ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3599/2015

Decizia

nr. 3599/2015

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 477/2012, pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. x/121/2011*, s-a admis în parte contestația formulată de reclamanta A. SA în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați și Administrația Finanțelor Publice Galați, dispunându-se în consecință anularea în parte a deciziei nr. 395/2010 cu privire la pct. 2 din dispozitivul acesteia, precum și a deciziei nr. 5614/2010 emisă de Administrația Finanțelor Publice Galați, cu exonerarea reclamantei de la plata sumei de 166.842 lei reprezentând obligații de plată accesorii.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați și Administrația Finanțelor Publice Galați, iar prin decizia nr. 5919 din 15 noiembrie 2012, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondate recursurile declarate.

Împotriva acestei hotărâri a formulat cerere de revizuire recurenta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați, invocând dispozițiile art. 509 pct. 8 din noul C. proc. civ., pentru contrarietate de hotărâri.

Revizuenta invocă contrarietatea deciziei nr. 5919 din 15 noiembrie 2012 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. x/121/2011*, cu decizia nr. 1724 din 27 aprilie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/44/2014.

Prin decizia nr. 1724/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, s-a admis recursul declarat de pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați și Administrația Finanțelor Publice Galați împotriva deciziei civile nr. 127 din 27 mai 2014 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, s-a modificat sentința recurată, în sensul că s-a respins în totalitate acțiunea formulată de reclamanta SC A. SA, în contradictoriu cu pârâtele, ca nefondată.

Revizuenta solicită admiterea cererii de revizuire, anularea deciziei civile nr. 5919 din 15 noiembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Galați și respingerea ca nefondată a cererii de anulare a deciziei de calcul accesorii nr. 5614 din 05 octombrie 2010 și a deciziei de soluționare a contestației nr. 395 din 17 decembrie 2010.

În motivarea căii de atac exercitate, revizuenta a arătat, în esență, că prin sentința civilă nr. 477 din 29 februarie 2012, pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. x/121/2011, rămasă irevocabilă prin decizia civilă a cărei revizuire s-a solicitat, s-a admis acțiunea și a fost exonerată reclamanta de plata sumei de 166.842 lei, reprezentând accesorii calculate la debitele fiscale.

În opinia revizuentei, această sentință este în contradicție cu sentința nr. 127 din 27 mai 2014 a Curții de Apel Galați și decizia nr. 1724 din 27 aprilie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate în Dosarul nr. x/44/2014.

Înainte de a analiza motivele cererii de revizuire, Înalta Curte, examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 C. proc. civ., excepția tardivității, invocată de intimată, constată că aceasta nu este întemeiată, motiv pentru care o va respinge.

Astfel, în cauza de față, revizuirea a fost solicitată pentru cazul prevăzut de art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., pentru contrarietate de hotărâri.

Art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. prevede că termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 alin. (1) de la comunicarea hotărârii definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare și pentru hotărârile prevăzute la pct. 7 alin. (2), de la pronunțarea ultimei hotărâri.

În cauză, ultima hotărâre a fost pronunțată la data de 27.04.2015, iar cererea de revizuire a fost formulată la data de 11.05.2015, cu respectarea termenului de o lună prevăzut la art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte respinge excepția tardivității cererii de revizuire.

Examinând excepția inadmisibilității, invocată de intimată, constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care o va admite și va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate:

Potrivit dispozițiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ. „dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază”.

Pe de o parte, fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea este admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de lege, neputând fi exercitată pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă punerea în discuție a unor probleme de fond, a unor fapte și împrejurări care au fost discutate de instanță cu ocazia rezolvării litigiului în fond.

Potrivit art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., aplicabil în speța de față, revizuirea unei hotărâri rămase definitive în apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere „dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate (…)”.

Din interpretarea logico juridică a acestor prevederi legale rezultă, fără putință de tăgadă, că pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri date de instanța de recurs, legiuitorul a impus condiția ca această instanță să fi evocat fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății, față de cea care fusese aleasă până în acel moment.

Nu pot forma obiectul revizuirii - întrucât nu evocă fondul - hotărârile instanțelor de recurs prin care s-a respins recursul ori, deși a fost admis, s-a dispus casarea cu trimitere, și nici hotărârile instanțelor de recurs prin care s-a soluționat doar o excepție, cu caracter absolut, fără a se evoca fondul. Altfel spus, nu pot forma obiectul revizuirii, neevocând fondul, hotărârile instanțelor de recurs prin care se declină competența de soluționare a acestei căi de atac, prin care se dă o soluție urmare actelor de dispoziție procesuală pe care le pot face părțile (în caz de renunțare la judecata recursului, la judecata acțiunii sau la dreptul dedus judecății, precum și de încheiere a unei tranzacții), prin care se respinge sau se anulează recursul în temeiul unei excepții procesuale, prin care se constată perimarea recursului, prin care se anulează recursul ca neregulat introdus, ca netimbrat sau ca insuficient timbrat, prin care se constată nulitatea recursului, sau prin care se respinge recursul ca nefondat sau ca tardiv; de asemenea, nu pot fi atacate cu cerere de revizuire hotărârile de casare intermediare prin care s-a admis recursul și s-a casat cu reținere sau cu trimitere.

Rațiunea reglementării revizuirii prevăzută de textul menționat o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare, în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

În asemenea situații, executarea hotărârilor este imposibilă, întrucât fiecare parte se prevalează de hotărârea ce îi este favorabilă, iar ieșirea din situația anormală creată de existența hotărârilor potrivnice nu se poate realiza decât prin revizuirea și anularea ultimei hotărâri, care înfrânge principiul autorității de lucru judecat.

Invocarea motivului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

Condițiile menționate trebuie să fie îndeplinite cumulativ, întrucât neîndeplinirea uneia dintre condiții duce la respingerea cererii de revizuire întemeiată pe motivul respectiv.

În cauza de față, revizuenta a înțeles să invoce soluțiile potrivnice pronunțate în pricini diferite, nefiind întrunită condiția triplei identități de părți, obiect și cauză.

Astfel, pe de o parte, în Dosarul nr. x/121/2011*, în care s-a pronunțat decizia nr. 5919 din 15 noiembrie 2012, s-a admis acțiunea având ca obiect anularea în parte a deciziei nr. 395/2010 cu privire la pct. 2 din dispozitivul acesteia, precum și a deciziei nr. 5614/2010 emisă de Administrația Finanțelor Publice Galați, cu exonerarea reclamantei de la plata sumei de 166.842 lei, reprezentând obligații de plată accesorii.

Pe de altă parte, în Dosarul nr. x/44/2014, în care s-a pronunțat decizia nr. 1724 din 27 aprilie 2015, s-a respins acțiunea având ca obiect anularea deciziei nr. 1788 din 05 aprilie 2012 emisă de Administrația Finanțelor Publice Galați, a deciziei nr. 276 din 20 iunie 2012 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați și exonerarea reclamantei de la plata sumelor de 1.033.285 lei - debite (pct. 2 și 5 din anexele deciziei nr. 1788 din 05 aprilie 2012), 39.427 lei - accesorii (pct. 8 din anexele deciziei nr. 1788 din 05 aprilie 2012).

Drept urmare, calea extraordinară de atac promovată este inadmisibilă, dată fiind neîndeplinirea cumulativă a condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., ale cărui prevederi au un caracter imperativ, fiind de strictă interpretare și aplicare.

În raport de cele mai sus arătate, precum și de dispozițiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., care prevăd că la judecarea cererii de revizuire dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea acestei căi de atac și la faptele pe care se întemeiază, se reține că, neevocând fondul, decizia atacată în cauză nu poate forma obiectul acestei căi extraordinare de atac de retractare.

Astfel, calea extraordinară de atac promovată este inadmisibilă, dată fiind și neîndeplinirea condiției de admisibilitate prevăzută de textul legal sus-arătat.

În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția tardivității cererii de revizuire.

Respinge cererea de revizuire formulată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați împotriva deciziei nr. 5919 din 15 noiembrie 2012 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 noiembrie 2015.