AFFAIRE CONSTANTIN NISTOR c. ROUMANIE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Violation de l'article 3 - Interdiction de la torture (Article 3 - Traitement dégradant;Traitement inhumain) (Volet matériel)
AFFAIRE CONSTANTIN NISTOR c. ROUMANIE (CtEDO, 2015)
SECȚIUNEA A TREIA CAUZA CONSTANTIN NISTOR c. ROMÂNIA (solicitarea nr. 35091/12) HOTĂRÂREA STRASBURG 16 iunie 2015 DEFINIF 16/09/2015 Această hotărâre a devenit definitivă în temeiul articolului 44 alineatul (2) din Convenție. În cauza Constantin Nistourg c. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care se află într-o cameră compusă din Josep Casadevall, președinte, Luis López Guerra, Ján Šikuta, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, Valeriu Grițesco, Iulia Antoanella Mooc, judecători, și Stephen Phillips, grefier de secțiune, După ce a deliberat în camera Consiliului la 26 mai 2015, Renunță la hotărâre că aici, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei se găsește o cerere (n 35091/12) îndreptată împotriva României și al cărei resortisant al acestui stat, domnul Constantin Nissant (inclusiv reclamantul) a sesizat Curtea la 8 mai 2012 în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( C. Brumar, de la Ministerul Afacerilor Externe. Reclamantul se plânge în special de condițiile de detenție în spațiile de detenție ale poliției din Bacău, precum și de supravegherea video pe care ar fi făcut-o în celula sa și în salon. La 23 octombrie 2013, obiecțiunile din articolele 3 și 8 din convenție au fost comunicate guvernului, iar cererea a fost declarată inadmisibilă pentru surplus. Printr-o ordonanță din 29 septembrie 2011, Parchetul l-a pus pe reclamant, suspectat de corupție, în custodie publică. Reclamantul a fost apoi pus în detenție provizorie pentru o perioadă de douăzeci și nouă de zile printr-o hotărâre înainte de a se pronunța drept din 30 septembrie 2011 a tribunalului departamental din Bacău, iar arestarea sa provizorie a fost prelungită ulterior de două ori, la 25 octombrie, apoi la 25 noiembrie 2011. La 29 noiembrie 2011, reclamantul a fost transferat la închisoarea Bacău. în spațiile de detenție ale poliției departamentale din Bacău Reclamantul descrie condițiile sale de detenție în spațiile de detenție ale poliției departamentale din Bacău după cum urmează. Acesta indică faptul că celula sa avea 15 m , că aceasta conține șase paturi pentru zece deținuți și că era ocupată de deținuți fumători, în timp ce el însuși nu ar fi fost la închisoare. El adaugă că ea a fost nesănătoasă, pe care ea nu a fost încălzită în ciuda uimire de la rece și că a fost infestată cu țânțari și paraziți (cipi, păduchi, păduchi de pat). El se plânge, de asemenea, de lipsa de lenjerie de pat curat, și de lipsa de produse de igienă și de curățare. De asemenea, afirmă că apa caldă era disponibilă doar de două ori pe săptămână, lunile și joia, între orele 16:00 și 18:00. De asemenea, afirmă că mâncarea era de proastă calitate și că personalul care o distribuia nu respecta standardele minime de igienă. El susține în cele din urmă că nu putea să iasă din celulă decât de două ori pe săptămână pentru a ajunge într-o celulă. cuștile care ar fi măsurat cel mult 25 m 10. Guvernul indică faptul că reclamantul a fost plasat în celula nr. 5 la primul etaj, pe care aceasta îl măsura 12,87 și pe care aceasta l-a primit în acel moment între trei și șase deținuți. El susține că reclamantul nu a solicitat să fie plasat într-o celulă pentru nefumători. Acesta arată, de asemenea, că celulele din spațiile de detenție ale poliției erau, în general, dotate cu patru paturi, dar numărul paturilor putea fi crescut în funcție de numărul de deținuți. El a adăugat că celulele n a fost mobilate, că au fost acoperite cu un sistem de încălzire, cu lumină și ventilație naturală și că deținuții erau echipați cu lenjerie de pat în stare bună. În cele din urmă, potrivit guvernului, o acțiune de deratizare a fost efectuată în fiecare an, apa caldă era furnizată de două ori pe săptămână, mâncarea era în conformitate cu normele Ministerului Justiției, spațiile de detenție ale poliției, o curte de promenadă la care deținuții ar fi avut acces zilnic, cu excepția zilelor în care personalul nu era disponibil din cauza obligațiilor de supraveghere externă (transferarea deținuților la tribunale, parchete sau spitale). Supravegherea în celula de detenție a poliției departamentale din Bacău 11. Celula reclamantului era dotată cu o cameră de supraveghere care funcționa 24 de ore din 24 și era conectată la biroul inspectorului șef al spațiilor de detenție. El turna la dosar o schiță a celulei din care reiese că camera este situată în partea de sus și la dreapta a intrării. Potrivit informațiilor furnizate de guvern, înregistrările au fost păstrate timp de zece zile și au avut ca scop asigurarea securității locurilor și a persoanelor prezente. Toaleta nu a fost echipată cu camere de supraveghere. 13. La o dată nespecificată, reclamantul sesizează Tribunalul de Primă Instanță din Bace ( În timpul detenției poliției din Bacău, acesta a solicitat despăgubiri pentru încălcarea drepturilor sale garantate prin art. 2, 3, 5 și 8 din Convenție. 14. Prin hotărârea din 9 aprilie 2013, Tribunalul de Primă Instanță și-a respins acțiunea pentru neplătirea taxelor judiciare. 15. Reclamantul a solicitat și a solicitat să fie scutit de la plata acestor taxe pe motiv că: ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... A respins apelul său, considerând că, în temeiul legislației privind taxele judiciare, numai acțiunile care denunță o încălcare a art. 2 și 3 din Convenție erau scutite de plata acestor taxe. Recurentul a formulat un recurs în recurs. În opinia sa, Tribunalul de apel din Bacău a primit recursul printr-o hotărâre din 19 mai 2014 și a retrimis cauza tribunalului departamental pentru o nouă hotărâre pe fond. II. DREPTUL ȘI PRACTICA INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ PERTINENTE 18. 275/2006 privind executarea pedepselor sunt astfel formulate art. 82 Dispozițiile titlului IV capitolele III-VIII privind condițiile de detenție, drepturile și obligațiile persoanelor condamnate, la locul de muncă, activitățile educaționale și culturale, consiliere psihologică și de asistență socială, recompensele 19. Dispozițiile relevante în speță din Regulamentul de punere în aplicare nr. 275/2006 privind executarea pedepselor sunt astfel formulate art. 195 Securitatea la locul de detenție, precum și protecția, supravegherea și escorta persoanelor private de libertate reprezintă un set de acțiuni și măsuri luate de administrația locului de detenție, care au ca scop: (d) împiedicarea persoanelor private de libertatea de a se retrage de la executarea pedepsei și a măsurilor preventive (...) de a preveni situațiile de risc pentru ordinea publică (...) Pentru a atinge obiectivele prevăzute la alineatul (1) literele (a) și (e), pot fi utilizate sisteme electronice de supraveghere la distanță. Criteriile și procedura de aplicare sunt aprobate de ministrul justiției. 20. Astfel, dispozițiile relevante în speță din ordinul ministrului justiției de aprobare a Regulamentului privind siguranța instituțiilor aflate sub jurisdicția națională a instituțiilor de corecție sunt formulate în art. 97. Supravegherea holurilor, a secțiunilor de detenție, a săturilor de așteptare, a cursurilor de plimbări, a aleilor pentru pietoni, a sălilor de sport, a sălilor de mese, a cluburilor, a sălilor (unde deținuții pot primi) colete sau vizite, a spațiilor exterioare ale pavilioanelor de detenție se poate face prin intermediul sistemelor electronice de supraveghere video. Imaginile sunt vizionate și salvate la centrul electronic de supraveghere. În sălile utilizate de judecătorul delegat [la executarea pedepselor], în sălile [în care deținuților li se acordă dreptul] de a telefona sau în cele în care au loc activități juridice sau religioase, supravegherea poate fi efectuată vizual sau prin intermediul unor sisteme electronice de supraveghere video, în condiții care respectă confidențialitatea (...) Concluziile Comitetului European pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane și degradante (CPT) pronunțate în urma vizitelor efectuate în 2010 în mai multe spații de detenție ale poliției române sunt rezumate în cauza Cașuneanu c. România 22018/10, § 43, 16 aprilie 2013). Reclamantul denunță condițiile de detenție, pe care le descrie ca fiind tratamente contrare art. 3 din Convenție. Această dispoziție este formulată astfel încât nimeni nu poate fi supus torturii sau pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Pe admisibilitate 23. Guvernul excită neobosirea căilor de atac interne. El recunoaște că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Curtea constată că, în ceea ce privește condițiile materiale de detenție, partea reclamantă se referă în special la suprapopularea penitenciară și la condițiile necorespunzătoare de igienă. În acest sens, Comisia reamintește că, în cazuri recente referitoare la o cauză similară și îndreptată împotriva României, nu a indicat cum o acțiune în fața judecătorului delegat pentru executarea pedepselor ar fi putut aduce reclamantului o reparație imediată și efectivă pentru cauza sa (Marin Vasilescu c. România, 62353/09, § 27, 11 iunie 2013, Bulea c. România, n 27804/10, § 42, 3 decembrie 2013 și Bujorean c. România, n 13054/12, § 21, 10 iunie 2014). Argumentele guvernului nu pot conduce Curtea la o concluzie diferită în speță. Prin urmare, această excepție ar trebui respinsă. 26. Constatând, pe de altă parte, că nu este în mod evident întemeiat greșit în sensul articolului 35 alineatul (3) litera (a) din convenție și că nu se confruntă cu niciun alt motiv d Reclamantul susține că celula pe care a ocupat-o în spațiile de detenție ale poliției din Bacău a fost suprapopulată și că condițiile de detenție în general nu au fost conforme cu standardele Curții și ale CPT în această privință. 28. Guvernul indică faptul că reclamantul a beneficiat de un spațiu de viață de până la 4,27 m și ca autoritățile române să depună în continuare eforturi pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție. 29. Curtea amintește că art. 3 din convenție impune statului să se asigure că orice persoană aflată în posesia sa este compatibilă cu respectarea demnității umane, care nu supune obligația de a suferi sau de a suferi o intensitate care depășește nivelul inevitabil al suferinței legate de detenție și că, având în vedere cerințele practice ale detenției, sănătatea și bunăstarea persoanei deținute sunt asigurate în mod corespunzător ( Kudła c. Polonia [GC], nr. 30210/96, § 92-94, CEDO 2000-XI). Atunci când se evaluează condițiile de detenție, se iau în considerare efectele cumulative ale acestora (Dougoz c. Grecia, n 40907/98, § 46, CEDH 2001-II). 30. Prin urmare, în cazul problemelor logistice și financiare, statul are obligația de a-și organiza sistemul penitenciar astfel încât să se asigure respectarea demnității umane a deținuților ( Benediktov c. Rusia, n 106/02, § 37, 10 mai 2007 și Soukhovoi c. Rusia, n 63955/00, § 31, 27 martie 2008). 31. În speță, Curtea constată că reclamantul se limitează la a se plânge de condițiile sale de detenție la sediul poliției din Bacău în perioada 29 septembrie-29 noiembrie 2011. În ceea ce privește problema supraaglomerării închisorii, Curtea remarcă faptul că a examinat recent condițiile care guvernează în spațiile de detenție ale poliției din Bacă în cauza unui reclamant care a fost deținut acolo la câteva luni după ce reclamantul în litigiu (Mihailescu c. România, nr 46546/12, § 56-61, 1 În acest caz, Curtea a constatat că spațiul de viață de care beneficiase .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. § 57. Prin urmare, Comisia a concluzionat că încălcarea articolului 3 din Convenție (idem, § 61). 33. Curtea consideră că aceleași concluzii trebuie să se aplice în speță, cu atât mai mult cu cât afirmațiile reclamantului referitoare la suprapopularea închisoare și la precaritatea condițiilor de igienă corespund constatărilor CPT după vizita sa în mai multe spații de detenție ale poliției române (punctul 21 de mai sus). 34. Având în vedere cele de mai sus, Curtea concluzionează că, în speță, a avut loc o încălcare a articolului 3 din Convenție. 35. Având în vedere această constatare, Curtea consideră că aprilie 2014). II. PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ ARTICOLUL 8 DIN CONVENȚIA 36. Reclamantul denunță o încălcare a dreptului său la respectarea vieții sale private și de familie din cauza prezenței camerelor de supraveghere în celula sa și în vizitarea spațiilor de detenție ale poliției din Bacău. În acest sens, acesta invocă art. 8 din convenție, astfel cum a fost formulat Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și familiale, a domiciliului și a corespondenței sale. Nu poate interveni o autoritate publică în exercitarea acestui drept decât în măsura în care această interferență este prevăzută de lege și constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, securitatea publică, binele public să fie economic al țării, să apere ordinea și să prevină infracțiunile, să protejeze sănătatea sau moralitatea, sau să protejeze drepturile și libertățile ce decurg din aceasta. 37. Guvernele sunt în detrimentul neobosirii căilor de atac interne și consideră că reclamantul ar fi trebuit să sesizeze instanțele judecătorești cu privire la o acțiune civilă în răspundere delictuoasă pentru a solicita constatarea încălcării presupuse a drepturilor garantate prin art. 8 din convenție, precum și repararea eventualelor prejudicii suferite. 38. Reclamantul susține că a epuizat căile de atac interne și precizează în această privință că a introdus o acțiune în răspundere civilă pendinte în fața tribunalului departamental din Bacău. 39. Curtea ia notă de faptul că reclamantul a formulat o acțiune civilă în răspundere penală, care, printre altele, privește încălcarea drepturilor sale garantate prin art. 8 din Convenție (punctul 17 de mai sus) și că această acțiune este încă în curs de desfășurare în fața instanțelor naționale. 40. În consecință, acest aspect este prematur și trebuie respins pentru neobosirea căilor de atac interne, în conformitate cu art. 1 și 4 din Convenție. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite Ö Õ să se desprindă Õ imprecis consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, acordă o satisfacție echitabilă. Pagube 42. Reclamantul solicită 30 000 EUR (EUR) pentru prejudicii materiale și morale. 43. Guvernul consideră că acordarea unei sume pentru prejudicii materiale nu se justifică în speță; în ceea ce privește prejudiciul moral, acesta consideră că constatarea unei încălcări ar constitui în sine o despăgubire satisfăcătoare și că, în orice caz, suma solicitată de solicitant este excesivă. 44. Curtea nu percepe o legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material pretins și respinge această cerere. În schimb, Curtea consideră că este necesar să se acorde reclamantului 3 000 EUR pentru prejudicii morale. Procedură și cheltuieli de judecată 45. Reclamantul solicită, de asemenea, 72 800 lei românești (RON) (aproximativ 16 545 EUR) care corespunde onorariilor celor doi avocați care au fost reprezentați în fața instanțelor interne în cadrul procedurii penale împotriva sa, 250 RON (aproximativ 56 EUR) reprezentând cheltuieli judiciare angajate în cadrul acestei din urmă proceduri, precum și 85,95 RON (aproximativ 20 EUR) reprezentând diverse cheltuieli poștale. Guvernul consideră că sumele solicitate nu au legătură cu procedura în fața Curții, cu excepția unei părți a cheltuielilor poștale. 47. Potrivit jurisprudenței Curții, un solicitant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care se stabilesc realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor. În speță, având în vedere faptul că reclamantul și-a prezentat el însuși răspunsul la observațiile guvernului, Curtea consideră că sumele solicitate în legătură cu taxele de judecată și de judecată nu sunt legate de procedura în fața acesteia (Dulbastru c. România, n 470404/11, §§ 41-43, 8 Cu toate acestea, Comisia observă că reclamantul a produs o sumă de 20 EUR pentru costurile poștale pe care le-a angajat pentru prezenta procedură și, prin urmare, acordă această sumă reclamantului. Curtea consideră că este oportun să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURȚIA, LA L în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, următoarele sume, care urmează să fie convertite în moneda statului pârât, la rata aplicabilă la data regulamentului 000 EUR (trei mii EUR), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudicii morale, (ii. 20 EUR (80 EUR), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către solicitant, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Adoptat în limba franceză și apoi comunicat în scris la 16 iunie 2015, în conformitate cu art. 77 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură. Stephen Phillips Josep Casadevall Președinte