ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2610/2015

Asupra conflictului

negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data

de 23 aprilie 2015 sub nr. 4643/196/2015, pe rolul Judecătoriei Brăila, reclamanta

C.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul G.O.Ș. majorarea pensiei de întreținere

stabilită prin sentința civilă nr. 6621 din 13 noiembrie 2013 a Judecătoriei Brăila

și stabilirea domiciliului minorului G.A.Ș. la reclamantă, cu obligarea pârâtului

la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 8 iunie

2015, pârâtul a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională, prin care

a solicitat respingerea acțiunii principale și stabilirea domiciliului minorului

la tată cu obligarea reclamantei la piața pensiei de întreținere în cuantum de 150

RON.

Prin sentința

civilă nr. 5837 din 28 iulie 2015, Judecătoria Brăila a admis excepția necompetenței

sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

Craiova, față de înscrisurile depuse la dosar din care a rezultat că domiciliul

pârâtului este în Craiova, raportat la dispozițiile art. 107 alin. (1) C. proc.

civ.

La rândul său,

Judecătoria Craiova, prin sentința civilă nr. 11481 din 1 octombrie 2015 a declinat

competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Brăila. În temeiul

dispozițiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ., a constatat ivit conflictul de competență

și a suspendat din oficiu judecarea cauzei, înaintând dosarul către Înalta Curte

de Casație și Justiție pentru a hotărî asupra conflictului.

Pentru a hotărî

astfel, instanța a reținut că sunt aplicabile dispozițiile art. 114 C. proc. civ.,

care reprezintă o dispoziție specială, ce instituie o competență teritorială exclusivă

în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau

reședința persoana ocrotită, dispoziție derogatorie de la norma generală reprezentată

de art. 107 C. proc. civ., care, prin alin. (1), reglementează o competență teritorială

generală, conform căreia este competentă instanța în a cărei circumscripție domiciliază

sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Având în vedere

că minorul locuiește împreună cu bunicii materni în municipiul Brăila, aspect necontestat

de pârât, s-a apreciat că Judecătoria Brăila este instanța competentă teritorial

să judece cauza.

Înalta Curte va

stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila, pentru

considerentele care succed;

Art. 106 C. civ.

prevede la alin. (1) că „Ocrotirea minorului se realizează prin părinți (...), iar

potrivit art. 107 C. proc. civ.. „Procedurile prevăzute de prezentul cod privind

ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie

stabilite potrivit legii".

Conform art. 76

al Legii nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc.

civ., judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru

minori și familie vor îndeplini rolul de instanțe de tutelă și familie, având competența

stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum și reglementărilor

speciale în vigoare".

Art. 114 C. proc.

civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, prevede că „dacă legea nu prevede altfel,

cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței

de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială

își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

Titlul IV C. civ.

intitulat „Autoritatea părintească" cuprinde dispoziții cu privire la autoritatea

părintească și exercitarea autorității părintești, locuința copilului și obligația

de întreținere, dispoziții conform cărora instanța de tutelă, potrivit interesului

superior al copilului, are competența de soluționare a cererilor izvorând din neînțelegeri

între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor

părintești (art. 486), la stabilirea locuinței copilului (art. 496), la schimbarea

locuinței copilului (art. 497) sau la exercitarea autorității părintești [art. 504

coroborat cu art. 396 alin. (1) C. civ.].

De asemenea,

art. 505 C. civ. prevede la alin. (1) că ,,în cazul copilului din afara căsătoriei

(...), autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către părinți,

dacă aceștia conviețuiesc", iar, la alin. (2) că "Dacă părinții copilului

din afara căsătoriei nu conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești

se stabilește de către instanța de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile

privitoare la divorț" .

Conform acestor

dispoziții, aceleiași instanțe de tutelă îi revine competența de soluționare a cererilor

având ca obiect exercitarea autorității părintești numai de către unul dintre părinți

[art. 398 alin. (1)], stabilirea locuinței copilului minor în lipsa înțelegerii

dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului

[art. 400 alin. (1)] sau stabilirea contribuția fiecărui părinte la cheltuielile

de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor [art. 402

alin. (1)].

În speță, acțiunea

formulată de reclamanta - pârâtă are ca obiect stabilirea domiciliului minorului

și plata pensiei de întreținere rezultat din conviețuirea cu pârâtul - reclamant

și a fost înregistrată pe rolul instanței de judecată la data de 23 aprilie 2015.

Astfel, situației

juridice invocată prin acțiune, derivând din raportul de filiație dintre minor și

părinții săi, care determină incidența regulilor în materia autorității păriniești

și obligației de întreținere, îi sunt incidente atât dispozițiile C. civ., cât și

cele ale C. proc. civ.

În raport de textele

legale menționate, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 114 C. proc. civ.,

care reprezintă o dispoziție specială, ce instituie o competență teritorială exclusivă

în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau

reședința persoana ocrotită, dispoziție derogatorie de la norma generală reprezentată

de art. 107 C. proc. civ., care, în alin. (1), reglementează o competență teritorială

generală, conform căreia „Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța

în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu

prevede altfel”.

Având în vedere

că minorul locuiește cu bunicii materni, în Brăila, str. C., nr. 10, și că Judecătoria

Brăila este instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul minorul

cu privire Ia care se solicită luarea măsurilor ce fac obiectul prezentului demers

judiciar, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea

acestei instanțe.

ÎNALTA CURTE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 19 noiembrie 2015.