Decizia nr. 763/2020 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva sentinței nr. 27/2017 a Judecătoriei Gherla

Obiectul cererii de chemare în judecată: Prin cererea formulată la data de 20.09.2016 reclamanții A. și B. au solicitat instanței: - obligarea pârâtei C. la plata sumei de 10.000 RON, pentru distrugerea culturii de lucernă în proporție de 80%.

Sentința pronunțată de Judecătoria Gherla: Prin sentința nr. 27 din 12 ianuarie 2017, Judecătoria Gherla a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții A. și B., având ca obiect obligarea pârâtei la plata sumei de 10.000 RON cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune materiale. Fără cheltuieli de judecată.

Decizia pronunțată de Tribunalul Cluj: Prin decizia nr. 683/A din 29 martie 2018, Tribunalul Cluj, secția civilă a admis apelul declarat de A. și B. împotriva sentinței civile nr. 27/12.01.2017 a Judecătoriei Gherla, pe care a schimbat-o în întregime în sensul că: a admis acțiunea formulată de aceștia împotriva pârâtei C. și, în consecință, a obligat pârâta să plătească reclamanților suma de 9.000 RON cu titlu de pretenții și suma de 555 RON cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale. A obligat intimata să plătească către apelanți suma de 277,5 RON cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Cluj: Prin decizia nr. 313/R din 13 iunie 2019, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a constatat nul recursul declarat de recurenta C. împotriva deciziei civile nr. 683/A pronunțată la data de 29.03.2018 în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Cluj, pe care a menținut-o în întregime. Definitivă.

Calea de atac formulată în cauză: Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel Cluj, precum și împotriva deciziei pronunțate de Tribunalul Cluj a declarat recurs pârâta C..

Procedura derulată în fața Înaltei Curți: Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului. În procedura de filtru, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., instanța a dispus comunicarea acestuia, pentru depunerea punctelor de vedere, conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Recurenta a depus punct de vedere la raport susținând admisibilitatea recursului. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului: Analizând recursul, Înalta Curte constată că este inadmisibil, în considerarea argumentelor ce succed: Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, prin decizia nr. 313/R din 13 iunie 2019, a constatat nul recursul declarat de recurenta C. împotriva deciziei civile nr. 683/A pronunțată la data de 29.03.2018 în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Cluj, pe care a menținut-o în întregime. Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta C.. Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului". Dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. stipulează că sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii. În raport de dispozițiile legale menționate, decizia nr. 313/R din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă prin care a fost soluționat recursul declarat de pârâta C. împotriva deciziei nr. 683/A din 29 martie 2018, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă, nu este supusă recursului. Art. 457 C. proc. civ., care consacră principiul legalității căii de atac, prevede la alin. (1) că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României prevăzând că mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie să se realizeze în condițiile legii. Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Față de toate cele de mai sus, recursul declarat în cauză apare ca inadmisibil, urmând a fi respins ca atare. Deși s-a arătat că se formulează cererea de recurs și împotriva deciziei pronunțate de Tribunalul Cluj, criticile vizează modul de soluționare a cauzei, subsumate fiind deciziei nr. 313/R din 13 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă. În consecință, pentru considerentele expuse, instanța urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta pârâta C. împotriva deciziei nr. 313/R din 13 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.