AFFAIRE AXINTE c. ROUMANIE

RESPONDENT

ROU

HOTĂRÂRE

22.04.2014

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 3 - Interdiction de la torture (Article 3 - Traitement dégradant;Traitement inhumain) (Volet matériel)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

AFFAIRE AXINTE c. ROUMANIE (CtEDO, 2014)

HUDOC · oficial

ROMÂNIA (solicitarea nr. 24044/12) HOTĂRÂREA STRASBURG 22 aprilie 2014 DEFINITIVF 22/07/2014 Această hotărâre a devenit definitivă în temeiul articolului 44 alineatul (2) din Convenție. În cauza Axine c. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care se află într-o cameră compusă din Josep Casadevall, președinte, Alvina Gyulumyan, Ján Šikuta, Dragoljub Popović, Johannes Silvis, Valeriu Grițco, Iulia Antoanella Motoc, judecători, și Santiago Quesada, grefier de secțiune După ce a deliberat în camera de consiliu la 1 aprilie 2014, Rend la hotărâre că aici, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei este o hotărâre (n 24044/12) îndreptată împotriva României și al cărei resortisant al acestui stat, dl Relu Axinte ( R. Chirițe, avocat în Cluj-Napoca. Guvernul român ( La 4 iunie 2013, cererea a fost comunicată guvernului. La 25 noiembrie 2008, reclamantul, acuzat de furt, a fost pus în custodia cu titlu provizoriu. Această detenție provizorie a fost prelungită până la condamnarea la 6 ani de închisoare fermă, pronunțată de Tribunalul de Primă Instanță din Cluj-Napoca într-o decizie definitivă din 29 aprilie 2010. Reclamantul a fost încarcerat în mai multe centre de detenție, inclusiv închisoarea Gherla, spitalul din Dej, și închisorile din Baia-Mare, Botoșani, Bistrița, Craiova, Timișoara și Iași. Condițiile materiale de detenție ale reclamantului Condițiile de detenție descrise de solicitant Reclamantul susține că a fost încarcerat în închisoarea Gherla din decembrie 2008 până în noiembrie 2011, că a fost plasat într-o celulă cu 30 de paturi cu 34 de deținuți și că, uneori, a trebuit să împartă patul cu un alt prizonier. El adaugă că celula era murdară și foarte umedă și nu oferea posibilitatea de a avea o igienă corporală adecvată. De asemenea, se afirmă că, din noiembrie 2011 până în februarie 2012, a fost plasat în închisoarea Baia-Mare și că a fost închis împreună cu 44 de deținuți într-o celulă cu 42 de paturi suprapuse pe trei niveluri, două chiuvete și toalete. El adaugă că celula a fost foarte umed și că un miros puternic de diluant și substanțe chimice utilizate pentru fabricarea de pantofi El precizează că celula a fost infestată cu ploșnițe și că deținuții au avut acces la dușuri de două ori pe săptămână timp de 15 minute de fiecare dată. 10. El indică același lucru cum a fost încarcerat din februarie până în martie 2012 la închisoarea Botoșani în care, potrivit lui, suprapopularea și starea de murdărie au fost mai rele decât în cele două instituții anterioare. 11. Acesta arată, de asemenea, că din martie până în aprilie 2012 a fost încarcerat în închisoarea Bistrița și că a fost plasat acolo împreună cu alte 44 de deținuți într-o celulă cu 45 de paturi, precum și o baie separată cu două chiuvete și două toalete. 12. De asemenea, afirmă că a fost încarcerat în închisoarea Craiova din aprilie până în august. 2012 pentru a beneficia de asistență stomatologică, și că a fost plasat acolo într-o celulă cu 30 de paturi și găzduiește alte zile 39 de deținuți. 13. El adaugă că a fost încarcerat din august până în septembrie 2012 din nou la închisoarea Bistrița într-o celulă cu 45 de paturi cu 44 de deținuți. 14. Mai mult decât atât, din septembrie până în decembrie 2012 a fost încarcerat în închisoarea din Timișoara, într-o celulă cu 9 paturi, împreună cu alte 8 deținuți. 15. Acesta arată, de asemenea, că din decembrie 2012 până în februarie 2013 a fost încarcerat în închisoarea din Iași, într-o celulă cu 30 de paturi și în care au fost uneori plasate 40 deținuți timp de trei până la patru zile. 16. De asemenea, acesta susține că, din februarie până în martie 2013, a fost încarcerat din nou la închisoarea Bistrița, într-o celulă îngustă cu 8 paturi și în care condițiile de igienă erau acceptabile. 17. Acesta adaugă că a fost transferat în martie 2013 pentru câteva zile în închisoarea din Iași și că a fost plasat în aceeași celulă cu cea în care locuise deja (punctul 15 de mai sus). 18. Acesta precizează că, începând cu martie 2013, a fost închis în închisoarea din Bistrița. 19. Condițiile de detenție, astfel cum sunt descrise de guvernul 20. Guvernul arată că, între 23 decembrie 2008 și 22 noiembrie 2011, reclamantul a fost încarcerat la închisoarea Gherla, cu excepția a câteva zile în timpul cărora a fost transferat la spitalul din Dej. Acesta arată că EG3.18, cu o suprafață de 14,28 m2, împreună cu alți 6 deținuți, sau în celula n EG4.35, cu o suprafață de 59,22 m2, cu 24-25 de deținuți. 21. Guvernul arată, de asemenea, că, între 22 noiembrie 2011 și 20 februarie 2012, reclamantul a fost încarcerat la închisoarea Baia Mare, unde a fost plasat alternativ în mai multe celule cu alte 26 de deținuți: celula n E2.7, cu o suprafață de 40,37 m2, celula n E4.3, cu o suprafață de 37,7 m2 și celula n E4.4, cu o suprafață de 39,39 m2. De asemenea, acesta susține că, în perioada 24 februarie-20 martie 2012, reclamantul a fost încarcerat în închisoarea Botoșani în celula n E7.2, cu o suprafață de 56,43 m2, împreună cu alte 38 de deținuți 23. În mod similar, guvernul indică faptul că, în diferite perioade, și anume între 23 martie și 26 aprilie 2012, între 10 august și 10 septembrie 2012, între 12 și 21 februarie 2013 și 19 martie 2013, până în prezent, reclamantul a fost încarcerat în închisoarea Bistrița. El adaugă că a ocupat patru celule, inclusiv celula n E E3.8, cu o suprafață de 20,03 m2, împreună cu alți 7 deținuți. 24. Guvernul afirmă, de asemenea, că, între 2 mai și 9 august 2012, reclamantul a fost încarcerat la închisoarea Craiova în celula n E4.32, cu o suprafață de 39,11 m2, cu 29 de deținuți. 25. El adaugă că, între 14 septembrie și 17 decembrie 2012, reclamantul a fost încarcerat în închisoarea Timișoara în celula n E8.7, cu o suprafață de 21 m2, împreună cu alți 8 deținuți. 26. În cele din urmă, menționează că, între 18 decembrie 2012 și 15 martie 2013, reclamantul a fost încarcerat la închisoarea Iași, care a fost plasat acolo în trei celule, inclusiv în celula n E1.3, cu o suprafață de 33,6 m2, cu 25 de deținuți sau în celula n E11.7, cu o suprafață de 19,3 m2, împreună cu alte 7 deținuți. 27. Potrivit guvernului, reclamantul a beneficiat de un pat individual în fiecare dintre celulele pe care le-a ocupat, toate celulele au fost dotate cu iluminat natural și artificial, ventilație naturală, toaletă, depozitare pentru bagaje și apă potabilă, și la ui a avut acces la dușuri de două ori pe săptămână. 28. Potrivit guvernului, igiena în celule este responsabilitatea deținuților, care ar fi distribuiți de produse de curățare. Potrivit acestuia, celulele sunt dezinfectate în fiecare dimineață cu clor, iar acțiunile de dezinsecție și deratizare se desfășoară o dată pe trimestru. Monitorizarea stomatologică a reclamantului în închisoare Versiunea reclamantului 29. Reclamantul indică faptul că, în timpul detenției sale la închisoarea Bistrița la dinți a început să se degradeze. El adaugă că a cerut la (a) să ia măsurile necesare pentru a-i furniza o proteză dentară completă și a menționat că nu beneficiază de venituri. La o dată nespecificată, ANP ar fi primit cererea reclamantului, care ar fi fost de acord să suporte costurile îngrijirii dentare. Nu s-a depus nici o declarație în acest sens la dosar. 30. La 12 aprilie 2012 se precizează că, la 12 aprilie 2012, conducerea închisorii Bistrița mai exact, unde a fost încarcerat, a fost informat că nu dispune de un medic Stomatolog și l-a invitat să se adreseze în mod direct administrației din afara unei alte unități care i-ar putea furniza asistență stomatologică. 31. Acesta arată că a fost apoi transferat în aprilie 2012 la închisoarea Craiova pentru a beneficia de aceste îngrijiri stomatologice. El precizează că, după un examen de către un medic Stomatolog, a fost informat că a avut nevoie de o dentară de urgență, dar că a trebuit să suporte costul pe motiv de lipsă de fonduri din închisoare pentru a efectua lucrări protetice. El adaugă că, în ciuda cererilor sale repetate, nu a beneficiat de proteze dentare și că a fost transferat în august 2012 la închisoarea Bistrița. 32. În plus, reclamantul susține că, la 5 august 2013, în timp ce a fost încarcerat în închisoarea Bistrița, a fost supus unui examen de către un medic stomatolog. El adaugă că 200 EUR în funcție de cursul de schimb al Băncii Naționale a României. Versiunea guvernului 33. Guvernul a indicat că, la 2 mai 2012, landurile au fost transferate de la închisoarea Bistrița la închisoarea Craiova pentru a beneficia de asistență stomatologică și că, la 10 mai 2012, în urma unei examinări dentare, medicul stomatolog a concluzionat că reclamantul are nevoie de extragerea a doi dinți și de realizarea unei proteze fixe în locul acesteia. Acesta precizează că costul de intervenție în valoare de aproximativ 120 EUR este de aproximativ 120 EUR. El adaugă că reclamantul nu dispune de resurse financiare și că intervenția nu a avut loc din acest motiv. Pe de altă parte, acesta arată că, la 19 iulie 2012, reclamantul a solicitat transferul său către închisoarea din Timișoara, astfel încât să poată participa la audierile unei cauze înscrise la rolul unui tribunal din apropiere și pe care l-a specificat în cererea sa scrisă că acest proces era mai important pentru el decât îngrijirile dentare pe care le-a solicitat. 34. Guvernul afirmă, de asemenea, că, începând cu luna iulie 2013, reclamantul a solicitat din nou asistență stomatologică și precizează că, după ce a renunțat la o primă examinare prevăzută pentru 15 aprilie 2013, s-a examinat la 29 aprilie 2013 și la 8 și 29 iulie 2013 și s-a extras doi dinți la 5 august 2013. 35. Potrivit guvernului, în funcție de situația contului reclamantului stabilit în septembrie 2013, acesta dispunea de resurse financiare în valoare de aproximativ 1 010 RON. II. DREPTUL ȘI PRACTICA INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ PERTINENTE 36. Dreptul și practica internă relevante în acest caz, precum și concluziile Comitetului European pentru Prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante ( 35972/05, §§ 113-129, 24 iulie 2012). Dispozițiile relevante în speță ale Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor, precum și jurisprudența citată de guvern sunt descrise în cauza Cucu c. România 22362/06, § 56, 13 noiembrie 2012). 37. Dispozițiile privind îngrijirea stomatologică a deținuților sunt rezumate în Hotărârea Fane Ciobanu c. România 27240/03, § 47-51, 11 octombrie 2011). ÎN DREPTUL PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 3 DIN CONVENȚIA 38. În opinia sa, reclamantul se plânge de condițiile de detenție necorespunzătoare din centrele de detenție în care a fost încarcerat și, în special, de o problemă de suprapopulare a închisorii. De asemenea, denunță refuzul autorităților de a-i acorda îngrijirea stomatologică necesară în opinia sa de starea sa de sănătate. Nimeni nu poate fi supus torturii sau pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Despre admisibilitate 39. Guvernul excită de la la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275/2006 privind executarea pedepselor sau privind dispozițiile care reglementează răspunderea civilă delictală în scopul de a se plânge de calitatea îngrijirii stomatologice furnizate în timpul detenției. 40. Reclamantul nu a depus o plângere cu privire la acest aspect. 41. În ceea ce privește problema îngrijirii stomatologice, Curtea consideră că nu este necesar să se soluționeze prezenta excepție, întrucât această parte a uvei este inadmisibilă din motivele următoare. 42. Curtea constată mai întâi că această specie diferă de cauzele V.D. c. România 7078/02, §§ 92-100, 16 februarie 2010) și Fane Ciobanu (citată anterior, §§ 80-86) în care reclamanții, care suferă de o absență totală a dinților, au declarat o imposibilitate sistemică pentru deținuții din UE să obțină în mod gratuit un proteză dentară, cu încălcarea dreptului intern și se plângeau de degradarea stării lor de sănătate datorată, în opinia lor, lipsei unei astfel de proteze. În al doilea rând, Comisia constată că, în speță, medicii nu au pus un diagnostic îngrijorător în ceea ce privește starea de sănătate a dinților de la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., citată anterior, §§ 95-98. În plus, Comisia constată că reclamantul a beneficiat de anumite îngrijiri pentru diferitele sale afecțiuni dentare. În plus, aceasta observă că reclamantul nu a prezentat niciun document care ar putea demonstra o deteriorare a stării sale generale ca urmare a problemelor sale dentare (a se vedea Sasu c. România (dec.), nr. 7092/06, § 57-58, 2 octombrie 2012 și Györgypál c. România, 29540/08, § 56, 26 martie 2013 și, a contrar Iacov Stanciu, citată anterior, § 184. În consecință, această parte a spătarului este în mod clar greșit întemeiată și trebuie respinsă, în temeiul articolului 35 alineatul (3) litera (a) și al articolului 4 din Convenție. 43. În ceea ce privește condițiile materiale de deținere a reclamantului, având în vedere că această parte a ... nu este în mod vădit nefondată în sensul art. 35 alin. (3) lit. (a) din Convenție și că aceasta nu se confruntă cu niciun alt motiv, Curtea o declară admisibilă. Pe fond 44. Reclamantul susține că condițiile materiale ale detenției sale în diferitele închisori menționate anterior, în special suprapopularea penitenciară care ar fi condus la aceasta, au constituit un tratament contrar articolului 3 din convenție. 45. Curtea amintește că art. 3 din convenție impune statului membru al statului să se asigure că toți prizonierii sunt reținuți în condiții care sunt compatibile cu respectarea demnității umane, că normele de executare a măsurii privative de libertate nu supun o dificultate sau o greutate de o intensitate care depășește nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și că, având în vedere cerințele practice ale detenției, sănătatea și bunăstarea prizonierului sunt asigurate în mod corespunzător ( 47. Curtea amintește, de asemenea, că, în ceea ce privește condițiile de detenție, trebuie să se țină seama de efectele cumulative ale acestora, precum și de afirmațiile specifice ale reclamantului (Dougoz c. Grecia, nr. 40907/98, CEDH 2001. În special, timpul în care o persoană a fost reținută în condiții incriminate este un factor important (Alver c. Estonia, nr. 64812/01, 8 noiembrie 2005).În plus, în unele cazuri, când suprapopularea penitenciară atinge un anumit nivel, lipsa spațiului într-o instituție de corecție poate constitui elementul central care trebuie luat în considerare în aprecierea conformității unei situații date la art. 3 din Convenție (Karalevičius c. Lituania, 53254/99, 7 aprilie 2005). 48. În aplicarea principiilor menționate anterior acestei specii, Curtea consideră că: că trebuie să se țină seama în primul rând de spațiul individual acordat reclamantului în diferitele centre de detenție; în această privință, Curtea constată că acesta a suferit o situație de suprapopulare gravă a închisorii. Într-adevăr, având în vedere informațiile furnizate de guvern, fiecare persoană din celulele ocupate de solicitant are un spațiu individual mai mic de 3 sau mai puțin de 2 m2 în închisorile Baia Mare, Botoșani și Craiova și, de asemenea, în anumite perioade din celelalte închisori. Or, Curtea constată că această suprafață este sub standardul recomandat autorităților române în raportul CPT, și anume 4 m2 (punctul 37 de mai sus). În plus, informațiile furnizate de guvern nu fac să apară timpul pe care deținuții îl petreceau în afara celulelor. 49. Curtea amintește că a încheiat deja, în numeroase cauze, încălcarea articolului 3 din Convenție, în principal din cauza lipsei de spațiu individual suficient, a unei lipse de igienă, a unei ventilații sau a unei destrămări necorespunzătoare în închisorile din Gherla (Porumb c. România, n 19832/04, § 72, 7 decembrie 2010 și Radu Pop c. România, 14337/04, § 96, 17 iulie 2012), de Baia Mare (Petrea Chisălău c. România, n 36680/03, § 51, 26 iunie 2012 și Radu Pop , citată anterior, § 96), de Botoșani (Florea c. România, n 37186/03, § 53, 26 octombrie 2010, Cucolaș c. România, n 17044/03, § 94, 14 septembrie 2010, Budaca c. România, n 57260/10, § 42, 17 iulie 2012 și Stoleriu c. România, n 5002/05, § 66, 16 iulie 2013), de Craiova ( Ciolan c. România , n 24378/04, § 44, 19 februarie 2013), Timișoara (Blejușcare c. România , n 7910/10 , § 43, 19 martie 2013), precum și Iași (Mazalu c. România , n 24009/03, § 52-54, 12 iunie 2012 și Olariu c. România , n 12845/08, § 31, 17 septembrie 2013). 50. Curtea consideră că condițiile de detenție în cauză, care au fost îndeplinite de reclamant de mai mult de cinci ani, nu au eșuat să-l supună pe acesta la o sentință de o intensitate care depășea nivelul inevitabil de suferință inerent detenției. Prin urmare, a existat o încălcare a articolului 3 din Convenție. II. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIE 51. În conformitate cu art. 41 din convenție, în cazul în care Curtea declară că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor sale și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite să se desprindă de faptul că: impeda pe deplin consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care a încălcat, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. 215 EUR (EUR) pentru prejudiciul material pe care îl consideră a fi suferit. Acesta precizează că această sumă reprezintă costul îngrijirii dentare care i-ar fi necesare. 53. Guvernul invită Curtea să respingă această cerere. 54. Curtea arată că singura bază care trebuie reținută pentru acordarea unei satisfacții echitabile constă în cazul în speță în încălcarea articolului 3 din Convenție în ceea ce privește condițiile de detenție ale reclamantului. Ea nu a primit o legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material invocat și respinge cererea reclamantului. Prospături și cheltuieli de judecată 55. Reclamantul solicită, de asemenea, 2 245 EUR pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată suportate în fața Curții. Acesta furnizează o factură cu această sumă emisă de ultimul avocat care îl reprezintă în fața Curții. 56. Guvernul susține că reclamantul nu a trimis un contract de asistență judiciară prin care să stabilească onorariile avocatului său, precum și o recapitulare a orelor efectiv plătite de acesta. În aceste condiții, acesta consideră că este imposibil să se stabilească o legătură de cauzalitate între aceste costuri și presupusele încălcări ale Convenției. 57. Potrivit jurisprudenței Curții, un solicitant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care se află la baza realității lor, a necesității lor și a caracterului rezonabil al ratei lor. În speță, și având în vedere documentele de care dispune și jurisprudența sa, Curtea consideră rezonabilă suma de 2 245 EUR pentru procedura în fața acesteia și la .interese moratoriu 58. Curtea consideră că este adecvat să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. cererea admisibilă cu privire la litigiul întemeiat pe art. 3 din convenție și cu privire la condițiile materiale de detenție ale reclamantului și inadmisibilă pentru surplusul declarat că a avut loc o încălcare a articolului 3 din convenție, pe baza condițiilor materiale de detenție ale reclamantului menționat că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, 2 245 EUR (două mii două sute patruzeci și cinci de euro), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către reclamant, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, pentru a fi convertită în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data regulamentului de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, această sumă va crește de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene care se aplică în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Adoptată în limba franceză, apoi comunicat în scris la 22 aprilie 2014, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură al Curții. Santiago Quesada Josep Casadevall Premier