Comunicat la 15 aprilie 2015 SECȚIUNEA 3 Cerere nr 27129/14 Mihai MIHAILA împotriva României introdusă la 8 mai 2014 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, Mihai Mihaile, este un resortisant român născut în 1971 și deținut în Iași. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. La 24 septembrie 2011, a fost arestat, deși a fost în Regatul Unit, în vederea extrădării sale în România, unde fusese condamnat la închisoare pentru fapte de înșelătorie. La 17 noiembrie 2011, a fost condus în România și a început să-și ispășească pedeapsa. La 6 august 2013, a fost transferat la închisoarea din Iași, unde a rămas până în prezent. Reclamantul descrie condițiile de detenție la închisoarea din Iași după cum urmează. Este deținut într-o celulă de 35 m cu alte 25 de persoane. Paturile sunt suprapuse pe trei niveluri, saltelele sunt în stare proastă și ploșnițe de paturi sunt prezente acolo. Singurele mobilier din celulă sunt o masă pentru patru persoane și două scaune. Iluminarea celulei este artificială și insuficientă. Toaleta turcească este în stare proastă și apa fierbinte nu este furnizată. Accesul la dușuri se face doar de două ori pe săptămână. În plus, mâncarea este de proastă calitate și este oferită în cantități insuficiente. În plus, mâncarea nu este pregătită și distribuită în condiții de igienă fină. La starea de sănătate a reclamantului Reclamantul indică faptul că a suferit de mai multe boli, inclusiv o boală de inimă, hernie și hepatită virală de tip C. În această privință, reclamantul susține că a ocupat un pat situat la cel de-al treilea nivel; el doarme acolo, dar, de asemenea, ia masa acolo, în lipsa oricărei mobile adecvate în celula sa. El susține că efortul zilnic necesar pentru a urca și a coborî acolo este dăunător pentru sănătatea sa, deoarece el suferă de hernie și că a suferit o operație pentru ruperea mezenterului înainte de încarcerare. Acesta indică faptul că este necesară o nouă intervenție chirurgicală, dar că administrarea închisorii din Iași nu i-a propus-o pentru că nu se încadrează în categoria urgențelor medicale. În ceea ce privește hepatita C, acesta indică faptul că mai târziu a fost tratat cu interferon în timpul șederii sale în Regatul Unit și că tratamentul i-a fost întrerupt în momentul întemnițării în România. I s-au oferit numai comprimate de silimarină, un medicament hepatoprotector. De asemenea, indică faptul că a solicitat în mod constant autorităților penitenciare un regim alimentar adecvat acestei boli. Cu toate acestea, pe toată durata detenției sale în închisorile Bacău, Iași și Vaslui și în timpul transferurilor între aceste închisori, a primit standardul alimentar nr. 18 pentru deținuții bolnavi (a se vedea Vartic c. România (n, n 14150/08, § 10-12, 17 decembrie 2013) ; el consideră că acest regim alimentar nu este adecvat pentru a pune la dispoziție carne de porc, ouă sau brânză sărată. El își verse cererea la dosar din 7 aprilie 2014 adresată cabinetului medical din închisoarea din Iași ; el menționase natura bolii sale, precum și produsele alimentare pe care trebuie să le evite. Cererea sa poartă o mențiune scrisă Propun să aprob în conformitate cu recomandarea medicului-șef (Proun la aprobare conform recomandării medicului-șef) din 14 aprilie 2014 și cu o ștampilă cu mențiunea "aprobată." Director (se aprobează. Director) la 15 aprilie 2014. Cu toate acestea, el a continuat să primească o dietă neadecvată pentru boala sa. De asemenea, susține că autoritățile din statele membre ar fi informat că reglementarea aplicabilă nu prevede o dietă specială pentru persoanele cu hepatită. Constatările avocatului poporului La 12 mai 2014, o echipă a avocatului poporului a mers la închisoarea din Iași la cererea reclamantului. Concluziile sale, comunicate reclamantului la 19 august 2014, sunt astfel redactate în părțile relevante ale acestora. În ceea ce privește respectarea dreptului la asistență medicală și la protecția sănătății, afirmațiile dvs. sunt în mod evident întemeiate, având în vedere faptul că nu ați beneficiat de asistență medicală specializată sau de examinări medicale specifice, pentru a dovedi prezența/lipsa virusului hepatic C. În acest sens, reprezentantul instituției din care face parte a indicat că el va propune o expertiză și o examinare a reclamantului pentru virusul hepatic C, începând din dimineața următoare. În ceea ce privește alimentația primită de reclamant, în măsura în care examenele medicale evidențiază prezența virusului hepatic C, aceasta nu se încadrează în standardul n 18 din ordinul ministrului justiției nr. 3541/2013, ceea ce impune adaptarea regimului alimentar pentru boli. Evoluții ulterioare la 13 mai 2014, reclamantul a beneficiat de examinările medicale necesare, inclusiv analize de sânge care au confirmat prezența virusului hepatitic C. La 30 iulie 2014, tratamentul cu peginterferon și ribavirină a fost aprobat de Casa Asigurilor de Sănătate a Apărerii, Ordini Publice, Siguranței Nationale și Autorității Judecătorești CASDOPSNAJ mai puțin de patru luni. Dreptul și practica internă și internațională relevante Dispozițiile relevante ale Legii nr. 275/2006 privind drepturile persoanelor deținute sunt descrise în cauza Cucu c. România 22362/06, § 56, 13 noiembrie 2012). Legea nr. 275/2006 a fost abrogată la 1 februarie 2014, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate. Noua lege preia dispozițiile legii vechi în ceea ce privește răspunderea judecătorului de supraveghere pentru privarea de libertate (judecătorul de supraveghe a privatii de libertate) În plus, noua lege conține următoarele dispoziții: art. 50 1. Administrația fiecărei instituții de corecție asigură condiții adecvate pentru pregătirea, distribuirea și servirea meselor în conformitate cu normele de igienă a alimentelor, (...) în funcție de starea de sănătate (...) (3) Standardele minime obligatorii de hrană (standardul minim obligatoriu de hrană) se stabilesc după consultarea specialiștilor în nutriție, din ordinul ministrului justiției. Rapoartele internaționale relevante, inclusiv cele ale CPT, sunt descrise în cauza Iacov Stanciu c. România 35972/05, § 125-129, 24 iulie 2012). Părțile relevante din anexa la Recomandarea Rec(2006)2 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind normele penale europene sunt astfel redactate 22.1 Deținuții trebuie să beneficieze de un regim alimentar care să țină seama de vârsta, starea de sănătate, starea fizică, religia, cultura și natura muncii lor. 22.2 Dreptul intern trebuie să stabilească criteriile de calitate a regimului alimentar, precizând în special conținutul său energetic și proteic minim. 22.3 Alimentele trebuie preparate și servite în condiții igienice.... 22.6 Medicul sau asistenta medicală (e) calificată (e) trebuie să impună modificarea regimului alimentar al unui deținut, dacă această măsură pare necesară din motive medicale. GRIEF Invocând în esență art. 3 din Convenție, reclamantul denunță condițiile sale de detenție la închisoarea din Iași, inclusiv suprapopularea penitenciarului și condițiile de igienă necorespunzătoare. În special, el se plânge că patul său este situat la al treilea nivel, iar efortul zilnic necesar pentru a ajunge la el îi provoacă suferință din cauza bolii sale (o hernie efectuată înainte de încarcerare). În mod similar, raportul indică faptul că: el suferă de hepatită virală tip C și se plânge că tratamentul cu interferon i- a fost întrerupt timp de doi ani și jumătate și că dieta care i- a fost oferită pe toată durata detenției sale nu este potrivită pentru această boală. A fost reclamantul supus, cu încălcarea articolului 3 din Convenție, unor tratamente inumane sau degradante din cauza condițiilor sale de detenție în închisoarea din Iași? În special, condițiile de detenție ale reclamantului erau adecvate pentru bolile de care suferă, în special hernia și hepatita virală de tip C Reclamantul a beneficiat de un tratament medical adecvat pe toată durata detenției sale pentru hepatita virală tip C Guvernul este invitat să furnizeze dosarul medical al reclamantului, în special părțile sale privind monitorizarea medicală pentru această ultimă boală.
Communiquée le 15 avril 2015
Requête n
o
27129/14
Mihai MIHAILA
contre la Roumanie
introduite le 8 mai 2014
Le requérant, M. Mihai Mihăilă, est un ressortissant roumain né en 1971 et détenu à Iași.
A.
Les circonstances de l’espèce
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.
Le 24 septembre 2011, il fut arrêté, alors qu’il était au Royaume-Uni, en vue de son extradition vers la Roumanie où il avait été condamné à une peine de prison pour des faits d’escroquerie. Le 17 novembre 2011, il fut conduit en Roumanie et commença à purger sa peine.
Le 6 août 2013, il fut transféré à la prison d’Iași où il demeure à ce jour.
1.
Les conditions de détention du requérant
Le requérant décrit les conditions de détention à la prison d’Iași comme suit. Il est détenu dans une cellule de 35 m
2
avec 25 autres personnes. Les lits sont superposés sur trois niveaux, les matelas sont en mauvais état et des punaises de lits y sont présentes. Les seules meubles dans la cellule sont une table pour quatre personnes et deux chaises.
L’éclairage de la cellule est artificiel et insuffisant. Les toilettes turques sont en mauvais état et l’eau chaude n’est pas fournie. L’accès aux douches ne se fait que deux fois par semaine. En outre, la nourriture est de mauvaise qualité et elle est proposée en quantités insuffisantes. De plus, la nourriture n’est pas préparée et distribuée dans des conditions d’hygiène adéquates.
2.
L’état de santé du requérant
Le requérant indique qu’il souffre de plusieurs maladies, dont une pathologie cardiaque, une hernie et une hépatite virale de type C.
À cet égard, il fait valoir qu’il occupe un lit situé au troisième niveau
; il y dort mais y prend aussi ses repas, en l’absence de tout mobilier adéquat dans sa cellule. Il soutient que l’effort quotidien nécessaire pour y monter et descendre est dommageable pour sa santé parce qu’il souffre de hernie et qu’il avait subi une opération pour rupture de mésentère avant son incarcération. Il indique qu’une nouvelle intervention chirurgicale est nécessaire, mais que l’administration de la prison d’Iași ne la lui a pas proposée parce qu’elle ne relève pas de la catégorie des urgences médicales.
S’agissant de l’hépatite C, il indique qu’il avait bénéficié d’un traitement par interféron lors de son séjour au Royaume-Uni et que ce traitement lui a été arrêté au moment de son incarcération en Roumanie. Seules des comprimés de silimarine, un médicament hépatoprotecteur, lui ont été proposés.
Il indique également qu’il a constamment demandé aux autorités pénitentiaires un régime alimentaire adapté à cette maladie. Toutefois, pendant toute la durée de sa détention dans les prisons de Bacău, Iași et Vaslui et lors des transferts entre ces prisons, il reçut la norme alimentaire n
o
18 pour les détenus malades (voir,
Vartic c. Roumanie (n
o
2)
, n
o
14150/08, §§ 10-12, 17 décembre 2013)
; il estime que ce régime alimentaire n’est pas adapté puisqu’il propose de la viande de porc, des œufs ou du fromage salé.
Il verse au dossier sa demande du 7 avril 2014 adressée au cabinet médical de la prison d’Iași
; il y avait indiqué la nature de sa maladie, ainsi que les aliments qu’il estimait devoir éviter. Sa demande porte une mention manuscrite «
Je propose d’approuver selon la recommandation du médecin en chef
» (
Propun la aprobare conform recomandării medicului șef
) en date du 14 avril 2014 ainsi qu’un tampon avec la mention «
Approuvé. Directeur
» (
Se aprobă. Director
) en date du 15 avril 2014.
Toutefois, il continua à recevoir une diète non adaptée à sa maladie. Il soutient en outre que les autorités pénitentiaires l’auraient informé que la règlementation applicable ne prévoyait pas de diète spéciale pour les malades d’hépatite.
3.
Les constats de l’Avocat du Peuple
Le 12 mai 2014, une équipe de l’Avocat du Peuple se rendit à la prison d’Iași à la demande du requérant. Ses conclusions, communiquées au requérant le 19
août 2014, sont ainsi rédigées dans leurs parties pertinentes
:
«
En ce qui concerne le respect du droit à l’assistance médicale et à la protection de la santé, vos allégations sont manifestement fondées vu le fait que vous n’avez pas bénéficié d’assistance médicale spécialisée, ni des examens médicaux spécifiques, pour attester la présence/l’absence du virus hépatique C.
En ce sens, le représentant de l’établissement pénitentiaire a indiqué qu’il proposera une expertise et l’examen du pétitionnaire pour le virus hépatique C dès le lendemain au matin.
En ce qui concerne l’alimentation que le pétitionnaire reçoit, dans la mesure où les examens médicaux mettent en évidence la présence du virus hépatique C, celle-ci ne cadre pas avec la norme n
o
18 de l’ordre du ministre de la Justice n
o
3541/2013, ce qui impose l’adaptation du régime alimentaire pour maladie.
»
4.
Développements ultérieurs
Le 13 mai 2014, le requérant bénéficia des examens médicaux nécessaires, notamment des prises de sang qui confirmèrent la présence du virus de l’hépatite C.
Le 30 juillet 2014, le traitement par peginterféron et ribavirine fut approuvé par la Caisse d’Assurances de Santé de la Défense, de l’Ordre Public, de la Sûreté Nationale et de l’Autorité Judiciaire («
Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Nationale și Autorității Judecătorești
–
»), pour une durée de quatre mois.
B.
Le droit et la pratique internes et internationaux pertinents
Les dispositions pertinentes de la loi n
o
275/2006 sur les droits des personnes détenues sont décrites dans l’affaire
Cucu c. Roumanie
(n
o
22362/06, § 56, 13 novembre 2012).
La loi n
o
275/2006 a été abrogée, le 1
er
février 2014, par l’entrée en vigueur de la loi n
o
254/2013 sur l’exécution des peines et des mesures privatives de liberté. La nouvelle loi reprend les dispositions de l’ancienne loi en ce qui concerne la responsabilité du juge de surveillance de la privation de liberté (
judecătorul de supraveghere a privării de libertate
) d’assurer le respect des droits des personnes condamnées (article 57). La nouvelle loi comporte, en outre, les dispositions suivantes
:
Article 50
«
1.L’administration de chaque établissement pénitentiaire assure des conditions adéquates pour la préparation, la distribution et le service des repas conformément aux normes d’hygiène de l’alimentation, selon (...) l’état de santé (...)
3.Les normes minimales obligatoires de nourriture (
normele minime obligatorii de hrană
) sont établies, après la consultation des spécialistes en nutrition, par ordre du ministre de la Justice.
»
Les rapports internationaux pertinents, dont ceux du CPT, sont décrits dans l’affaire
Iacov Stanciu c. Roumanie
(n
o
35972/05, §§ 125-129, 24
juillet 2012).
Les parties pertinentes de l’annexe de la Recommandation Rec(2006)2 du Comité des Ministres aux États membres sur les Règles pénitentiaires européennes sont ainsi rédigées
:
«
22.1 Les détenus doivent bénéficier d’un régime alimentaire tenant compte de leur âge, de leur état de santé, de leur état physique, de leur religion, de leur culture et de la nature de leur travail.
22.2 Le droit interne doit déterminer les critères de qualité du régime alimentaire en précisant notamment son contenu énergétique et protéinique minimal.
22.3 La nourriture doit être préparée et servie dans des conditions hygiéniques.
(...)
22.6 Le médecin ou un(e) infirmier(ère) qualifié(e) doit prescrire la modification du régime alimentaire d’un détenu si cette mesure apparaît nécessaire pour des raisons médicales.
»
GRIEF
Invoquant en substance l’article 3 de la Convention, le requérant dénonce ses conditions de détention à la prison d’Iași, dont le surpeuplement carcéral et les mauvaises conditions d’hygiène. En particulier, il se plaint que son lit étant situé au troisième niveau, l’effort quotidien nécessaire pour y accéder lui provoque des souffrances en raison de sa maladie (une hernie opérée avant son incarcération). De même, il indique qu’il souffre d’hépatite virale de type C et se plaint que le traitement par interféron lui a été arrêté pendant deux ans et demi et que le régime alimentaire qui lui a été proposé pendant toute sa détention n’est pas adapté à cette maladie.
1.
Le requérant a-t-il été soumis, en violation de l’article 3 de la Convention, à des traitements inhumains ou dégradants en raison de ses conditions de détention dans la prison d’Iași
? En particulier, les conditions de détention du requérant étaient-elles adaptées aux maladies dont il souffre, notamment la hernie et l’hépatite virale de type C
?
2.
Le requérant a-t-il bénéficié, tout au long de sa détention, d’un traitement médical adéquat pour l’hépatite virale de type C
?
Le Gouvernement est invité à fournir le dossier médical du requérant, notamment ses parties relatives au suivi médical pour cette dernière maladie.