CASE OF CONSTANTIN TUDOR v. ROMANIA

Reclamantul s-a născut în 1975. În prezent este reținut în închisoarea Rahova. Prin hotărârea finală din 28 septembrie 2004, Curtea de Casație a condamnat reclamantul la 12 ani de închisoare pentru traficul de persoane. La 20 februarie 2008, reclamantul a fost reținut de Departamentul de Poliție din București după ce a fost returnat din Turcia, unde a fugit în 2002, și a început să-și îndeplinească condamnarea la închisoare. În scrisoarea inițială adresată Curții la 28 aprilie 2009, reclamantul a afirmat în mod expres că drepturile sale garantate de art. 3 din Convenție au fost încălcate în măsura în care, printre altele, a fost înconjurat (cazat) în închisoarea Jilava, un penitenciar notoriu ca un loc de tortură și teroare fizică și mentală din cauza condițiilor de detenție inumane și degradante. El susține, de asemenea, că afirmațiile sale au fost deja dovedit în fața Curții în cazul Bragadireanu c. România, nr. 22088/04, 6 decembrie 2007, și că acestea au fost susținute de rapoartele succesive ale Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT). 10. Reclamantul a fost reținut în închisoarea Jilava între 10 martie și 25 septembrie 2008, precum și între 2 octombrie și 2 decembrie 2008. 11. Între a doua parte a lunii martie și prima parte a lunii iunie 2008, reclamantul a fost reținut în celula nr. 614 măsurand 42,75 mp, pe care a împărtășit-o între 19 și 20 de deținuți. 12. Între a doua parte a lunii iunie și prima parte a lunii septembrie 2008, reclamantul a fost reținut în celula nr. 502 de 13,50 mp, pe care a împărtășit-o cu 3 și 6 alți deținuți. 13. În ultimele două zile ale lunii septembrie 2008, precum și între a doua parte a lunii noiembrie și prima zi a lunii decembrie 2008, reclamantul a fost reținut în celula nr. 611 de 42,39 mp. Rata de ocupare a celulei a fost de 5 deținuți în ultimele două zile din septembrie 2008 și între 7 și 10 pentru perioada rămasă petrecută de reclamantul din închisoarea Jilava. 14. În ceea ce privește condițiile de igienă, Guvernul a susținut că în fiecare an administrația închisorii a semnat contracte pentru rozătoare și controlul dăunătoarelor cu companii specializate. Disinfectiunea camerelor de detenție a fost efectuată cel puțin o dată la trei luni. În plus, calitatea apei potabile a fost examinată în mod regulat de administrația închisorii cu ajutorul unui laborator specializat. În plus, reclamantul a fost furnizat cu o dietă alimentară specială aprobată de către medicul închisorii, care a fost pregătită și servită în conformitate cu condițiile de igienă necesare. Alimentele erau proaspete și de bună calitate. 15. Din 2006 au fost efectuate lucrări semnificative de reabilitare de către autoritățile închisoare. Rețeaua de încălzire, canalizare și sistemele de aprovizionare cu apă au fost reparate. La 23 septembrie 2000 și 9 septembrie 2002, reclamantul a fost spitalizat în unitatea psihiatrica a Spitalului Săpunari și a fost diagnosticat cu sindrom de personalitate organică. A fost prescris tratamentul pentru starea sa. 17. La o dată neespecificată în 2006, reclamantul a fost diagnosticat cu hernie de disc spinal. Între 13 martie și 2 decembrie 2008 reclamantul a fost supus la mai multe alte examinări medicale – atât în închisoare, cât și în spitale civile – care au confirmat diagnosticele menționate mai sus și a fost prescris tratamentul cu diferite medicamente. La 21 august 2008, reclamantul a depus o cerere la doctorul închisorii să fie autorizat să fie examinat în legătură cu sindromul său de personalitate organică și cu hernia de disc spinării la clinica privată A.D. la propriile cheltuieli. 20. La 1 septembrie 2008, doctorul, M.M., a acordat cererea reclamantului și a indicat că el a fost programat pentru o scanare de rezonanță magnetică nucleară (NMR) la clinica privată E.. 21. La o dată neespecificată, reclamantul a fost dus la clinica E. pentru NMR, dar scanarea nu a fost efectuată din cauza greutății sale excesive, care ar fi putut afecta masina. 22. La 22 septembrie 2008, reclamantul a fost dus la clinica privată H., unde scanarea NMR a fost efectuată gratuit. 23. La 6 octombrie 2008, reclamantul a fost examinat în ceea ce privește hernia sa de disc spinării de către medicul G.V., un neurochirurg specialist din spitalul Bagdasar din București, și a fost recomandat tratamentul cu Tramadol, Famotidina și Movalis. La 31 octombrie 2008, medicul G.V. a reexaminat reclamantul cu privire la hernia sa de disc spinării. El a recomandat ca tratamentul cu Tramadol și Famotidina să continue și ca reclamantul să fie monitorizat în infirmerie înainte de operație. 25. Potrivit informațiilor transmise de Guvern la 12 decembrie 2008, reclamantul a refuzat să fie admis la infirmeria din închisoarea Rahova și la 15 decembrie 2008, spitalul Bagdasar a informat autorităților închisoare prin telefon că operația reclamantului a fost amânată temporar. 26. La 19 decembrie 2008, operația reclamantului a fost reprogramată de către medicul G.V. pentru 9 martie 2009. 27. Potrivit informațiilor transmise de Guvern, la o dată neespecificată, reclamantul a informat medicul închisorii că familia sa a contactat doctorul G.V. și i-a cerut să reprogrameze operația sa pentru 24 iunie 2009. Declarația reclamantului a fost confirmată de doctorul G.V. prin telefon. 28. La 16 aprilie 2009, reclamantul a fost reexaminat de medicul G.V. în ceea ce privește hernia discului său spinal. El a fost recomandat tratament pentru douăzeci și o zi și operația sa a fost programată pentru 24 iunie 2009 29. Potrivit dosarului medical al reclamantului, starea sa medicală a continuat să fie examinată și monitorizată de medici specialiști în spitalele private și de închisoare. 30. La 29 iunie 2009, reclamantul a fost dus la Spitalul Prizoniului Rahova pentru un examen neurochirurg. Cu toate acestea, neurochirurg a fost absent și examenul său a trebuit să fie reprogramat pentru o dată ulterioară. 31. La 14 iulie 2009, reclamantul a fost examinat de doctorul C.S., un neurolog specialist care lucrează pentru Spitalul Prizonului de la București. Potrivit raportului său, reclamantul suferă de durere lombară. Ea a prescris tratament și a recomandat un examen neurochirurgic urgent în ceea ce privește starea sa. 32. Între 13 august și 14 decembrie 2009, starea medicală a reclamantului a fost examinată în mod regulat atât în spitalele închise, cât și private. La 24 august și 30 septembrie 2009, rapoartele medicale prezentate în ceea ce privește condițiile sale au înregistrat că starea generală de sănătate a reclamantului a fost bună. 33. La 14 ianuarie 2010, reclamantul a fost eliberat temporar din închisoare, astfel cum a fost impus de hotărârea finală din 11 decembrie 2008 (a se vedea punctul 43, mai jos), iar în martie 2010 a fost operat pentru hernie de disco vertebral. 34. La 15 aprilie 2010, reclamantul s-a întors în închisoare după operația de hernie a discului vertebral. 35. La 26 aprilie 2010, Institutul de Medicină Forensic Mina Minovici a elaborat un raport legist în ceea ce privește starea medicală a reclamantului. Acesta a concluzionat că, după hernia de discuri vertebrale, reclamantul a avut nevoie de fizioterapia pentru recuperarea sa, care ar putea fi furnizată în spitalele de închisoare. 36. Între aprilie 2010 și 16 decembrie 2010, spitalele de închisoare au monitorizat periodic condițiile medicale ale reclamantului. Potrivit dosarelor medicale elaborate la 16 decembrie 2010 de către medicul închisorii Rahova, starea medicală generală a fost bună. 37. La 3 august 2010, reclamantul a refuzat să fie spitalizat la spitalul de închisoare Rahova și a solicitat să fie dus la spitalele civile pentru tratamentul post-chirurgic de recuperare. 38. Într-o scrisoare din 13 ianuarie 2011, autoritățile din închisoarea Rahova au informat Guvernul că reclamantul a fost furnizat gratuit cu tratamentul medical prescris de medici pentru tot timpul în care a fost reținut în acea închisoare. 39. La 13 octombrie 2008, reclamantul a depus o plângere la judecătorul responsabil pentru executarea condamnărilor la închisoare în ceea ce privește condițiile de detenție în închisoarea Jilava și lipsa unei asistențe medicale adecvate. El s-a plâns de tratamente inumane și degradante deoarece: (i) celulele închisoare au fost infestate cu vermin; (ii) calitatea alimentelor și a apei potabile erau sărace; (iii) lipseau facilități adecvate pentru igiena personală și alimentară; (iv) celulele lipseau de mobilier și condițiile generale de viață ale deținuților erau sărace. La 15 octombrie 2010, la ședința din fața judecătorului responsabil pentru executarea condamnărilor la închisoare, reclamantul a declarat că plângerea sa se referă la lipsa de asistență medicală pentru hernia lui de disc spinării și la insuficiența tratamentului medical pentru sindromul de personalitate organică. 40. Prin decizia din 23 octombrie 2008, judecătorul responsabil pentru executarea condamnărilor a respins plângerea reclamantului. Judecătorul a susținut că autoritățile de la închisoare Jilava au luat măsurile necesare pentru combaterea infestarei verminilor celulelor, deoarece au semnat contracte de control al dăunătorilor cu o serie de societăți și celulele au fost dezinfectate cel puțin o dată la trei luni. În plus, judecătorul a susținut că plângerile reclamantului în ceea ce privește calitatea slabă a alimentelor și a apei potabile și lipsa instalațiilor de igienă personală sunt nefondate, deoarece: (i) alimentele din închisoare au fost pregătite și stocate pe baza orientărilor stabilite de Ministerul Justiției; (ii) calitatea apei potabile a fost constatată să respecte cerințele legale conform unui raport expert al laboratorului de testare a apei Apa Nova; (iii) reclamantul a avut acces la instalațiile de închisoare necesare pentru a-și asigura igiena personală; (iv) el a fost obligat să cure și să aereze camera lui în conformitate cu programul zilnic pentru deținuți. De asemenea, judecătorul a susținut că nu există dovezi că condițiile generale de viață pentru deținuți, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 275/2006, nu au fost îndeplinite în cazul reclamantului. În cele din urmă, judecătorul a susținut că reclamantul a fost furnizată asistență medicală adecvată. El a fost păstrat sub supraveghere medicală, a fost prescris tratamentul medical pe care medicii l-au considerat adecvat pentru starea sa medicală și, în plus, cererea sa de a fi tratată la clinica privată naturală A.D. la cheltuielile sale au fost examinate în conformitate cu dispozițiile legale relevante. De asemenea, judecătorul a respins cererea de compensare a reclamantului, constatând că reclamantul nu a putut aduce o cerere de compensare pe baza procedurii prevăzute de Legea nr. 275/2006 și că, prin urmare, a trebuit să introducă o procedură separată care solicită compensare. Într-o dată neespecificată în 2008, reclamantul a introdus o procedură în Curtea Județeanului București care a solicitat eliberarea temporară din închisoare pentru motive medicale. Curtea internă a ordonat un raport forense expert în ceea ce privește starea medicală a reclamantului. 42. Potrivit raportului expert din domeniul forensei elaborat de Institutul Medical Forensic Mina Minovici la 28 noiembrie 2008, reclamantul sufera, printre altele, de o hernie de disc spinării care necesită o intervenție chirurgicală și o redresare specializată post-chirurgie. În consecință, raportul de experți criminaliști a recomandat discontinuarea condamnării la închisoare a reclamantului timp de trei luni, pe motivul că hernia de discul vertebral al reclamantului nu a putut fi operată într-un spital de închisoare. 43. Prin o hotărâre finală din 11 decembrie 2008, Tribunalul județului de la București a permis acțiunea reclamantului în căutarea eliberării temporare din închisoare pentru motive medicale și a ordonat eliberarea imediată. 44. La 12 decembrie 2008, autoritățile din închisoarea Rahova au informat Curtea de District din București că reclamantul nu a putut fi eliberat deoarece Curtea de Apel din București a emis un mandat de arestare separat în numele său la 17 decembrie 2005 într-un set de proceduri separate privind traficul de persoane. 45. La 19 decembrie 2008, Curtea județului București a informat autoritățile din închisoarea Rahova că detenția anterioară a reclamantului pe baza mandatului de arestare din 17 decembrie 2005 a fost prelungită de o hotărâre interlocutivă din 18 decembrie 2008. Prin o hotărâre finală din 14 ianuarie 2009, Curtea de district din București a respins recursul reclamantului împotriva hotărârii judecătorului responsabil pentru executarea condamnărilor din 23 octombrie 2008, susținând decizia și concluzionând că nu există dovezi că drepturile reclamantului în calitate de deținut au fost încălcate. 47. La 19 februarie 2009, reclamantul a fost supus unei evaluări psihice la Spitalul Prizonului Jilava. Raportul medical a confirmat că sindromul personalității organice al reclamantului s-a îmbunătățit. 48. Prin hotărârile interlocutorii finale din 13 martie, 29 mai, 3 iunie, 29 iulie, 24 august, 12 noiembrie și 15 decembrie 2009, Curtea de Apel a respins acțiunile reclamantului care urmăresc discontinuarea detenției preliminare ordonate împotriva acestuia la 17 decembrie 2005. Prin o hotărâre interlocutivă finală din 29 mai 2009, Curtea de Apel a respins, de asemenea, cererea reclamantului de suspendare a procedurii din motive medicale. Nici una dintre părți nu a furnizat Curtea partea de raționament a hotărârilor interlocutorii depuse de Curtea de Apel din București. 49. La 13 ianuarie 2010, Curtea de Apel a informat autorităților din închisoarea Rahova că, în urma hotărârii sale interlocutive pronunțate în aceeași zi, detenția anterioară a reclamantului a ordonat pe baza mandatului de arestare emis la 17 decembrie 2005, a fost revocată și reclamantul a fost încadrat sub obligația de a nu părăsi orașul. 50. Exceptele din dispozițiile juridice relevante privind drepturile deținuților, și anume Legea nr. 275/2006, sunt prezentate în cazul Petrea v. România (nr. 4792/03, §§ 21-23, 29 aprilie 2008); Gagiu v. România (nr. 63258/00, § 42, 24 februarie 2009); și Măciucă v. România (nr. 25763/03, § 14, 26 mai 2009). 51. Exceptele din partea relevante a rapoartelor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și a Tratamentelor sau Puncturilor Inumane sau Degradante („CPT”) privind condițiile de închisoare sunt prezentate în cazul Bragadireanu c. România ( nr. 22088/04, §§ 73-75, 6 decembrie 2007). 52. Părțile relevante ale raportului Comitetului român de la Helsinki din 12 iunie 2008 privind condițiile de detenție din închisoarea Jilava au citit după cum urmează: „... subsolul vechii clădiri a fost complet inundat cu apă reziduală ... În consecință, șobolani și cockroafe (și bug-uri de pat conform unor deținuți) au infestat celulele din acea parte a clădirii. În plus, majoritatea celulelor au fost infestate cu păduchi, în principal datorită saltelelor de pat uscate. Nici o operațiune de deluzing ar putea fi eficace atâta timp cât saltelele nu au fost înlocuite ... Managementul închisorii a susținut că a angajat mai multe companii de control al dăunătorilor, care toate au renuntat după luarea în considerare situația în închisoare. O altă problemă notorie a fost calitatea extrem de slabă a apei (muddy și umplută cu impurități) - incapabil de băut și riscant chiar pentru spălat ... În ceea ce privește spațiul de detenție, zona totală a spațiului de detenție a fost de 3034.81 mp, în timp ce populația era de 1460, ceea ce înseamnă 2,08 mp de spațiu de detenție disponibil pe deținut, jumătate din norma minimă recomandată de CPT ... Zona bucătăriei era complet nehigienică și calitatea alimentelor era slabă...”