ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3165/2013

Asupra conflictului negativ de competență de față: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sibiu, secția civilă, reclamantul H.I, în contradictoriu cu pârâta C.M. a solicitat rezolutiunea antecontractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 24 octombrie 2009 între reclamantă în calitate de promitent cumpărător și pârâtă în calitate de promitent vânzător, având ca obiect un imobil situat în orașul Zimnicea, restituirea avansului în sumă de 33. 000 lei și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. Pârâta a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sibiu. Prin sentința civilă nr. 3020 din data de 12 aprilie 2012, Jjudecătoria Sibiu, secția civilă, a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâtă și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Zimnicea, reținând că în speță sunt incidente dispozițiile art. 5 și art. 10 C. proc.

civ., fiind vorba despre o competență alternativă, reclamantul având posibilitatea să aleagă între linstanța domiciliului pârâtei și instanța de la locul executării obligației. S-a mai reținut că în speță, atât domiciliul pârâtei cât și locul executării obligației contractuale este orașul Zimnicea, instanța apreciind că deși în contract nu se specifică locul executării obligației, întrucât părțile pot încheia contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică numai în fața unui notar public din orașul Zimnicea și locul de executare a obligației este tot orașul Zimnicea.

Prin sentința civilă nr. 1973 din data de 03 octombrie 2012 Judecătoria Zimnicea, secția mixtă fond, a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea judecătoriei Sibiu, reținând că prin antecontractul în litigiu părțile au stabilit competența soluționării cauzei în favoarea judecătoriei Sibiu, instanță care nu este necompetentă în mod absolut astfel încât în speță sunt incidente dispozițiile art. 19 C. proc. civ. care oferă părților dreptul de a conveni cu privire la competența teritorială, cu excepțiile prevăzute expres de lege, excepții care nu sunt incidente în cauză. În raport de dispozițiile art. 20-22 C. proc. civ., constatând declanșat conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului și pronunțării regulatorului de competență.

Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte, în temeiul art. 22 C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență stabilind competența soluționării acestei cereri în favoarea Judecătoriei Zimnicea, pentru următoarele considerente: Regula de drept comun în materia competenței teritoriale, pentru situația în care pârât este o persoană fizică este înscrisă în art. 5 C. proc. civ. conform căruia cererea se face la instanța domiciliului pârâtului. Regula înscrisă în art. 5 C. proc. civ. se aplică ori de câte ori nu există o dispoziție legală care să stabilească o altă instanță competentă din punct de vedere teritorial.

Totodată, părțile sunt libere să agreeze de comun acord să se judece la o altă instanță. Sunt însă situații în care legea stabilește o competență teritorială alternativă astfel încât pe lângă instanța de la domiciliul pârâtului mai sunt competente și alte instanțe. Astfel, pct. 1 al art. 10 C. proc. civ. stabilește că în cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract, în afară de instanța domiciliului pârâtului mai este competentă și instanța locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligațiunii. În cazul în care în convenție părțile nu au prevăzut o clauză prin care să se stipuleze locul unde obligația urmează să se execute, nu își mai găsesc aplicarea prevederile art. 10 pct. 1 C. proc.

civ., competența teritorială urmând a se stabili potrivit regulii de drept comun. în speță, domiciliul pârâtei este în orașul Zimnicea iar obiectul litigiului îl reprezintă rezoluțiunea unui antecontract de vânzare-cumpărare a unui imobil. Având în vedere faptul că părțile nu au prevăzut în antecontract locul unde urmează să se execute obligațiile, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 10 pct. 1 C. proc. civ. ci dispozițiile art. 5 din același act normativ conform cărora cererea se face la instanța domiciliului pârâtului.

Deși ne aflăm în fața unei competențe teritoriale de drept comun, situație în care părțile pot conveni să se judece la o altă instanță, se constată că prin antecontractul de vânzare-cumpărare a cărui rezoluțiune se solicită s-a stabilit competența instanțelor judecătorești din Sibiu numai pentru situația în care vânzătorul nu se prezintă în fața notarului public pentru încheierea în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare și cumpărătorul solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic. Având în vedere cele de mai sus, în speță, competența teritorială se stabilește conform prevederilor art. 5 C. proc. civ. Drept urmare, întrucât domiciliul pârâtului se află în orașul Zimnicea iar părțile au convenit să se judece la o altă instanță numai în situația mai sus evocată care nu este incidență în cauză, competența soluționării litigiului aparține Judecătoriei Zimnicea.

Astfel fiind, Înalta Curte, în raport de cele anterior expuse, în baza dispozițiilor art. 22 C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a litigiului în favoarea Judecătoriei Zimnicea. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Zimnicea. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 octombrie 2013.