- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 16 septembrie 2024
- Stat pârât
- ROU
- Concluzia
- Affaire communiquée
Goga împotriva României
Traducere în română Auto
Publicat pe 7 octombrie 2024 Secțiunea a patra Cerere nr. 52722/20 Alin-Mihăițu GOGA împotriva României introdusă la 12 noiembrie 2020 comunicată la 16 septembrie 2024 Ö Õ AFACERIUL se referă la ingerința reținută în dreptul la libertatea de exprimare a reclamantului, angajat al Companiei Naționale de Administrație a Infrastructurii Pedagogice ( În urma hotărârii definitive din 1 iulie 2020 a Tribunalului de apel din Craiova privind plata despăgubirilor către A.C., director general adjunct al Companiei, ca urmare a publicării pe Facebook a unor cuvinte considerate calomniatoare împotriva acesteia. Invocând art. 10 din Convenție, reclamantul se plânge că instanțele naționale nu au pus în balanță interesele în cauză și nu au luat în considerare faptul că a acționat ca un aruncător de alerta.
Întrebări cu privire la părți A existat o încălcare a dreptului la libertatea de exprimare al reclamantului și, în special, a dreptului său de a comunica informații sau idei, în sensul articolului 10 alineatul (1) din convenție, în special a afirmațiilor publicate de reclamant pe Facebook, care au dus la condamnarea sa la plata despăgubirii către A.C., intră în domeniul de aplicare al lansatorului de alertă (Halet c. Luxemburg [GC], nr. 21884/18, § 111-154, 14 februarie 2023; a se compara, de asemenea, cu Wojczuk c. Polonia, n 52969/13, §§ 85-88, 9 decembrie 2021)? Instanțele naționale au pus în balană interesele concurente în cauză (a se vedea, de exemplu, Couderc și Hachette Filipacchi Associates c. France [GC], n 40454/07, §§ 90-93, CEDH 2015 (extrași) și Axel Springer AG [GC], n 39954/08, § 87-88, 7 februarie 2012)
Publié le 7 octobre 2024
QUATRIÈME SECTION
Requête n o 52722/20 Alin-Mihăiță GOGA contre la Roumanie introduite le 12 novembre 2020 communiquée le 16 septembre 2024
OBJET DE L’AFFAIRE
La requête concerne l’ingérence alléguée dans le droit à la liberté d’expression du requérant, employé de la Compagnie nationale d’administration de l’infrastructure routière (« la Compagnie »), en raison de sa condamnation par un arrêt définitif du 1 er juillet 2020 de la cour d’appel de Craiova au versement de dédommagements à A.C., directeur général adjoint de la Compagnie, suite à la publication sur Facebook de propos jugés diffamatoires à son encontre. Invoquant l’article 10 de la Convention, le requérant se plaint de ce que les juridictions nationales n’ont pas mis en balance les intérêts en cause et n’ont pas pris en compte qu’il avait agi en lanceur d’alerte.
QUESTIONS AUX PARTIES
Y a-t-il eu violation du droit à la liberté d’expression du requérant, et spécialement à son droit de communiquer des informations ou des idées, au sens de l’article 10 § 1 de la Convention ? En particulier, les affirmations publiées par le requérant sur Facebook ayant abouti à sa condamnation à verser des dédommagements à A.C. relevaient-elles du champ d’application du lanceur d’alerte ( Halet c. Luxembourg [GC], n o 21884/18, §§ 111-154, 14 février 2023 ; à comparer aussi avec Wojczuk c. Pologne , n o 52969/13, §§ 85-88, 9 décembre 2021) ? Les juridictions nationales ont-elles mis en balance les intérêts concurrents en cause (voir, par exemple, Couderc et Hachette Filipacchi Associés c. France [GC], n o 40454/07, §§ 90-93, CEDH 2015 (extraits), et Axel Springer AG c. Allemagne [GC], n o 39954/08, §§ 87-88, 7 février 2012) ?