ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1717/2015

Asupra conflictului negativ, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 30 septembrie 2014 pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. 35830/215/2014, reclamanta M.C.A. a chemat în judecată pe pârâtul R.S., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să stabilească domiciliului minorului R.S.C., la adresa sa de domiciliu, să-i fie încredințată în exclusivitate exercitarea autorității părintești asupra acestuia, cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere lunare, în favoarea minorului. În motivare, reclamanta a arătat că minorul este rezultat din relația de concubinaj a părților și că pârâtul, din luna aprilie 2014 a părăsit domiciliul comun, fără a mai contribui la întreținerea minorului.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 400 și art. 397 C. civ. adoptat prin Legea nr. 287/2009 (în continuare Noul C. civ.). Prin sentința civilă nr. 1676 din 10 februarie 2015, Judecătoria Craiova, secția civilă, a admis excepția propriei necompetențe teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sebeș, în considerarea locului situării domiciliului pârâtului și în aplicarea dispozițiilor art. 107 Noul C. proc. civ. Urmare a declinării, cauza a fost înregistrată la 20 martie 2015 pe rolul Judecătoriei Sebeș sub același număr de dosar. Prin sentința civilă nr. 289 din 30 aprilie 2015, Judecătoria Sebeș a admis excepția propriei necompetențe teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.

Totodată, constatând ivit conflictul negativ de competentă, a suspendat judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța de declinare, pentru a hotărî astfel, a reținut incidența în speță a prevederilor art. 114 Noul C. proc. civ. și faptul că minorul are locuința la domiciliul mamei sale, în comuna Apele Vii, jud. Dolj, astfel că a apreciat că instanța de tutelă în speță, competentă să judece cauza este Judecătoria Craiova. Față de dispozițiile art. 133 pct. 2 Noul C. proc. civ., constatând ivit conflictul negativ de competență, în temeiul art. 134 coroborat cu art. 135 alin. (1) din același Cod, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte, în temeiul art. 135 Noului C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență în favoarea Judecătoriei Craiova, pentru următoarele considerente: Delimitarea atribuțiilor instanțelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenței, materială și teritorială. În principiu, normele de competență teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepția situațiilor în care au fost instituite norme de competență teritorială exclusivă, de ordine publică. Regula de drept comun în materia competenței teritoriale este înscrisă în art. 107 Noul C. proc.

civ., conform căruia „cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.". Prin urmare, regula înscrisă în art. 107 Noul C. proc. civ. se aplică ori de câte ori nu există o dispoziție legală care să stabilească o altă instanță competentă din punct de vedere teritorial. Alin. (1) al art. 114 Noul C. proc. civ., statuează că „dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită." Înalta Curte constată că textul legal precitat constituie norma specială în materia ocrotirii persoanei fizice, care derogă de la regula generală înscrisă în art. 107 Noul C. proc.

civ. Astfel, instanța supremă, în considerarea obiectului cererii de chemare în judecată - exercitare autoritate părintească și stabilire domiciliu minor, constată că, în speță, instanța de tutelă este cea de la locul unde se solicită stabilirea domiciliului minorului, respectiv în comuna Apele Vii, aflată în raza teritorială a Judecătoriei Craiova, motiv pentru care, făcând aplicarea prevederilor art. 114 Noul C. proc. civ., va stabili competența soluționării cauzei în favoarea acestei instanțe. Față de considerentele anterior expuse și văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) Noul C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 iunie 2015.