CASE OF GAYBADULOVA v. UKRAINE

CAUZUL CU PREZENTA SECȚIUNE A GAYBADULOVA v. UKRAINE (Documentul nr. 5688/20) HOTĂRÂREA STRASBOURG 14 noiembrie 2024 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Gaybadulova v. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), în calitate de comitet compus din: Kateřina Šimáčková , Președintele Mykola Gnatovskyy, Artūrs Kučs , judecători și Viktoriya Maradodina , Secretarul adjunct al secțiunii interioare, deliberat în particular la 17 octombrie 2024, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere împotriva Ucrainei depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”), la 25 aprilie 2020. Guvernul ucrainean („Guvernul”) a fost anunțat de cerere. FACTE Detaliile reclamantului și informațiile relevante pentru cerere sunt prezentate în tabelul adăugat. HOTĂRÂREA ALEGATĂ ÎNCĂLCAREA ARTICOLULUI 3 din Convenție Reclamantul se plânge de investigarea ineficientă asupra bolilor tratamentul infligerat de părțile private sau în circumstanțe care exclud implicarea de agenți de stat. Ea s-a bazat în substanță pe art. 3 din Convenție. Curtea constată, la început, că tratamentul violent în cauză intră în domeniul de aplicare al articolului 3 din Convenție. Curtea reiterează că art. 3 din Convenție impune autorităților să efectueze o anchetă oficială eficientă privind presupusele nerespectări, chiar dacă acest tratament a fost infligat de persoanele private (a se vedea M.C. c. Bulgaria) , nr. 39272/98, § 151, ECHR 2003‐XII, și Denis Vasilyev c. Rusia , nr. 32704/04, § 99, 17 decembrie 2009). Standardele minime de eficacitate stabilite de jurisprudența Curții includ cerințele conform căreia investigația trebuie să fie independentă, imparțială și supusă controlului public și că autoritățile competente trebuie să acționeze cu diligență și promptitudine exemplare (a se vedea mutatis mutandis Menesheva c. Rusia , nr. 59261/00, § 67, CEDO 2006-III). Cerințele procedurale prevăzute la art. 3 depășesc etapa de anchetă preliminară atunci când ancheta conduce la o acțiune juridică în fața instanțelor naționale: procedura în ansamblu, inclusiv etapa de proces, trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la art. 3. Aceasta înseamnă că autoritățile judiciare naționale nu trebuie să fie pregătite pentru a lăsa suferința fizică sau psihologică infligétă să nu fie pedepsită. Acest lucru este esențial pentru menținerea încrederii publicului în statul de drept și pentru a sprijini statul de drept și pentru a preveni orice apariție a toleranței sau a coluziunilor autorităților în acte ilegale (a se vedea, mutatis mutandis, Okkalı v. Turcia , nr. 52067/99, § 65, CEDH 2006 XII (extracte)). Revizuirea faptelor prezentului caz în lumina acestor principii, Curtea consideră că autoritățile, care au fost împuternicite să deschidă și să desfășoare o anchetă penală, nu au făcut o încercare autentică de a lua o examinare promptă și aprofundată a chestiunii, stabilesc faptele și, dacă este necesar, să aducă în considerare cei responsabili. Deficiențele specifice sunt indicate în tabelul adăugat. În principalul caz de Muta c. Ucraina (n. 37246/06, 31 iulie 2012), Curtea a constatat deja o încălcare în ceea ce privește chestiuni similare cu cele din acest caz. Având în vedere toate informațiile prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că, în cazul instant, ancheta nu a îndeplinit criteriile eficacității. 10. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a articolului 3 din Convenție, în temeiul articolului 41 din convenție 11. nr. 30726/14, 6 aprilie 2023), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumei indicate în tabelul adăugat. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, declară cererea admisibilă; că prezenta cerere dezvăluie o încălcare a articolului 3 din Convenție privind investigarea ineficientă privind maltraturile infligate de părțile private sau în circumstanțe care exclud implicarea de agenți de stat; că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, suma indicată în tabelul adăugat, care urmează să fie convertită în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (b) care de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe suma de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 14 noiembrie 2024, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții. Kateřina Šimáčková Președintele adjunct al Registrului interimar APENDIX Solicitarea depunerii de plângeri în temeiul articolului 3 din Convenție (investigație ineficientă privind maltraturile infligate de părțile private sau în circumstanțe care exclude implicarea de agenți de stat) Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Contextul cazului și al procedurilor interne Probleme cheie Sumele acordate pentru prejudiciu moral per reclamant (în euro) [1] 5688/20 25/04/2020 Anastasiya Viktorivna GAYBADULOVA 1982 La 28/01/2017 fostul soț al reclamantului, M., i-a cauzat leziuni corporale ușoare. Procedura penală a fost instituită în aceeași zi. La 25/08/2017, procedurile au fost încheiate din cauza lipsei de elemente de infracțiune. Reclamantul a fost informat numai cu privire la decizia de mai sus în noiembrie 2019; în decembrie 2019 a contestat încheierea procedurii. La 16/12/2019, o instanță locală, care a constatat deficiențele în cadrul anchetei de mai sus, a permis plângerea și a anulat decizia depusă. Curtea a raționat că decizia privind încetarea procedurii a fost, vădit nefondată, în special deoarece (i) investigatorul nu a remarcat acțiunile de investigare luate în cursul procedurii și de a evalua dovezile; (ii) cauzele nu au fost abordate anumite documente, inclusiv declarațiile martorilor, astfel cum a solicitat reclamantul, precum și ale autorului; (iii) și nu au fost abordate discrepanțele în mărturiile martorilor. Se pare că nu au fost luate de atunci măsuri de investigare. Pe 30/10/2021 ancheta a fost încheiată din cauza lipsei de elemente ale unei infracțiuni. Neregulă de a lua măsurile necesare pentru a investiga în detaliu cazul ( Skorokhodov v. Ucraina , nr. 56697/09 §§ 34-35, 14 noiembrie 2013); Hotărârile inutile de a închide sau de a suspenda cazul ( Aleksandr Nikonenko v. Ucraina , nr. 54755/08, § 45, 14 noiembrie 2013); Caracterul general prolungat al procedurii de anchetă și de judecată ( Muta c. Ucraina , nr. 37246/06 , § 65, 31 iulie 2012); Deficiențe recunoscute de autoritățile naționale înșiși ( Muta c. Ucraina , nr. 37246/06 , § 65, 31 iulie 2012). 3.000 [1] Plus orice impozit care poate fi perceput reclamantului.

FIFTH SECTION

CASE OF

GAYBADULOVA v. UKRAINE

(Application no. 5688/20)

JUDGMENT

STRASBOURG

14 November 2024

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Gaybadulova v. Ukraine,

The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting as a Committee composed of:

Kateřina Šimáčková

, President

,

Mykola Gnatovskyy,

Artūrs Kučs

, judges

,

and Viktoriya Maradudina,

Acting

Deputy Section Registrar,

Having deliberated in private on 17 October 2024,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in an application against Ukraine lodged with the Court under Article

34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 25 April 2020.

2.

The Ukrainian Government (“the Government”) were given notice of the application.

THE FACTS

3.

The applicant’s details and information relevant to the application are set out in the appended table.

THE LAW

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 3 of the Convention

4.

The applicant complained of the ineffective investigation into ill

‑

treatment inflicted by private parties or in circumstances that exclude involvement of State agents. She relied in substance on Article

3 of the Convention.

5.

The Court notes at the outset that the violent treatment in question fell within the scope of Article 3 of the Convention. The Court reiterates that Article 3 of the Convention requires that the authorities conduct an effective official investigation of alleged ill‑treatment, even if such treatment has been inflicted by private individuals (see

M.C. v. Bulgaria

, no. 39272/98, § 151, ECHR 2003‑XII, and

Denis Vasilyev v. Russia

, no. 32704/04, § 99, 17

December 2009). The minimum standards of effectiveness laid down by the Court’s case-law include the requirements that the investigation must be independent, impartial and subject to public scrutiny, and that the competent authorities must act with exemplary diligence and promptness (see,

mutatis mutandis

,

Menesheva v. Russia

, no. 59261/00, § 67, ECHR 2006-III).

6.

The procedural requirements of Article 3 go beyond the preliminary investigation stage when the investigation leads to legal action being taken before the national courts: the proceedings as a whole, including the trial stage, must meet the requirements of Article 3. This means that the domestic judicial authorities must on no account be prepared to let the physical or psychological suffering inflicted go unpunished. This is essential for maintaining the public’s confidence in, and support for, the rule of law and for preventing any appearance of the authorities’ tolerance of or collusion in unlawful acts (see,

mutatis mutandis, Okkalı v. Turkey

, no. 52067/99, § 65, ECHR 2006 XII (extracts)).

7.

Reviewing the facts of the present case in the light of those principles, the Court considers that the authorities, who were empowered to open and conduct a criminal investigation, did not make a genuine attempt to take a prompt and thorough examination of the matter, establish the facts and, if necessary, bring those responsible to account. The specific shortcomings are indicated in the appended table.

8.

In the leading case of

Muta v. Ukraine

(no. 37246/06, 31 July 2012) the Court already found a violation in respect of issues similar to those in the present case.

9.

Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the investigation failed to meet the criteria of effectiveness.

10.

These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 3 of the Convention under its procedural limb.

APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION

11.

Regard being had to the documents in its possession and to its case

‑

law (see, in particular,

Pobokin v. Ukraine

[Committee],

no. 30726/14, 6 April 2023), the Court considers it reasonable to award the sum indicated in the appended table.

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

Declares

the application admissible;

Holds

that this application discloses a breach of Article 3 of the Convention concerning the ineffective investigation into ill-treatment inflicted by private parties or in circumstances that exclude involvement of State agents;

Holds

(a)

that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the amount indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement;

(b)

that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

Done in English, and notified in writing on 14 November 2024, pursuant to Rule

77

§§

2 and

3 of the Rules of Court.

Viktoriya Maradudina

Kateřina Šimáčková

Acting Deputy Registrar

President

APPENDIX

Application raising complaints under Article 3 of the Convention

(ineffective investigation into ill-treatment inflicted by private parties or in circumstances that exclude involvement of State

agents)

Application no.

Date of introduction

Applicant’s name

Year of birth

Background to the case and domestic proceedings

Key issues

Amount awarded for non-pecuniary damage per applicant (in euros)

[1]

5688/20

25/04/2020

Anastasiya Viktorivna GAYBADULOVA

1982

On 28/01/2017 the applicant’s

ex-husband, M., caused her light bodily injuries. Criminal proceedings were instituted on the same day.

On 25/08/2017 the proceedings were terminated due to the lack of elements of crime. The applicant was only informed of the above decision in November 2019; in December 2019 she challenged the termination of the proceedings.

On 16/12/2019 a local court, having established the shortcomings in the above investigation, allowed the complaint and quashed the impugned decision. The court reasoned that the decision on termination of the proceedings was manifestly ill-founded, in particular, because (i) the investigator had failed to note the investigative actions taken during the proceedings and to assess the evidence; (ii) the case file lacked certain documents, including statements of witnesses, as requested by the applicant, as well as of the perpetrator; (iii) and the discrepancies in the witnesses’ testimonies were not addressed. It appears that no investigative actions have been taken since then.

On 30/10/2021 the investigation was terminated due to the lack of elements of a crime.

Failure to take the necessary steps to investigate the case thoroughly (

Skorokhodov v. Ukraine

, no.

56697/09, §§ 34-35, 14

November 2013);

Groundless decisions to close or suspend the case (

Aleksandr Nikonenko v. Ukraine

, no.

54755/08, §

45, 14

November 2013);

Overall protracted character of the investigation and court proceedings (

Muta v. Ukraine

, no.

37246/06, §

65, 31

July

2012);

Shortcomings recognised by the national authorities themselves (

Muta v. Ukraine

, no.

37246/06, § 65, 31

July 2012).

3,000

[1]

Plus any tax that may be chargeable to the applicant.