3ra-724/26 — Anularea actului administrativ individual.

La 3 iulie 2026, Primarul comunei Botnărești, raionul Anenii Noi, Victor Gori, a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Consiliul local Botnărești, raionul Anenii Noi, solicitând: i. anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4604 din 1 iulie 2026; ii. obligarea Comisiei Electorale Centrale să reexamineze cererea privind stabilirea datei referendumului local, cu stabilirea datei referendumului.

Reclamantul a indicat că, prin Decizia nr. 02/03 din 7 mai 2026, Consiliul local Botnărești a decis inițierea referendumului local privind amalgamarea unității administrativ-teritoriale Botnărești cu alte unități administrativ-teritoriale.

Prin Decizia nr. 03/01 din 29 mai 2026, Consiliul local Botnărești a decis desfășurarea referendumului local și a aprobat întrebarea: „Susțineți amalgamarea Unității Administrativ-Teritoriale Botnărești cu alte unități administrativ- teritoriale?”, cu variantele de răspuns „DA” și „NU”.

La 2 iunie 2026, actele adoptate au fost transmise Comisiei Electorale Centrale în vederea stabilirii datei referendumului local.

Prin Hotărârea nr. 4604 din 1 iulie 2026, Comisia Electorală Centrală a respins cererea privind stabilirea datei referendumului local.

Comisia Electorală Centrală a constatat că întrebarea propusă este ambiguă, deoarece nu indică unitatea sau unitățile administrativ-teritoriale cu care urmează să fie realizată amalgamarea și nu permite alegătorilor să cunoască în mod clar obiectul consultării.

Instanța a reținut că stabilirea datei referendumului local nu reprezintă o simplă operațiune calendaristică, iar Comisia Electorală Centrală este în drept să verifice dacă actele prezentate permit organizarea referendumului în condițiile Codului electoral. 1

Curtea de Apel a constatat că verificarea clarității și caracterului neechivoc al întrebării reprezintă un control de legalitate exercitat de Comisia Electorală Centrală și nu constituie o apreciere asupra oportunității deciziei autorității publice locale.

Instanța a reținut că întrebarea „Susțineți amalgamarea Unității Administrativ-Teritoriale Botnărești cu alte unități administrativ-teritoriale?” nu indică unitatea sau unitățile administrativ-teritoriale cu care urmează să fie realizată amalgamarea.

Curtea de Apel a considerat că sintagma „cu alte unități administrativ- teritoriale” are un caracter general și nu permite alegătorului să cunoască în mod concret asupra cărei variante de amalgamare este chemat să se pronunțe.

Instanța a mai reținut că posibilitatea de a răspunde prin „DA” sau „NU” nu este suficientă pentru respectarea art. 217 alin. (2) din Codul electoral, dacă obiectul asupra căruia alegătorul își exprimă opțiunea nu este determinat.

Totodată, Curtea de Apel a constatat că temeiul principal al refuzului Comisiei Electorale Centrale îl constituie necorespunderea întrebării cerințelor art. 217 alin. (2) din Codul electoral.

Recurentul a invocat art. 2451 alin. (1) lit. b) și d) din Codul administrativ.

Cu referire la art. 2451 alin. (1) lit. b), recurentul a susținut că prezenta cauză ridică o problemă de drept privind limitele controlului exercitat de Comisia Electorală Centrală asupra întrebării aprobate pentru un referendum local consultativ și raportul dintre art. 217 alin. (2) și art. 218 alin. (2) din Codul electoral. Recurentul consideră că soluționarea recursului este necesară pentru stabilirea și consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție.

Cu referire la art. 2451 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, recurentul a susținut că hotărârea contestată conține contradicții și omisiuni. Acesta a invocat aplicarea greșită a art. 9 din Legea nr. 225/2023, interpretarea greșită a art. 217 și art. 218 din Codul electoral, depășirea limitelor controlului exercitat de Comisia Electorală Centrală, lipsa testului de proporționalitate și neexaminarea unor argumente prezentate în susținerea acțiunii. 2

Recurentul a mai făcut trimitere la Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4622 din 10 iulie 2026, susținând existența unei aplicări diferite a normelor privind formularea întrebărilor pentru referendum.

La 18 septembrie 2026, Comisia Electorală Centrală a depus referință la cererea de recurs, solicitând declararea acesteia ca inadmisibilă.

Articolul 245 din Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiţie în termen de două luni de la pronunţarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabileşte un alt termen.”

Articolul 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. [...] (3) Aprecierea probelor dată de prima instanţă şi instanţa de apel este obligatorie pentru instanţa de recurs, cu excepţia cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiţie examinează cauza după trimitere la rejudecare.”

Articolul 246 alin. (1) și alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ: „(1) Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se comunică părţilor. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: [...] a1) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.”

Completul de judecată reține că admisibilitatea recursului se examinează prin raportare la temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, Curții Supreme de Justiție revenindu-i sarcina de a asigura aplicarea și interpretarea uniformă a legii.

În practica sa, Curtea Supremă de Justiție a reținut că indicarea temeiurilor prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ nu este suficientă pentru admiterea recursului. Argumentele invocate trebuie să se încadreze în unul dintre temeiurile prevăzute de această normă (încheierile Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-815/24 și nr. 3ra-169/26).

De asemenea, în cauzele nr. 3ra-147/25 și nr. 3ra-869/25, Curtea Supremă de Justiție a reținut că dezacordul recurentului cu hotărârea instanței nu constituie temei de casare.

În prezenta cauză, recurentul a invocat art. 2451 alin. (1) lit. b) și d) din Codul administrativ.

Cu referire la art. 2451 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, recurentul susține că examinarea cauzei este necesară pentru stabilirea și consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție cu privire la limitele controlului exercitat de Comisia Electorală Centrală asupra întrebării aprobate pentru un referendum local. Completul de judecată nu reține acest argument.

Din conținutul recursului nu rezultă necesitatea schimbării sau consolidării jurisprudenței Curții Supreme de Justiție în sensul art. 2451 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ.

Argumentele invocate se referă la interpretarea și aplicarea art. 217, art. 218 și art. 219 din Codul electoral, precum și a art. 9 din Legea nr. 225/2023, aspecte examinate de instanța de fond.

Recurentul nu a demonstrat că examinarea prezentului recurs este necesară pentru schimbarea sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție. Argumentele invocate exprimă dezacordul cu interpretarea dată de instanța de fond prevederilor legale aplicabile cauzei.

Cu referire la art. 2451 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, recurentul susține că hotărârea contestată este arbitrară, invocând contradicții în motivare, aplicarea greșită a normelor de drept material, neaplicarea principiului proporționalității și neexaminarea unor argumente invocate în susținerea acțiunii.

Completul de judecată reține că aceste critici nu demonstrează caracterul arbitrar al hotărârii contestate în sensul art. 2451 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ.

Din conținutul recursului rezultă că recurentul solicită, în esență, o altă interpretare a normelor de drept material aplicabile cauzei. 4

Totodată, invocarea unor pretinse contradicții în motivare nu este suficientă pentru aplicarea art. 2451 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, dacă din argumentele recursului nu rezultă că hotărârea contestată este arbitrară sau că se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Potrivit art. 2451 alin. (3) din Codul administrativ, aprecierea probelor dată de prima instanță este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepțiile prevăzute de lege.

În încheierea nr. 3ra-169/26, Curtea Supremă de Justiție a reținut că o hotărâre arbitrară presupune o încălcare evidentă a legalității, iar nu simplul dezacord cu soluția sau cu interpretarea dată normelor de drept.

Argumentele invocate în recurs nu demonstrează că hotărârea contestată se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Argumentele privind aplicarea art. 9 din Legea nr. 225/2023, art. 217 și art. 218 din Codul electoral, limitele competenței Comisiei Electorale Centrale, principiul proporționalității și Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4622 din 10 iulie 2026 exprimă dezacordul recurentului cu concluziile instanței de fond privind aplicarea normelor de drept.

Reexaminarea acestor argumente în sensul solicitat de recurent ar presupune o nouă examinare a fondului litigiului, în afara limitelor stabilite de art. 245¹ din Codul administrativ.

Completul de judecată mai reține că argumentele referitoare la competența Comisiei Electorale Centrale, caracterul consultativ al referendumului, aplicarea Legii nr. 225/2023 și interpretarea prevederilor Codului electoral au fost invocate în fața instanței de fond și examinate de aceasta.

Reluarea acestora în cererea de recurs nu demonstrează, prin ea însăși, existența unui temei prevăzut la art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ.

În practica sa, Curtea Supremă de Justiție a reținut că motivele de recurs care se referă la dezacordul recurentului cu soluția instanței nu constituie temei de casare (a se vedea încheierile Curții Supreme de Justiție nr. 3ra-1078/23 și nr. 3ra- 945/24).

În aceste condiții, Completul de judecată constată că argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 alin. (1) lit. b) și d) din Codul administrativ.

Prin urmare, recursul depus de Primarul comunei Botnărești, raionul Anenii Noi, Victor Gori, urmează a fi declarat inadmisibil în temeiul art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ.

Din considerentele expuse, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, 5 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Primarul comunei Botnărești, raionul Anenii Noi, Victor Gori. Încheierea este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Ana Cucerescu Gheorghe Stratulat 6