ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5919/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sighetu Marmației la data de 31 ianuarie 2012 sub nr. dosar 366/307/2012, reclamanta K.C.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M.N., exercitarea autorității părintești asupra minorei M.M.I., născută în anul 2008, în mod exclusiv de către reclamantă, stabilirea domiciliului minorei la reclamantă și obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere lunare pe seama minorei, raportat la venitul minim pe economie. În motivarea acțiunii s-a arătat că părțile au trăit în concubinaj o perioadă de aproximativ 2 ani, din această relație rezultând minora M.M.I. Pârâtul nu a mai contribuit la cheltuielile necesare pentru creșterea și educarea minorei din luna decembrie 2012. În dovedirea acțiunii s-au depus în copie: certificat naștere minoră, CI pârât, CI reclamantă și s-a solicitat audierea martorilor K.Ș.I.

și K.C.B. prin comisie rogatorie la Judecătoria Lugoj. Cererea a fost timbrată cu taxa de timbru de 10 RON și timbru judiciar de 0,3 RON. La termenul de judecată din data de 20 martie 2012, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sighetu Marmației. Prin sentința civilă nr. 512 din 20 martie 2012 Judecătoria Sighetu Marmației a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta K.C.M. în contradictoriu cu pârâtul M.N., având ca obiect exercitarea autorității părintești, stabilire locuință minor și stabilire pensie de întreținere, în favoarea Judecătoriei Lugoj. Pentru a hotăra astfel, instanța a reținut că raportat la capătul de cerere privind stabilirea pensiei de întreținere și disp.

art. 10 pct. 7 C. proc. civ. care instituie o competență alternativă, competența aparține Judecătoriei Lugoj în a cărei circumscripție domiciliază reclamanta, declinarea competenței de soluționare a cauzei impunându-se pentru o mai bună administrare a justiției. După declinare, cauza s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Lugoj la data de 03 mai 2012. La termenul de judecată din 31 mai 2012, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Lugoj în soluționarea prezentei cauze, excepție pe care a reținut-o ca întemeiată, prin sentința civilă nr. 1594 din 31 mai 2012, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 159 pct. 3 C. proc. civ., necompetența teritorială este de ordine publică dacă părțile nu o pot înlătura, iar potrivit art. 19 C. proc.

civ., părțile pot conveni prin înscris sau declarație verbală în fața instanței, doar în pricinile privitoare la bunuri, în sensul ca acestea să fie judecate de alte instanțe decât acelea care potrivit legii au competența teritorială, afară de cazurile prevăzute la art. 13 - 16 C. proc. civ. Astfel, competența teritorială aparține doar instanței prevăzută de art. 5 C. proc. civ., respectiv celei de la domiciliul pârâtului, fără posibilitatea pentru părți de a stabili altă instanță în prezenta cauză, având ca obiect principal: exercitarea autorității părintești și stabilirea domiciliului minorei M.M.I., pricină privitoare la persoane. Faptul că, în cuprinsul aceleiași acțiuni, s-a cerut obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere a copilului, asupra încredințării căruia instanța este, în principal, chemată să se pronunțe, nu poate face aplicabilă dispoziția art. 10 pct. 7 C. proc.

civ., impunând pârâtului să se judece la instanța domiciliului reclamantei, deoarece cererea privind stabilirea pensiei de întreținere este accesorie și ca atare este în căderea instanței competente să judece cererea principală (art. 17 C. proc. civ.). Întrucât competența teritorială este exclusivă, fiind stabilită prin norme imperative și întrucât domiciliul pârâtului este în comuna V.I., localitate aflată în raza de competență teritorială a Judecătoriei Sighetul Marmației și nu a Judecătoriei Lugoj, iar părțile nu pot proroga voluntar competența de soluționare a cauzei, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Lugoj în soluționarea prezentei cauze. Văzând dispozițiile art. 20-22 C. proc.

civ., instanța a constatat ivit conflictul de competență între Judecătoria Lugoj și Judecătoria Sighetul Marmației și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență. Înalta Curte constată că în cauză, competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Sighetu Marmației pentru următoarele considerente: Reținerea primei instanțe învestite cu soluționarea cauzei, a necompetenței sale determinată de incidența dispozițiilor art. 10 pct. 7 C. proc. civ. și criteriului de bună administrare a justiției este greșită, acest criteriu nefiind prevăzut de lege. Competența teritorială prevăzută de art. 10 pct. 7 C. proc. civ. nu exclude competența instanței de la domiciliul pârâtului.

Faptul că în cuprinsul aceleiași acțiuni s-a cerut obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere, dar și stabilirea exercitării autorității părintești și domiciliului minorei la reclamantă, asupra cărora instanța este, în principal, chemată să se pronunțe, nu poate face aplicabile dispozițiile art. 10 pct. 7 C. proc. civ., impunând pârâtului să se judece la instanța domiciliului reclamantului, întrucât cererea privind stabilirea pensiei de întreținere este accesorie și, ca atare, este în competența instanței sesizate cu cererea principală. Competența instanței, determinate în condițiile art. 10 pct. 7 C. proc. civ. este o competență teritorială alternativă, dreptul de a hotărî care instanță trebuie sesizată aparține reclamantului iar odată alegerea făcută reclamantul nu mai este în drept să revină asupra ei și nici instanța, nici din oficiu și nici la cererea pârâtului nu poate dispune declinarea competenței.

Potrivit art. 153 1 C. proc. civ., introdus prin Legea nr. 202/2010 necompetența de ordine privată poate fi invocată doar prin întâmpinare, numai de către pârât, cel mai târziu la prima zi de înfățișare. Având în vedere aceste considerente, urmează ca în baza dispozițiilor art. 22 C. proc. civ. a se stabili competența în favoarea Judecătoriei Sighetu Marmației.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sighetu-Marmației. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 02 octombrie 2012.