ROMÂNIA (solicitarea nr. 24044/12) HOTĂRÂREA STRASBURG 22 aprilie 2014 DEFINITIVF 22/07/2014 Această hotărâre a devenit definitivă în temeiul articolului 44 alineatul (2) din Convenție. În cauza Axine c. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care se află într-o cameră compusă din Josep Casadevall, președinte, Alvina Gyulumyan, Ján Šikuta, Dragoljub Popović, Johannes Silvis, Valeriu Grițco, Iulia Antoanella Motoc, judecători, și Santiago Quesada, grefier de secțiune După ce a deliberat în camera de consiliu la 1 aprilie 2014, Rend la hotărâre că aici, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei este o hotărâre (n 24044/12) îndreptată împotriva României și al cărei resortisant al acestui stat, dl Relu Axinte ( R. Chirițe, avocat în Cluj-Napoca. Guvernul român ( La 4 iunie 2013, cererea a fost comunicată guvernului. La 25 noiembrie 2008, reclamantul, acuzat de furt, a fost pus în custodia cu titlu provizoriu. Această detenție provizorie a fost prelungită până la condamnarea la 6 ani de închisoare fermă, pronunțată de Tribunalul de Primă Instanță din Cluj-Napoca într-o decizie definitivă din 29 aprilie 2010. Reclamantul a fost încarcerat în mai multe centre de detenție, inclusiv închisoarea Gherla, spitalul din Dej, și închisorile din Baia-Mare, Botoșani, Bistrița, Craiova, Timișoara și Iași. Condițiile materiale de detenție ale reclamantului Condițiile de detenție descrise de solicitant Reclamantul susține că a fost încarcerat în închisoarea Gherla din decembrie 2008 până în noiembrie 2011, că a fost plasat într-o celulă cu 30 de paturi cu 34 de deținuți și că, uneori, a trebuit să împartă patul cu un alt prizonier. El adaugă că celula era murdară și foarte umedă și nu oferea posibilitatea de a avea o igienă corporală adecvată. De asemenea, se afirmă că, din noiembrie 2011 până în februarie 2012, a fost plasat în închisoarea Baia-Mare și că a fost închis împreună cu 44 de deținuți într-o celulă cu 42 de paturi suprapuse pe trei niveluri, două chiuvete și toalete. El adaugă că celula a fost foarte umed și că un miros puternic de diluant și substanțe chimice utilizate pentru fabricarea de pantofi El precizează că celula a fost infestată cu ploșnițe și că deținuții au avut acces la dușuri de două ori pe săptămână timp de 15 minute de fiecare dată. 10. El indică același lucru cum a fost încarcerat din februarie până în martie 2012 la închisoarea Botoșani în care, potrivit lui, suprapopularea și starea de murdărie au fost mai rele decât în cele două instituții anterioare. 11. Acesta arată, de asemenea, că din martie până în aprilie 2012 a fost încarcerat în închisoarea Bistrița și că a fost plasat acolo împreună cu alte 44 de deținuți într-o celulă cu 45 de paturi, precum și o baie separată cu două chiuvete și două toalete. 12. De asemenea, afirmă că a fost încarcerat în închisoarea Craiova din aprilie până în august. 2012 pentru a beneficia de asistență stomatologică, și că a fost plasat acolo într-o celulă cu 30 de paturi și găzduiește alte zile 39 de deținuți. 13. El adaugă că a fost încarcerat din august până în septembrie 2012 din nou la închisoarea Bistrița într-o celulă cu 45 de paturi cu 44 de deținuți. 14. Mai mult decât atât, din septembrie până în decembrie 2012 a fost încarcerat în închisoarea din Timișoara, într-o celulă cu 9 paturi, împreună cu alte 8 deținuți. 15. Acesta arată, de asemenea, că din decembrie 2012 până în februarie 2013 a fost încarcerat în închisoarea din Iași, într-o celulă cu 30 de paturi și în care au fost uneori plasate 40 deținuți timp de trei până la patru zile. 16. De asemenea, acesta susține că, din februarie până în martie 2013, a fost încarcerat din nou la închisoarea Bistrița, într-o celulă îngustă cu 8 paturi și în care condițiile de igienă erau acceptabile. 17. Acesta adaugă că a fost transferat în martie 2013 pentru câteva zile în închisoarea din Iași și că a fost plasat în aceeași celulă cu cea în care locuise deja (punctul 15 de mai sus). 18. Acesta precizează că, începând cu martie 2013, a fost închis în închisoarea din Bistrița. 19. Condițiile de detenție, astfel cum sunt descrise de guvernul 20. Guvernul arată că, între 23 decembrie 2008 și 22 noiembrie 2011, reclamantul a fost încarcerat la închisoarea Gherla, cu excepția a câteva zile în timpul cărora a fost transferat la spitalul din Dej. Acesta arată că EG3.18, cu o suprafață de 14,28 m2, împreună cu alți 6 deținuți, sau în celula n EG4.35, cu o suprafață de 59,22 m2, cu 24-25 de deținuți. 21. Guvernul arată, de asemenea, că, între 22 noiembrie 2011 și 20 februarie 2012, reclamantul a fost încarcerat la închisoarea Baia Mare, unde a fost plasat alternativ în mai multe celule cu alte 26 de deținuți: celula n E2.7, cu o suprafață de 40,37 m2, celula n E4.3, cu o suprafață de 37,7 m2 și celula n E4.4, cu o suprafață de 39,39 m2. De asemenea, acesta susține că, în perioada 24 februarie-20 martie 2012, reclamantul a fost încarcerat în închisoarea Botoșani în celula n E7.2, cu o suprafață de 56,43 m2, împreună cu alte 38 de deținuți 23. În mod similar, guvernul indică faptul că, în diferite perioade, și anume între 23 martie și 26 aprilie 2012, între 10 august și 10 septembrie 2012, între 12 și 21 februarie 2013 și 19 martie 2013, până în prezent, reclamantul a fost încarcerat în închisoarea Bistrița. El adaugă că a ocupat patru celule, inclusiv celula n E E3.8, cu o suprafață de 20,03 m2, împreună cu alți 7 deținuți. 24. Guvernul afirmă, de asemenea, că, între 2 mai și 9 august 2012, reclamantul a fost încarcerat la închisoarea Craiova în celula n E4.32, cu o suprafață de 39,11 m2, cu 29 de deținuți. 25. El adaugă că, între 14 septembrie și 17 decembrie 2012, reclamantul a fost încarcerat în închisoarea Timișoara în celula n E8.7, cu o suprafață de 21 m2, împreună cu alți 8 deținuți. 26. În cele din urmă, menționează că, între 18 decembrie 2012 și 15 martie 2013, reclamantul a fost încarcerat la închisoarea Iași, care a fost plasat acolo în trei celule, inclusiv în celula n E1.3, cu o suprafață de 33,6 m2, cu 25 de deținuți sau în celula n E11.7, cu o suprafață de 19,3 m2, împreună cu alte 7 deținuți. 27. Potrivit guvernului, reclamantul a beneficiat de un pat individual în fiecare dintre celulele pe care le-a ocupat, toate celulele au fost dotate cu iluminat natural și artificial, ventilație naturală, toaletă, depozitare pentru bagaje și apă potabilă, și la ui a avut acces la dușuri de două ori pe săptămână. 28. Potrivit guvernului, igiena în celule este responsabilitatea deținuților, care ar fi distribuiți de produse de curățare. Potrivit acestuia, celulele sunt dezinfectate în fiecare dimineață cu clor, iar acțiunile de dezinsecție și deratizare se desfășoară o dată pe trimestru. Monitorizarea stomatologică a reclamantului în închisoare Versiunea reclamantului 29. Reclamantul indică faptul că, în timpul detenției sale la închisoarea Bistrița la dinți a început să se degradeze. El adaugă că a cerut la (a) să ia măsurile necesare pentru a-i furniza o proteză dentară completă și a menționat că nu beneficiază de venituri. La o dată nespecificată, ANP ar fi primit cererea reclamantului, care ar fi fost de acord să suporte costurile îngrijirii dentare. Nu s-a depus nici o declarație în acest sens la dosar. 30. La 12 aprilie 2012 se precizează că, la 12 aprilie 2012, conducerea închisorii Bistrița mai exact, unde a fost încarcerat, a fost informat că nu dispune de un medic Stomatolog și l-a invitat să se adreseze în mod direct administrației din afara unei alte unități care i-ar putea furniza asistență stomatologică. 31. Acesta arată că a fost apoi transferat în aprilie 2012 la închisoarea Craiova pentru a beneficia de aceste îngrijiri stomatologice. El precizează că, după un examen de către un medic Stomatolog, a fost informat că a avut nevoie de o dentară de urgență, dar că a trebuit să suporte costul pe motiv de lipsă de fonduri din închisoare pentru a efectua lucrări protetice. El adaugă că, în ciuda cererilor sale repetate, nu a beneficiat de proteze dentare și că a fost transferat în august 2012 la închisoarea Bistrița. 32. În plus, reclamantul susține că, la 5 august 2013, în timp ce a fost încarcerat în închisoarea Bistrița, a fost supus unui examen de către un medic stomatolog. El adaugă că 200 EUR în funcție de cursul de schimb al Băncii Naționale a României. Versiunea guvernului 33. Guvernul a indicat că, la 2 mai 2012, landurile au fost transferate de la închisoarea Bistrița la închisoarea Craiova pentru a beneficia de asistență stomatologică și că, la 10 mai 2012, în urma unei examinări dentare, medicul stomatolog a concluzionat că reclamantul are nevoie de extragerea a doi dinți și de realizarea unei proteze fixe în locul acesteia. Acesta precizează că costul de intervenție în valoare de aproximativ 120 EUR este de aproximativ 120 EUR. El adaugă că reclamantul nu dispune de resurse financiare și că intervenția nu a avut loc din acest motiv. Pe de altă parte, acesta arată că, la 19 iulie 2012, reclamantul a solicitat transferul său către închisoarea din Timișoara, astfel încât să poată participa la audierile unei cauze înscrise la rolul unui tribunal din apropiere și pe care l-a specificat în cererea sa scrisă că acest proces era mai important pentru el decât îngrijirile dentare pe care le-a solicitat. 34. Guvernul afirmă, de asemenea, că, începând cu luna iulie 2013, reclamantul a solicitat din nou asistență stomatologică și precizează că, după ce a renunțat la o primă examinare prevăzută pentru 15 aprilie 2013, s-a examinat la 29 aprilie 2013 și la 8 și 29 iulie 2013 și s-a extras doi dinți la 5 august 2013. 35. Potrivit guvernului, în funcție de situația contului reclamantului stabilit în septembrie 2013, acesta dispunea de resurse financiare în valoare de aproximativ 1 010 RON. II. DREPTUL ȘI PRACTICA INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ PERTINENTE 36. Dreptul și practica internă relevante în acest caz, precum și concluziile Comitetului European pentru Prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante ( 35972/05, §§ 113-129, 24 iulie 2012). Dispozițiile relevante în speță ale Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor, precum și jurisprudența citată de guvern sunt descrise în cauza Cucu c. România 22362/06, § 56, 13 noiembrie 2012). 37. Dispozițiile privind îngrijirea stomatologică a deținuților sunt rezumate în Hotărârea Fane Ciobanu c. România 27240/03, § 47-51, 11 octombrie 2011). ÎN DREPTUL PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 3 DIN CONVENȚIA 38. În opinia sa, reclamantul se plânge de condițiile de detenție necorespunzătoare din centrele de detenție în care a fost încarcerat și, în special, de o problemă de suprapopulare a închisorii. De asemenea, denunță refuzul autorităților de a-i acorda îngrijirea stomatologică necesară în opinia sa de starea sa de sănătate. Nimeni nu poate fi supus torturii sau pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Despre admisibilitate 39. Guvernul excită de la la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275/2006 privind executarea pedepselor sau privind dispozițiile care reglementează răspunderea civilă delictală în scopul de a se plânge de calitatea îngrijirii stomatologice furnizate în timpul detenției. 40. Reclamantul nu a depus o plângere cu privire la acest aspect. 41. În ceea ce privește problema îngrijirii stomatologice, Curtea consideră că nu este necesar să se soluționeze prezenta excepție, întrucât această parte a uvei este inadmisibilă din motivele următoare. 42. Curtea constată mai întâi că această specie diferă de cauzele V.D. c. România 7078/02, §§ 92-100, 16 februarie 2010) și Fane Ciobanu (citată anterior, §§ 80-86) în care reclamanții, care suferă de o absență totală a dinților, au declarat o imposibilitate sistemică pentru deținuții din UE să obțină în mod gratuit un proteză dentară, cu încălcarea dreptului intern și se plângeau de degradarea stării lor de sănătate datorată, în opinia lor, lipsei unei astfel de proteze. În al doilea rând, Comisia constată că, în speță, medicii nu au pus un diagnostic îngrijorător în ceea ce privește starea de sănătate a dinților de la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., citată anterior, §§ 95-98. În plus, Comisia constată că reclamantul a beneficiat de anumite îngrijiri pentru diferitele sale afecțiuni dentare. În plus, aceasta observă că reclamantul nu a prezentat niciun document care ar putea demonstra o deteriorare a stării sale generale ca urmare a problemelor sale dentare (a se vedea Sasu c. România (dec.), nr. 7092/06, § 57-58, 2 octombrie 2012 și Györgypál c. România, 29540/08, § 56, 26 martie 2013 și, a contrar Iacov Stanciu, citată anterior, § 184. În consecință, această parte a spătarului este în mod clar greșit întemeiată și trebuie respinsă, în temeiul articolului 35 alineatul (3) litera (a) și al articolului 4 din Convenție. 43. În ceea ce privește condițiile materiale de deținere a reclamantului, având în vedere că această parte a ... nu este în mod vădit nefondată în sensul art. 35 alin. (3) lit. (a) din Convenție și că aceasta nu se confruntă cu niciun alt motiv, Curtea o declară admisibilă. Pe fond 44. Reclamantul susține că condițiile materiale ale detenției sale în diferitele închisori menționate anterior, în special suprapopularea penitenciară care ar fi condus la aceasta, au constituit un tratament contrar articolului 3 din convenție. 45. Curtea amintește că art. 3 din convenție impune statului membru al statului să se asigure că toți prizonierii sunt reținuți în condiții care sunt compatibile cu respectarea demnității umane, că normele de executare a măsurii privative de libertate nu supun o dificultate sau o greutate de o intensitate care depășește nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și că, având în vedere cerințele practice ale detenției, sănătatea și bunăstarea prizonierului sunt asigurate în mod corespunzător ( 47. Curtea amintește, de asemenea, că, în ceea ce privește condițiile de detenție, trebuie să se țină seama de efectele cumulative ale acestora, precum și de afirmațiile specifice ale reclamantului (Dougoz c. Grecia, nr. 40907/98, CEDH 2001. În special, timpul în care o persoană a fost reținută în condiții incriminate este un factor important (Alver c. Estonia, nr. 64812/01, 8 noiembrie 2005).În plus, în unele cazuri, când suprapopularea penitenciară atinge un anumit nivel, lipsa spațiului într-o instituție de corecție poate constitui elementul central care trebuie luat în considerare în aprecierea conformității unei situații date la art. 3 din Convenție (Karalevičius c. Lituania, 53254/99, 7 aprilie 2005). 48. În aplicarea principiilor menționate anterior acestei specii, Curtea consideră că: că trebuie să se țină seama în primul rând de spațiul individual acordat reclamantului în diferitele centre de detenție; în această privință, Curtea constată că acesta a suferit o situație de suprapopulare gravă a închisorii. Într-adevăr, având în vedere informațiile furnizate de guvern, fiecare persoană din celulele ocupate de solicitant are un spațiu individual mai mic de 3 sau mai puțin de 2 m2 în închisorile Baia Mare, Botoșani și Craiova și, de asemenea, în anumite perioade din celelalte închisori. Or, Curtea constată că această suprafață este sub standardul recomandat autorităților române în raportul CPT, și anume 4 m2 (punctul 37 de mai sus). În plus, informațiile furnizate de guvern nu fac să apară timpul pe care deținuții îl petreceau în afara celulelor. 49. Curtea amintește că a încheiat deja, în numeroase cauze, încălcarea articolului 3 din Convenție, în principal din cauza lipsei de spațiu individual suficient, a unei lipse de igienă, a unei ventilații sau a unei destrămări necorespunzătoare în închisorile din Gherla (Porumb c. România, n 19832/04, § 72, 7 decembrie 2010 și Radu Pop c. România, 14337/04, § 96, 17 iulie 2012), de Baia Mare (Petrea Chisălău c. România, n 36680/03, § 51, 26 iunie 2012 și Radu Pop , citată anterior, § 96), de Botoșani (Florea c. România, n 37186/03, § 53, 26 octombrie 2010, Cucolaș c. România, n 17044/03, § 94, 14 septembrie 2010, Budaca c. România, n 57260/10, § 42, 17 iulie 2012 și Stoleriu c. România, n 5002/05, § 66, 16 iulie 2013), de Craiova ( Ciolan c. România , n 24378/04, § 44, 19 februarie 2013), Timișoara (Blejușcare c. România , n 7910/10 , § 43, 19 martie 2013), precum și Iași (Mazalu c. România , n 24009/03, § 52-54, 12 iunie 2012 și Olariu c. România , n 12845/08, § 31, 17 septembrie 2013). 50. Curtea consideră că condițiile de detenție în cauză, care au fost îndeplinite de reclamant de mai mult de cinci ani, nu au eșuat să-l supună pe acesta la o sentință de o intensitate care depășea nivelul inevitabil de suferință inerent detenției. Prin urmare, a existat o încălcare a articolului 3 din Convenție. II. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIE 51. În conformitate cu art. 41 din convenție, în cazul în care Curtea declară că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor sale și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite să se desprindă de faptul că: impeda pe deplin consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care a încălcat, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. 215 EUR (EUR) pentru prejudiciul material pe care îl consideră a fi suferit. Acesta precizează că această sumă reprezintă costul îngrijirii dentare care i-ar fi necesare. 53. Guvernul invită Curtea să respingă această cerere. 54. Curtea arată că singura bază care trebuie reținută pentru acordarea unei satisfacții echitabile constă în cazul în speță în încălcarea articolului 3 din Convenție în ceea ce privește condițiile de detenție ale reclamantului. Ea nu a primit o legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material invocat și respinge cererea reclamantului. Prospături și cheltuieli de judecată 55. Reclamantul solicită, de asemenea, 2 245 EUR pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată suportate în fața Curții. Acesta furnizează o factură cu această sumă emisă de ultimul avocat care îl reprezintă în fața Curții. 56. Guvernul susține că reclamantul nu a trimis un contract de asistență judiciară prin care să stabilească onorariile avocatului său, precum și o recapitulare a orelor efectiv plătite de acesta. În aceste condiții, acesta consideră că este imposibil să se stabilească o legătură de cauzalitate între aceste costuri și presupusele încălcări ale Convenției. 57. Potrivit jurisprudenței Curții, un solicitant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care se află la baza realității lor, a necesității lor și a caracterului rezonabil al ratei lor. În speță, și având în vedere documentele de care dispune și jurisprudența sa, Curtea consideră rezonabilă suma de 2 245 EUR pentru procedura în fața acesteia și la .interese moratoriu 58. Curtea consideră că este adecvat să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. cererea admisibilă cu privire la litigiul întemeiat pe art. 3 din convenție și cu privire la condițiile materiale de detenție ale reclamantului și inadmisibilă pentru surplusul declarat că a avut loc o încălcare a articolului 3 din convenție, pe baza condițiilor materiale de detenție ale reclamantului menționat că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, 2 245 EUR (două mii două sute patruzeci și cinci de euro), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către reclamant, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, pentru a fi convertită în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data regulamentului de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, această sumă va crește de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene care se aplică în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Adoptată în limba franceză, apoi comunicat în scris la 22 aprilie 2014, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură al Curții. Santiago Quesada Josep Casadevall Premier
TROISIÈME SECTION
AFFAIRE AXINTE c. ROUMANIE
(Requête n
o
24044/12)
ARRÊT
22 avril 2014
22/07/2014
Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de forme.
En l’affaire Axinte c. Roumanie,
La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant en une chambre composée de
:
Josep Casadevall,
président,
Alvina Gyulumyan,
Ján Šikuta,
Dragoljub Popović,
Johannes Silvis,
Valeriu Grițco,
Iulia Antoanella Motoc,
juges,
et de Santiago Quesada,
greffier
de section
,
Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 1
er
avril 2014,
Rend l’arrêt que voici, adopté à cette date
:
1.
À l’origine de l’affaire se trouve une requête (n
o
24044/12) dirigée contre la Roumanie et dont un ressortissant de cet État, M. Relu Axinte («
le requérant
»), a saisi la Cour le 1
er
mars 2012 en vertu de l’article 34 de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales («
la Convention
»).
2.
Le requérant a été représenté par M
e
M
e
le Gouvernement
») a été représenté par son agente, M
me
3.
Le requérant dénonce les conditions matérielles de sa détention ainsi qu’une carence dans l’administration de soins dentaires dont il dit avoir souffert dans plusieurs prisons roumaines.
4.
Le 4 juin 2013, la requête a été communiquée au Gouvernement.
I.
5.
Le requérant est né en 1964. Il est actuellement détenu à la prison de Bistrița.
6.
Le 25 novembre 2008, le requérant, accusé de vol, fut placé en détention provisoire. Cette détention provisoire fut prolongée jusqu’à la condamnation de l’intéressé à six ans de prison ferme, prononcée par le tribunal de première instance de Cluj-Napoca dans une décision définitive du 29 avril 2010.
7.
Le requérant fut incarcéré dans plusieurs centres de détention dont la prison de Gherla, l’hôpital pénitentiaire de Dej, et les prisons de Baia-Mare, de Botoșani, de Bistrița, de Craiova, de Timișoara et de Iași.
A.
Les conditions matérielles de détention du requérant
1.
Les conditions de détention telles que décrites par le requérant
8.
Le requérant indique qu’il a été incarcéré à la prison de Gherla de décembre
2008 à novembre 2011, qu’il y a été placé dans une cellule comportant 30 lits avec 34 autres détenus, et qu’il a parfois dû partager son lit avec un autre détenu. Il ajoute que la cellule était sale et très humide et n’offrait pas la possibilité d’avoir une hygiène corporelle adéquate.
9.
L’intéressé indique aussi que de novembre 2011 à février 2012 il a été placé à la prison de Baia-Mare, et qu’il a été incarcéré avec 44 autres détenus dans une cellule dotée de 42 lits superposés sur trois niveaux, de deux lavabos et de toilettes. Il affirme que les détenus y prenaient des repas d’une mauvaise qualité. Il ajoute que la cellule était très humide et qu’une forte odeur de diluant et de substances chimiques utilisées pour la fabrication de chaussures – activité exercée selon lui par les détenus dans la cellule au titre du travail en prison – se répandait. Il précise que la cellule était aussi infestée de punaises et que les détenus avaient accès aux douches deux fois par semaine pendant quinze minutes à chaque fois.
10.
Il indique de même qu’il a été incarcéré de février à mars 2012 à la prison de Botoșani dans laquelle, d’après lui, la surpopulation et l’état de saleté étaient pires que dans les deux précédents établissements.
11.
Il indique également que de mars à avril 2012 il a été incarcéré à la prison de Bistrița, et qu’il y a été placé avec 44 autres détenus dans une cellule comprenant 45 lits ainsi qu’une salle de bain séparée pourvue de deux lavabos et de deux toilettes.
12.
Il affirme aussi qu’il a été incarcéré à la prison de Craiova d’avril à août
2012 afin de bénéficier de soins dentaires, et qu’il y a été placé dans une cellule dotée de 30 lits et accueillant certains jours 39 autres détenus.
13.
Il ajoute qu’il a été incarcéré de août à septembre 2012 de nouveau à la prison de Bistrița dans une cellule dotée de 45 lits avec 44 autres détenus.
14.
Il indique de plus que de septembre à décembre 2012 il a été incarcéré à la prison de Timișoara, dans une cellule dotée de 9 lits, avec 8
autres détenus.
15.
Il indique aussi que de décembre 2012 à février 2013 il a été incarcéré à la prison de Iași, dans une cellule dotée de 30 lits et dans laquelle étaient parfois placés 40 détenus pendant trois à quatre jours.
16.
Il affirme également que de février à mars 2013 il a été à nouveau incarcéré à la prison de Bistrița, dans une cellule exiguë pourvue de 8 lits et dans laquelle les conditions d’hygiène étaient acceptables.
17.
Il ajoute qu’il a été transféré au mois de mars 2013 pour quelques jours à la prison de Iași et qu’il y a été placé dans la même cellule que celle dans laquelle il avait déjà séjourné (paragraphe 15 ci-dessus).
18.
Il précise que depuis mars 2013 il est incarcéré à la prison de Bistrița.
19.
Le requérant dénonce en outre les conditions d’hygiène et d’aération dans toutes les prisons.
2.
Les conditions de détention telles que décrites par le Gouvernement
20.
Le Gouvernement indique que du 23 décembre 2008 au 22
novembre
2011 le requérant a été incarcéré à la prison de Gherla, à l’exception de quelques jours pendant lesquels il a été transféré à l’hôpital pénitentiaire de Dej. Il expose que l’intéressé a ainsi été placé dans onze
cellules, dont par exemple dans la cellule n
o
EG3.18, d’une superficie de 14,28
m², avec 6 autres détenus, ou dans la cellule n
o
EG4.35, d’une superficie de 59,22
m², avec 24 à 25 autres détenus.
21.
Le Gouvernement indique également que du 22 novembre 2011 au 20
février
2012 le requérant a été incarcéré à la prison de Baia Mare, où il a été placé alternativement dans
plusieurs cellules avec 26 autres détenus
: la cellule n
o
E2.7, d’une superficie de 40,37
m², la cellule n
o
E4.3, d’une superficie de 37,7
m², et la cellule n
o
E4.4, d`une superficie de 39,39
m².
22.
Il affirme aussi que du 24 février au 20 mars 2012 le requérant a été incarcéré à la prison de Botoșani dans la cellule n
o
E7.2, d’une superficie de 56,43
m², avec 38 autres détenus.
23.
De même, le Gouvernement indique qu’à différentes périodes, à savoir du 23 mars au 26 avril 2012, du 10 août au 10 septembre 2012, du 12 au 21 février 2013 et du 19 mars 2013 à ce jour, le requérant a été incarcéré à la prison de Bistrița. Il ajoute que l’intéressé y a occupé quatre cellules, dont par exemple la cellule n
o
E4.6, d`une superficie de 71,32
m², avec 44
autres détenus, ou la cellule n
o
E3.8, d`une superficie de 20,03
m², avec 7
autres détenus.
24.
Le Gouvernement affirme également que du 2 mai au 9 août 2012 le requérant a été incarcéré à la prison de Craiova dans la cellule n
o
E4.32, d’une superficie de 39,11
m², avec 29 autres détenus.
25.
Il ajoute que du 14 septembre au 17 décembre 2012 le requérant a été incarcéré à la prison de Timișoara dans la cellule n
o
E8.7, d’une superficie de 21 m², avec 8 autres détenus.
26.
Il précise enfin que du 18 décembre 2012 au 15 mars 2013 le requérant a été incarcéré à la prison de Iași, qu’il y a été placé dans trois
cellules, dont par exemple dans la cellule n
o
E1.3, d’une superficie de 33,6
m², avec 25 autres détenus ou dans la cellule n
o
E11.7, d’une superficie de 19,3
m², avec 7 autres détenus.
27.
D’après le Gouvernement, le requérant a bénéficié d’un lit individuel dans chacune des cellules qu’il a occupées, toutes les cellules étaient pourvues d’éclairage naturel et artificiel, de ventilation naturelle, de toilettes, de rangements pour les bagages et d’eau potable, et l’intéressé a eu accès aux douches deux fois par semaine.
28.
Selon le Gouvernement, l’hygiène dans les cellules relève de la responsabilité des détenus, lesquels se verraient distribuer des produits de nettoyage. D’après lui, les cellules sont désinfectées chaque matin avec du chlore, et des actions de désinsectisation et de dératisation sont menées une fois par trimestre.
B.
Le suivi dentaire du requérant en prison
1.
La version du requérant
29.
Le requérant indique qu’au cours de sa détention à la prison de Bistrița l’état de ses dents a commencé à se dégrader. Il ajoute qu’il a demandé à l’Administration nationale des prisons («
l’ANP
») de prendre les mesures nécessaires pour lui fournir une prothèse dentaire complète et qu’il a mentionné ne pas bénéficier de revenus. À une date non précisée, l’ANP aurait accueilli la demande du requérant, acceptant de supporter les frais de ses soins dentaires. Aucune attestation en ce sens n’a été versée au dossier.
30.
L’intéressé précise que le 12 avril 2012 la direction de la prison de Bistrița – où il était incarcéré – l’a informé qu’elle ne disposait pas d’un médecin stomatologue et l’a invité à s’adresser à l’administration pénitentiaire d’un autre établissement susceptible de lui fournir des soins dentaires.
31.
Il indique qu’il a alors été transféré en avril 2012 à la prison de Craiova afin de bénéficier de ces soins dentaires. Il précise que, après un examen par un médecin stomatologue, il a été informé qu’il avait besoin d’une prothèse dentaire en urgence mais qu’il devait en supporter le coût au motif d’une absence de fonds de la prison pour réaliser des travaux prothétiques. Il ajoute que, malgré ses demandes répétées, il n’a pas bénéficié de prothèse dentaire et qu’il a été transféré en août 2012 à la prison de Bistrița.
32.
Le requérant indique de plus que le 5 août 2013, alors qu’il était incarcéré à la prison de Bistrița, il a été soumis à un examen par un médecin stomatologue. Il ajoute qu’il a également reçu un devis pour la réalisation et le remplacement de plusieurs prothèses dentaires s’élevant à 18
780
lei roumains («
RON
»), soit environ 4
200 euros (EUR) selon le taux de change de la Banque nationale roumaine.
2.
La version du Gouvernement
33.
Le Gouvernement indique que le 2 mai 2012 l’intéressé a été transféré de la prison de Bistrița à la prison de Craiova afin de bénéficier de soins dentaires et que le 10 mai 2012, à la suite d’un examen dentaire, le médecin stomatologue a conclu que le requérant avait besoin de l’extraction de deux dents et de la réalisation d’une prothèse fixe en remplacement. Il précise que le coût de l’intervention s’élevait à 540 RON, soit environ 120
EUR. Il ajoute que le requérant ne disposait pas de ressources financières et que l’intervention n’a pas eu lieu pour cette raison. Par ailleurs, il indique que le 19 juillet 2012 le requérant a demandé son transfert vers la prison de Timișoara afin de pouvoir assister aux audiences d’une affaire inscrite au rôle d’un tribunal avoisinant et qu’il a spécifié dans sa demande écrite que ce procès était plus important à ses yeux que les soins dentaires qu’il avait sollicités.
34.
Le Gouvernement indique également qu’à partir du mois d’avril
2013 le requérant a à nouveau demandé à bénéficier de soins dentaires. Il précise que, après avoir renoncé à un premier examen prévu pour le 15 avril 2013, il a été examiné le 29 avril et les 8 et 29 juillet 2013 et qu’il s’est fait extraire deux dents le 5 août 2013.
35.
Selon le Gouvernement, d’après la situation du compte du requérant établie en septembre 2013, celui-ci disposait de ressources financières s’élevant à environ 1
II.
36.
Le droit et la pratique internes pertinents en l’espèce ainsi que les conclusions du Comité européen pour la prévention de la torture et des peines ou traitements inhumains ou dégradants («
le CPT
») rendues à la suite de plusieurs visites effectuées dans des prisons de Roumanie, tout comme ses observations à caractère général, sont résumés dans l’arrêt
Iacov Stanciu c. Roumanie
(n
o
35972/05, §§ 113-129, 24 juillet 2012). Les dispositions pertinentes en l’espèce de la loi n
o
275/2006 sur l’exécution des peines ainsi que la jurisprudence citée par le Gouvernement sont décrites dans l’affaire
Cucu c. Roumanie
(n
o
22362/06, § 56, 13 novembre 2012).
37.
Les dispositions relatives aux soins dentaires des détenus sont résumées dans l’arrêt
Fane Ciobanu c. Roumanie
(n
o
27240/03, §§
47-51, 11
octobre
2011).
I.
SUR LA VIOLATION ALLÉGUÉE DE L’ARTICLE 3 DE LA CONVENTION
38.
Le requérant se plaint des mauvaises conditions de détention subies d’après lui dans les centres de détention dans lesquels il a été incarcéré et plus particulièrement d’un problème de surpopulation carcérale. Il dénonce en outre un refus des autorités de lui accorder les soins dentaires nécessités selon lui par son état de santé. Il invoque l’article 3 de la Convention, ainsi libellé
:
«
Nul ne peut être soumis à la torture ni à des peines ou traitements inhumains ou dégradants.
»
A.
Sur la recevabilité
39.
Le Gouvernement excipe de l’irrecevabilité de la partie du grief concernant les soins dentaires pour non-épuisement des voies de recours internes. Il affirme que le requérant n’a jamais saisi les autorités administratives ou les tribunaux d’une action fondée sur la loi n
o
275/2006 sur l’exécution des peines ou sur les dispositions régissant la responsabilité civile délictuelle aux fins de se plaindre de la qualité des soins dentaires fournis pendant sa détention.
40.
Le requérant n’a pas déposé d’observations sur ce point.
41.
S’agissant de la question des soins dentaires, la Cour estime qu’il n’est pas nécessaire de trancher la présente exception étant donné que cette partie du grief est irrecevable pour les raisons qui suivent.
42.
La Cour note d’abord que la présente espèce diffère des affaires
V.D. c.
Roumanie
(n
o
7078/02, §§ 92-100, 16 février 2010) et
Fane Ciobanu
(précitée, §§ 80-86)
dans lesquelles les requérants, souffrant d’une absence totale de dents, dénonçaient une impossibilité systémique pour les détenus d’obtenir gratuitement la pose d’une prothèse dentaire – et ce en violation, selon eux, du droit interne – et se plaignaient de la dégradation de leur état de santé due, à leurs yeux, à l’absence de pareille prothèse. Elle constate ensuite qu’en l’espèce les médecins n’ont pas posé un diagnostic préoccupant quant à l’état de santé dentaire de l’intéressé ni signalé une urgence à le traiter (voir,
a contrario
,
V.D
., précité, §§ 95-98). Elle note en outre que le requérant a bénéficié de certains soins pour ses différentes affections dentaires. Par ailleurs, elle observe que le requérant n’a soumis aucun document susceptible de démontrer une dégradation de son état général consécutive à ses problèmes dentaires (voir
Sasu c.
Roumanie
(déc.), n
o
7092/06, §§ 57-58, 2 octobre 2012, et
Györgypál c.
Roumanie
, n
o
29540/08, § 56, 26 mars 2013, et,
a contrario
,
Iacov Stanciu
, précité, §
184). Il s’ensuit que cette partie du grief est manifestement mal fondée et qu’elle doit être rejetée, en application de l’article 35 §§ 3 a) et 4 de la Convention.
43.
S’agissant des conditions matérielles de détention du requérant, constatant que cette partie du grief n’est pas manifestement mal fondée au sens de l’article 35 § 3 a) de la Convention et qu’elle ne se heurte à aucun autre motif d’irrecevabilité, la Cour la déclare recevable.
B.
Sur le fond
44.
Le requérant maintient que les conditions matérielles de sa détention dans les différentes prisons susmentionnées, et plus particulièrement la surpopulation carcérale qui y aurait régné, ont constitué un traitement contraire à l’article 3 de la Convention.
45.
Le Gouvernement n’a pas déposé d’observations sur ce point.
46.
La Cour rappelle que l’article 3 de la Convention impose à l’État de s’assurer que tout prisonnier est détenu dans des conditions qui sont compatibles avec le respect de la dignité humaine, que les modalités d’exécution de la mesure privative de liberté ne soumettent pas l’intéressé à une détresse ou à une épreuve d’une intensité qui excède le niveau inévitable de souffrance inhérent à la détention et que, eu égard aux exigences pratiques de l’emprisonnement, la santé et le bien-être du prisonnier sont assurés de manière adéquate (
Kudła c. Pologne
[GC], n
o
47.
La Cour rappelle également que, s’agissant des conditions de détention, il convient de prendre en compte les effets cumulatifs de celles-ci ainsi que les allégations spécifiques du requérant (
Dougoz c.
Grèce
, nº
40907/98, CEDH 2001–II). En particulier, le temps pendant lequel un individu a été détenu dans les conditions incriminées constitue un facteur important (
Alver c. Estonie
, n
o
64812/01, 8 novembre 2005). En outre, dans certains cas, lorsque la surpopulation carcérale atteint un certain niveau, le manque d’espace dans un établissement pénitentiaire peut constituer l’élément central à prendre en compte dans l’appréciation de la conformité d’une situation donnée à l’article 3 de la Convention (
Karalevičius c.
Lituanie,
n
o
53254/99, 7 avril 2005).
48.
Faisant application des principes susmentionnés à la présente espèce, la Cour considère qu’il convient de tenir surtout compte de l’espace individuel accordé au requérant dans les différents centres de détention. À cet égard, elle observe que celui-ci a souffert d’une situation de surpopulation carcérale grave. En effet, au vu des renseignements fournis par le Gouvernement, chacune des personnes détenues dans les cellules occupées par le requérant disposait d’un espace individuel de moins de 3
m
2
, voire de moins de 2
m² dans les prisons de Baia Mare, de Botoșani et de Craiova et également à certaines périodes dans les autres prisons. Or, la Cour constate que pareille superficie est en dessous de la norme recommandée aux autorités roumaines dans le rapport du CPT, à savoir 4
m² (paragraphe
37 ci-dessus). Qui plus est, les renseignements fournis par le Gouvernement ne font pas apparaître le temps que les détenus passaient à l’extérieur des cellules.
49.
La Cour rappelle avoir déjà conclu dans de nombreuses affaires à la violation de l’article 3 de la Convention en raison principalement du manque d’espace individuel suffisant, d’une absence d’hygiène, ou de ventilation ou d’éclairage inadéquats dans les prisons de Gherla (
Porumb c.
Roumanie
, n
o
19832/04, § 72, 7 décembre 2010, et
Radu Pop c.
Roumanie
, n
o
14337/04, § 96, 17 juillet 2012), de Baia Mare (
Petrea Chisălău c. Roumanie
, n
o
36680/03, § 51, 26 juin 2012, et
Radu Pop
, précité, § 96), de Botoșani (
Florea c. Roumanie
, n
o
37186/03, §
53, 26
octobre
2010,
Cucolaș c. Roumanie
, n
o
17044/03, §
94, 14
septembre
2010,
Budaca c. Roumanie
, n
o
57260/10, § 42, 17
juillet
2012, et
Stoleriu c. Roumanie
, n
o
5002/05, § 66, 16 juillet 2013), de Craiova (
Ciolan c. Roumanie
, n
o
24378/04, § 44, 19 février 2013), de Timișoara (
Blejușcă c. Roumanie
, n
o
7910/10, § 43, 19 mars 2013), ainsi que de Iași (
Mazalu c. Roumanie
, n
o
24009/03, §§ 52-54, 12 juin 2012, et
Olariu c.
Roumanie
, n
o
12845/08, § 31, 17 septembre 2013).
50.
La Cour estime que les conditions de détention en cause, subies depuis plus de cinq ans par le requérant, n’ont pas manqué de soumettre ce dernier à une épreuve d’une intensité qui excédait le niveau inévitable de souffrance inhérent à la détention.
Partant, il y a eu violation de l’article 3 de la Convention.
II.
SUR L’APPLICATION DE L’ARTICLE 41 DE LA CONVENTION
51.
Aux termes de l’article 41 de la Convention,
«
Si la Cour déclare qu’il y a eu violation de la Convention ou de ses Protocoles, et si le droit interne de la Haute Partie contractante ne permet d’effacer qu’imparfaitement les conséquences de cette violation, la Cour accorde à la partie lésée, s’il y a lieu, une satisfaction équitable.
»
A.
Dommage
52.
Le requérant réclame 4
215 euros (EUR) au titre du préjudice matériel qu’il estime avoir subi. Il précise que ce montant représente le coût des soins dentaires qui lui seraient nécessaires.
53.
Le Gouvernement invite la Cour à rejeter cette demande.
54.
La Cour relève que la seule base à retenir pour l’octroi d’une satisfaction équitable réside en l’espèce dans la violation de l’article 3 de la Convention pour ce qui est des conditions de détention du requérant. Elle n’aperçoit pas de lien de causalité entre la violation constatée et le dommage matériel allégué et elle rejette la demande du requérant.
B.
Frais et dépens
55.
Le requérant demande également 2
245 EUR pour les frais et dépens engagés devant la Cour. Il fournit une facture de ce montant émise par le dernier avocat le représentant devant la Cour.
56.
Le Gouvernement soutient que le requérant n’a pas envoyé de contrat d’assistance judiciaire établissant les honoraires de son avocat ainsi qu’un récapitulatif des heures effectivement prestées par celui-ci. Dans ces conditions, il considère qu’il est impossible d’établir un lien de causalité entre ces frais et les violations alléguées de la Convention.
57.
Selon la jurisprudence de la Cour, un requérant ne peut obtenir le remboursement de ses frais et dépens que dans la mesure où se trouvent établis leur réalité, leur nécessité et le caractère raisonnable de leur taux. En l’espèce, et compte tenu des documents dont elle dispose et de sa jurisprudence, la Cour estime raisonnable la somme de 2
245 EUR pour la procédure devant elle et l’accorde au requérant.
C.
Intérêts moratoires
58.
La Cour juge approprié de calquer le taux des intérêts moratoires sur le taux d’intérêt de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne majoré de trois points de pourcentage.
1.
Déclare
la requête recevable quant au grief tiré de l’article 3 de la Convention et portant sur les conditions matérielles de détention du requérant, et irrecevable pour le surplus
;
2.
Dit
qu’il y a eu violation de l’article 3 de la Convention, à raison des conditions matérielles de détention subies par le requérant
;
3.
Dit
a)
que l’État défendeur doit verser au requérant, dans les trois mois à compter du jour où l’arrêt sera devenu définitif conformément à l’article
44
§
2 de la Convention, 2
245 EUR (deux mille deux cent quarante-cinq euros), plus tout montant pouvant être dû à titre d’impôt par le requérant, pour frais et dépens, à convertir dans la monnaie de l’État défendeur au taux applicable à la date du règlement
;
b)
qu’à compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au versement, ce montant sera à majorer d’un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne applicable pendant cette période, augmenté de trois points de pourcentage
;
4.
Rejette
la demande de satisfaction équitable pour le surplus.
Fait en français, puis communiqué par écrit le 22 avril 2014, en application de l’article 77 §§ 2 et 3 du règlement de la Cour.
Santiago Quesada
Josep Casadevall
Greffier
Président