ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1717/2015

Asupra conflictului

negativ, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 30

septembrie 2014 pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. 35830/215/2014, reclamanta

M.C.A. a chemat în judecată pe pârâtul R.S., solicitând instanței ca, prin hotărârea

ce va pronunța, să stabilească domiciliului minorului R.S.C., la adresa sa de domiciliu,

să-i fie încredințată în exclusivitate exercitarea autorității părintești asupra

acestuia, cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere lunare, în

favoarea minorului.

În motivare, reclamanta

a arătat că minorul este rezultat din relația de concubinaj a părților și că pârâtul,

din luna aprilie 2014 a părăsit domiciliul comun, fără a mai contribui la întreținerea

minorului.

În drept, cererea

a fost întemeiată pe dispozițiile art. 400 și art. 397 C. civ. adoptat prin Legea

nr. 287/2009 (în continuare Noul C. civ.).

Prin sentința

civilă nr. 1676 din 10 februarie 2015, Judecătoria Craiova, secția civilă, a admis

excepția propriei necompetențe teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sebeș, în considerarea locului

situării domiciliului pârâtului și în aplicarea dispozițiilor art. 107 Noul C.

proc. civ.

Urmare a declinării,

cauza a fost înregistrată la 20 martie 2015 pe rolul Judecătoriei Sebeș sub același

număr de dosar.

Prin sentința

civilă nr. 289 din 30 aprilie 2015, Judecătoria Sebeș a admis excepția propriei

necompetențe teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat soluționarea cauzei

în favoarea Judecătoriei Craiova.

Totodată, constatând

ivit conflictul negativ de competentă, a suspendat judecata cauzei și a dispus înaintarea

dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Instanța de declinare,

pentru a hotărî astfel, a reținut incidența în speță a prevederilor art. 114 Noul

C. proc. civ. și faptul că minorul are locuința la domiciliul mamei sale, în comuna

Apele Vii, jud. Dolj, astfel că a apreciat că instanța de tutelă în speță, competentă

să judece cauza este Judecătoria Craiova.

Față de dispozițiile

art. 133 pct. 2 Noul C. proc. civ., constatând ivit conflictul negativ de competență,

în temeiul art. 134 coroborat cu art. 135 alin. (1) din același Cod, a suspendat

judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Analizând actele

dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea cererii

de chemare în judecată, Înalta Curte, în temeiul art. 135 Noului C. proc. civ.,

va pronunța regulatorul de competență în favoarea Judecătoriei Craiova, pentru următoarele

considerente:

Delimitarea atribuțiilor

instanțelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenței, materială

și teritorială.

În principiu,

normele de competență teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepția

situațiilor în care au fost instituite norme de competență teritorială exclusivă,

de ordine publică.

Regula de drept

comun în materia competenței teritoriale este înscrisă în art. 107 Noul C.

proc. civ., conform căruia „cererea de chemare în judecată se introduce la instanța

în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu

prevede altfel.".

Prin urmare, regula

înscrisă în art. 107 Noul C. proc. civ. se aplică ori de câte ori nu există o dispoziție

legală care să stabilească o altă instanță competentă din punct de vedere teritorial.

Alin. (1) al

art. 114 Noul C. proc. civ., statuează că „dacă legea nu prevede altfel, cererile

privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă

și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială

își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită."

Înalta Curte constată

că textul legal precitat constituie norma specială în materia ocrotirii persoanei

fizice, care derogă de la regula generală înscrisă în art. 107 Noul C. proc.

civ.

Astfel, instanța

supremă, în considerarea obiectului cererii de chemare în judecată - exercitare

autoritate părintească și stabilire domiciliu minor, constată că, în speță, instanța

de tutelă este cea de la locul unde se solicită stabilirea domiciliului minorului,

respectiv în comuna Apele Vii, aflată în raza teritorială a Judecătoriei Craiova,

motiv pentru care, făcând aplicarea prevederilor art. 114 Noul C. proc. civ., va

stabili competența soluționării cauzei în favoarea acestei instanțe.

Față de considerentele

anterior expuse și văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) Noul C. proc. civ.,

Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 19 iunie 2015.