BABIUC v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
BABIUC v. ROMANIA (CtEDO, 2017)
Comunicat la 30 martie 2017 CUARTĂ SECȚIUNE Cerere nr. 55958/15 Constantin-Gavril BABIUC împotriva României depusă la 6 noiembrie 2015 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Constantin-Gavril Babiuc, este un cetățean român care s-a născut în 1972 și locuiește în Radăuți. El este reprezentat în fața Curții de către dl G. Mateuț și dl L.A. Criste, avocați care practică în Cluj Napoca și respectiv Arad. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. Procedura penală împotriva reclamantului La 18 iunie 2014, Departamentul Anti-Corupție al Oficiului Procurorului („DNA”) a inițiat o anchetă penală împotriva reclamantului cu suspiciune de implicare în infracțiuni de corupție repetate. La 23 iunie 2014, reclamantul a fost arestat și procurorul și-a ordonat retragerea în custodie. În aceeași zi Curtea de Apel a pronunțat o hotărâre interlocutivă care a ordonat detenția anterioară a reclamantului timp de treizeci de zile. În septembrie 2014, dosarul a fost transferat Curții de Apel Cluj la cererea reclamantului pentru a evita orice posibilă lipsă de imparțialitate din partea judecătorilor. Exceptele din dosarul anchetei, inclusiv înregistrările conversațiilor dintre reclamant și alte părți acuzate sau terțe, care au fost obținute prin telefonie prin intermediul unei operațiuni de supraveghere penală efectuate înainte de urmărire penală, au fost publicate ulterior în mai multe ziare înainte de a fi comis pentru proces. La 3 octombrie 2014, procurorul a emis o acuzație în ceea ce privește reclamantul și patru co-accusate, și cazul a fost înregistrat la Curtea de Apel Cluj. Reclamantul a fost acuzat de corupție pasivă repetată, complicitate în și instigarea spălării de bani și traficului. La 5 mai 2015 judecătorul de cameră pre judecător al Înaltului Curtea de Casație a schimbat detenția anterioară a reclamantului în arest la domiciliu. Reclamantul a rămas în arest la domiciliu până la 16 iunie 2015, când a fost eliberat sub supraveghere judiciară. Potrivit celor mai recente informații, procedura penală este încă în așteptare și nu s-a eliberat încă nici o judecată cu privire la meritul. Condițiile de detenție ale reclamantului sediul de poliție București Reclamantul a fost transportat la sediul de detenție al secției de poliție din București la 23 iunie 2014, imediat după ce a fost ordonat de către instanță. El susține că a fost reținut într-o celulă de aproximativ 8 până la 10 mp, cu alte cinci co-detenute și că, în ciuda faptului că el este un nefumător, el a trebuit să împărtășească celulă cu fumatori. El susține, de asemenea, că celula era plină de insecte și zidurile erau murdare de sânge. Avea acces la exercițiu în exterior pentru o oră în fiecare zi într-o curte mică. Stația de poliție Cluj Pe 8 octombrie 2014 reclamantul a fost transferat la centrul de detenție al secției de poliție Cluj, unde a petrecut cinci zile. El susține că a împărtășit o celulă mică de aproximativ 6 mp cu alte trei co deținuți. Potrivit reclamantului, a fost dificil de acces la toalete în timp ce erau în coridor. Celula lipsește lumina și ventilație naturală și mirosul de la sistemul de canalizare a fost nociv. Penitenciarul Gherla Între 14 octombrie și 6 mai 2015, reclamantul a fost reținut în închisoarea Gherla. El se plânge în principal de suprapopulare. Legea și practicile relevante Rapoartele internaționale și interne relevante privind condițiile materiale de detenție în penitenciare românești Excerturile din legislația internă relevantă și rapoartele internaționale privind condițiile de închisoare sunt prezentate în cazul Iacov Stanciu c. România (nr. 35972/05, §§ 113-29, 24 iulie 2012). Rezultatele Comitetului de la Helsinki din România după vizita la centrul de detenție al secției de poliție Cluj la 25 septembrie 2013 sunt prezentate în cazul Apostu c. România (n. 22765/12, § 66, 3 februarie 2015). Orientări privind relațiile dintre sistemul judiciar român și media La 1 iunie 2012 Înaltul Consiliu al Magistraturii (Consiliul Superior al Magistraturii) – „HCJ” a adoptat orientări privind relația dintre sistemul judiciar din România și media. Documentul a fost publicat pe site-ul internet al HCJ și a fost comunicat tuturor instanțelor și birourilor procurorului. Regulile relevante aplicabile la etapa urmăririi judiciare se citește după cum urmează: art. 22 „Comunicarea dintre biroul procurorului public și media în timpul urmăririi penale trebuie să respecte natura specifică a acestei etape a procedurii penale, care se desfășoară fără publicitatea care caracterizează procesul.” art. 23 „Normele stabilite în prezenta secțiune sunt menite să asigure respectarea presupunerii de nevinovăție și protecția vieții private și familiale, să evite perturbarea sau să pună în pericol cursul corect al anchetei și să evite să pună în pericol victimele, martorii sau familiile lor.” art. 24 „Arhivele cazurilor care sunt în suspensie înaintea birourilor procurorului nu pot fi perulate de reprezentanții mass-media. Accesul lor la informații de interes public în ceea ce privește etapa investigației poate avea loc prin emiterea de comunicate de presă sau prin furnizarea de informații la cerere, în temeiul legii.” art. 26 „Copie sau fragmente de documente care se referă la dovezi în dosarele cazurilor pe care le-au întâmpinat autoritățile de urmărire penală sau copii de înregistrări audio/video efectuate în timpul identificării și arestării persoanelor sau a executării mandatului de arestare ... sau în orice alt moment în timpul anchetei penale, originare din autoritățile judiciare, nu se eliberează reprezentanților mass-media.” COMPLAINTS În conformitate cu art. 3 din Convenție, reclamantul se plânge în legătură cu condițiile de detenție în centrele de detenție ale secțiilor de poliție București și Cluj și în închisoarea Gherla, în principal în ceea ce privește suprapopularea, lipsa de lumină naturală și condiții de igienă inadecvate. În temeiul articolului 8 din Convenție, reclamantul se plânge că fragmentele din dosarul anchetei, inclusiv înregistrările conversațiilor sale private, au fost publicate în presă înainte ca procurorul să depună inculparea la instanță. Condițiile de detenție ale reclamantului în sediile secțiilor de poliție București și Cluj și în închisoarea Gherla au fost în încălcarea cerințelor articolului 3 din Convenție, ținând seama de acuzațiile sale privind suprapopularea, condițiile inadecvate de igienă și lipsa luminii naturale? Guvernul este invitat să furnizeze informații suplimentare cu privire la condițiile de detenție ale reclamantului, în special cu privire la dimensiunea celulelor, numărul de deținuți în celule la momentul în care reclamantul a fost reținut și la facilitățile disponibile. A existat o ingerință în dreptul reclamantului la respectarea vieții sale private, în sensul articolului 8 din Convenție, în măsura în care fragmentele din dosarul de procedură au fost publicate în presă? În cazul în care a fost necesară interferența în ceea ce privește articolul