare, făcând aplicarea acestor dispoziții, coroborate cu cele ale art. 513 alin. (5) C. proc.

civ., menționate, care dispun că, în ipoteza formulării unei cereri de revizuire care vizează o altă ipoteză decât existența unor hotărâri potrivnice, hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită, Înalta Curte reține că decizia civilă nr. 1520 din 13 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, nu este supusă căii de atac a recursului, fiind, ca și decizia civilă nr. 449 din 11 martie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, o hotărâre definitivă în sensul art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul formulat de recurenta-revizuentă A. împotriva deciziei nr. 1520 din 13 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E Respinge recursul formulat de recurenta-revizuentă A. împotriva deciziei nr. 1520 din 13 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, ca inadmisibil. Decizia nu este supusă nici unei căi de atac și se comunică părților. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 decembrie 2016.