3ra-422/26 — Anularea actului administrativ

La 25 mai 2026, Nelu Glasu, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc a depus acțiune în contencios administrativ îndreptată împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Autoritatea Națională de Integritate prin care a solicitat: - suspendarea executării Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4552 din 21 mai 2026, privind stabilirea alegerilor locale noi pentru funcția de primar al orașului Costești, raionul Rîșcani, pentru data de 1 noiembrie 2026; - anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4552 din 21 mai 2026, prin care a fost examinată sesizarea Autorității Naționale de Integritate nr. 04- 11/3799 din 27 aprilie 2026 și Actul de constatare nr. 281/24 din 8 septembrie 2021 în privința lui Nelu Glasu și au fost dispuse măsurile contestate.

În opinia reclamantului Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4552 din 21 mai 2026 este ilegală, fiind emisă cu încălcarea normelor de drept material și procedural, precum și a drepturilor sale fundamentale.

Reclamantul a invocat că Comisia Electorală Centrală a dispus stabilirea alegerilor locale noi pentru funcția de primar al orașului Costești, raionul Rîșcani, pentru data de 1 noiembrie 2026, în temeiul sesizării Autorității Naționale de Integritate nr. 04-11/3799 din 27 aprilie 2026 și al Actului de constatare nr. 281/24 din 8 septembrie 2021, prin care Autoritatea Națională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților și a dispus decăderea sa din dreptul de a exercita funcții de demnitate publică, inclusiv funcția de primar, pe un termen de trei ani de la data 1 rămânerii definitive a actului de constatare sau a hotărârii judecătorești irevocabile.

A susținut reclamantul că prin hotărârea contestată, Comisia Electorală Centrală a dispus, în esență, patru măsuri: a luat act de sesizarea Autorității Naționale de Integritate nr. 04-11/3799 din 27 aprilie 2026 privind inițierea procedurii de stabilire a alegerilor noi pentru funcția de primar al orașului Costești; a constatat încetarea înainte de termen a mandatului său de primar; a stabilit alegeri locale noi pentru data de 1 noiembrie 2026; a explicat dreptul de contestare a hotărârii în termen de 3 zile. În opinia reclamantului, toate aceste măsuri au fost dispuse fără existența unui temei legal valabil și actual.

Reclamantul a invocat că actul de constatare nr. 281/24 din 8 septembrie 2021 a devenit definitiv la 10 septembrie 2024, după ce, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2024, a fost admis apelul declarat de Autorității Naționale de Integritate, a fost casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 28 aprilie 2022 și a fost respinsă acțiunea formulată de acesta împotriva Autorității Naționale de Integritate. Ulterior, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 2 iulie 2025, recursul declarat de Nelu Glasu și avocatul său a fost declarat inadmisibil. Prin urmare, actul a rămas definitiv începând cu 10 septembrie 2024.

Reclamantul a susținut că potrivit art. 35 alin. (3) din Legea nr. 132/2016 privind Autoritatea Națională de Integritate, în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a actului de constatare, Autoritatea era obligată să informeze autoritatea competentă despre existența temeiurilor de încetare a mandatului

A fost invocat de către reclamant că Autoritatea Naţională de Integritate a sesizat autoritățile competente în septembrie 2024. Sesizarea a fost transmisă către Comisia Electorală Centrală la 27 aprilie 2026, după 1 an și 7 luni de la rămânerea definitivă a actului. În opinia reclamantului, această întârziere excesivă face imposibilă valorificarea ulterioară a actului de constatare și demonstrează că procedura inițiată de Autoritatea Națională de Integritate este tardivă și contrară principiului securității raporturilor juridice.

Reclamantul Nelu Glasu, a menţionat că la 5 noiembrie 2023, a participat la alegerile locale generale și a fost ales primar al orașului Costești. Prin Hotărârea Consiliului Electoral al Circumscripției 2 Electorale Costești nr. 35 din 22 noiembrie 2023, legalitatea alegerilor a fost confirmată și i-a fost validat mandatul de primar. Din procesul electoral rezultă că în turul al doilea acesta a acumulat 760 voturi valabil exprimate. Astfel, mandatul său a fost obținut prin votul direct al cetățenilor și validat de autoritățile electorale competente.

La momentul validării mandatului său în noiembrie 2023, Actul Autorităţii Naționale de Integritate nr. 281/24 din 8 septembrie 2021 exista deja și era cunoscut autorităților publice, însă nici Autoritatea Națională de Integritate și nici Comisia Electorală Centrală nu au întreprins acțiuni pentru a împiedica validarea mandatului sau exercitarea funcției de primar. În consecință, după mai bine de doi ani de la validarea mandatului și după mai bine de un an și jumătate de la rămânerea definitivă a actului, autoritățile nu mai puteau reveni asupra unei situații juridice consolidate.

Reclamantul a indicat că prin Legea nr. 34 din 13 martie 2025, s-a modificat Legea nr. 132/2016 și s-a introdus mecanismul de verificare a încetării mandatului persoanelor alese, care a intrat în vigoare la 27 martie 2025 și nu poate fi aplicată unor situații juridice născute anterior.

Acesta a relevat că, la data emiterii actului Autorităţii Naționale de Integritate nr. 281/24 din 8 septembrie 2021 și la data rămânerii definitive a acestuia, 10 septembrie 2024, cadrul legal nu prevedea procedura utilizată ulterior de Autoritatea Națională de Integritate și Comisia Electorală Centrală. Aplicarea modificărilor legislative din anul 2025 unei incompatibilități constatate în anul 2021 reprezintă în opinia reclamantului, o încălcare a principiului neretroactivității legii civile consacrat de art. 22 din Constituție și de principiile generale ale dreptului.

Nelu Glasu a invocat existența unei practici neuniforme, relevând că soluția adoptată în privința sa diferă de cea pronunțată într-o cauză similară, în care nu s-a dispus încetarea raportului de serviciu și nici aplicarea interdicției de ocupare a unei funcții publice, reținându-se neîndeplinirea condițiilor legale.

Prin cererea din 10 iunie 2026, reclamantul și-a concretizat pretențiile, menționând că, după examinarea dosarului depus de Comisia Electorală Centrală și a referinței Autorității Naționale de Integritate, a identificat acte și operațiuni administrative prealabile 3 Hotărârii Comisiri Electorale Centrale nr. 4552 din 21 mai 2026, pretins afectate de vicii de legalitate. În temeiul art. 15 din Codul administrativ, a solicitat extinderea obiectului acțiunii și asupra acestor acte. În consecință, pe lângă anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrală nr. 4552 din 21 mai 2026, reclamantul a cerut anularea sesizării Autorităţii Naționale de Integritate nr. 04-11/3799 din 27 aprilie 2026, precum și a răspunsului Autorităţii Naționale de Integritate nr. 07/5060 din 3 iunie 2026, inclusiv a punctelor 2, 3 și 4 din Actul de constatare nr. 281/24 din 8 septembrie 2021.

În drept, reclamantul şi-a întemeiat pretenţiile în baza art. 217 alin.(3) din Codul electoral; art. art. 16, 17, 21, 23, 25, 29, 31, 118, 171, 214, 206 alin.(1) lit. a), 224 alin.(1) lit. a) din Codul administrativ.

Prin încheierea din 26 mai 2026 a Curţii de Apel Centru părții reclamante a fost stabilit termenul până la 2 iunie 2026, ora 10:00, sub sancțiunea decăderii, pentru prezentarea tuturor probelor pertinente, formularea tuturor cererilor și demersurilor examinării complete şi soluționării juste a cauzei de contencios administrativ electoral.

Prin încheierea din 8 iunie 2026 a Curţii de Apel Centru s-a respis ca neîntemeiată cererea depusă de Nelu Glasu reprezentat de Angela Procopciuc în interesele reclamantului privind recuzarea judecătorilor Curții de Apel Centru, Mîra Ghenadie și Bostan Angela, de la examinarea cauzei.

Prin încheierea protocolară din 11 iunie 2026 a Curţii de Apel Centru s-au respins cererile privind ridicarea excepției de neconstituţionalitate şi emiterea avizului consultativ înaintate de Nelu Glasu reprezentat de avocata Angela Procopciuc ca fiind depuse peste termen. 4

În consolidarea soluției, Curtea de Apel Centru a reţinut că actul administrativ - Hotărârea CEC nr. 4552 din 21 mai 2026 a fost adoptată în exercitarea atribuțiilor legale ale Comisiei Electorale Centrale, având ca obiect exercitarea competenței în stabilirea alegerilor locale noi pentru funcția de primar al localității Costești, raionul Rîșcani, ca urmare a constatării circumstanțelor de încetare înainte de termen a mandatului de primar deținut de Glasu Nelu, în baza unui act de constatare al Autorității Naționale de Integritate rămas definitiv și irevocabil. Actul administrativ – hotărârea Comisiei Electorale Centrale din 21 mai 2026, fiind emisă în scopul asigurării executării consecințelor juridice prevăzute de legislația electorală și de legislația privind integritatea, precum și al garantării funcționării continue și legale a autorităților administrației publice locale prin organizarea alegerilor locale noi în situația intervenirii unei cauze legale de încetare înainte de termen a mandatului primarului s. Costești r-nul Râșcani, conform art. 178 alin. (1) lit. b), (4) Cod electoral și art. 28 alin. (2) din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală.

Cu privire la pretinsa încălcare a dreptului la alegeri libere garantat de art.3 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a principiului securității juridice și a protecției încrederii legitime Curtea de Apel Centru a reținut că, reclamantul și-a întemeiat acţiunea pe faptul că mandatul său de primar a fost validat în urma alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023, respectiv obținând un nou mandat de primar exercitat efectiv o perioadă îndelungată de timp, inclusiv după emiterea actului Autorităţii Naţionale de Integritate din 08 septembrie 2021 în privința reclamantului Glasu Nelu de constatare a încălcare a regimului juridic al incompatibilităților, iar autoritățile publice competente nu au 5 întreprins imediat măsurile necesare pentru punerea în executare a Actului de constatare nr. 281/24 din 8 septembrie 2021.

Aceste argumente au fost apreciate critic de către Completul judiciar din motiv că validarea mandatului de primar nu exclude incidența ulterioară a unor cauze legale (definitivate ulterior validării mandatului) de încetare înainte de termen a mandatului. Din conținutul art. 28 alin. (1) din Legea nr. 436/2006 rezultă expres că mandatul primarului se exercită până la data validării următorului mandat, cu excepția cazurilor când mandatul încetează de drept înainte de termen. Prin urmare, validarea mandatului prin hotărârea organului electoral competent nu conferă reclamantului un drept absolut și intangibil de exercitare a funcției până la expirarea duratei ordinare a mandatului, dacă ulterior intervine sau devine executorie o cauză legală de încetare înainte de termen.

Instanța a apreciat necesar examinarea acestor susțineri și prin prisma art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a principiului securității raporturilor juridice și a principiului protecției încrederii legitime. Potrivit art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție, statele contractante se obligă să organizeze alegeri libere, prin vot secret, în condiții care să asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a stabilit în mod constant că această dispoziție protejează atât dreptul de a alege, cât și dreptul de a fi ales, însă aceste drepturi nu au caracter absolut și pot face obiectul unor limitări legitime, cu condiția ca acestea să urmărească un scop legitim și să fie proporționale cu obiectivul urmărit.

Curtea de Apel Centru, a conchis că ingerința în exercitarea mandatului reclamantului nu rezultă dintr-o apreciere discreționară a Comisiei Electorale Centrale, ci din aplicarea directă a normelor imperative instituite de legiuitor pentru protejarea integrității funcțiilor elective locale. Prin urmare, limitarea dreptului reclamantului de a continua exercitarea mandatului nu reprezintă consecința unei reevaluări ulterioare a voinței alegătorilor, ci punerea în aplicare a efectului legal al unei incompatibilități constatate de autoritatea competentă și confirmate prin proceduri judiciare care au respectat exigențele Convenției. 6

Cu privire la securitatea juridică și încrederea legitimă, Completul judiciar a reținut că principiul securității juridice constituie unul dintre elementele fundamentale ale statului de drept și presupune stabilitatea și previzibilitatea raporturilor juridice.

Totodată, atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât și Curtea Constituțională a Republicii Moldova au statuat constant că acest principiu nu poate fi interpretat în sensul perpetuării unor situații juridice contrare legii și nici în sensul neutralizării efectelor unor acte administrative sau jurisdicționale definitive.

Respectiv la caz, validarea unui nou mandat electoral de primar, urmare a alegerilor locale din 05.11.2023 nu constituie un act care înlătură efectele unei incompatibilități constatate prin lege și nici nu poate crea o situație juridică imună față de aplicarea normelor imperative privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice.

Curtea de Apel Centru a apreciat ca principiul protecției încrederii legitime presupune existența unor reprezentări legitime create de autorități, susceptibile să genereze persoanei convingerea rezonabilă că va beneficia în mod stabil de un anumit regim juridic. Or, reclamantul nu putea dezvolta o asemenea așteptare legitimă în raport cu menținerea nelimitată a mandatului său, în condițiile în care procedurile judiciare privind legalitatea Actului Autorităţii Naționale de Integritate erau pendinte la momentul validării mandatului, iar existența incompatibilității constatate era cunoscută acestuia.

Cu privire la efectele întârzierii dintre rămânerea definitivă a actului și sesizarea Comisiei Electorale Centrale, distinct de cele menționate, Completul a reţinut că între data rămânerii definitive și irevocabile a Actului de constatare nr. 281/24 și data sesizării Comisiei Electorale Centrale a existat un interval de aproximativ zece luni.

Totodată, Curtea de Apel Centru a subliniat că nu ignoră faptul că o asemenea perioadă poate ridica probleme de bună administrare și de diligență instituțională din partea autorității competente să demareze procedura administrativă ce ține de constatarea încetării înainte de termen a mandatului de primar. Cu toate acestea, simpla întârziere a autorității competente în realizarea unei obligații procedurale nu este aptă, în lipsa unei prevederi exprese a legii, să determine stingerea efectelor unui act administrativ definitiv și executoriu. 7

Curtea de Apel Centru a menţionat că nici Legea cu nr. 132/2016 nici Legea nr. 768/2000 și Codul electoral nu prevăd că depășirea termenului de informare a autorității competente ar avea drept consecință imposibilitatea executării actului de constatare sau încetarea efectelor juridice ale incompatibilității constatate.

Curtea de Apel Centru cu referire la argumentul reclamantului, precum că Actul de constatare nr. 281/24 din 8 septembrie 2021 nu putea constitui temei pentru stabilirea alegerilor locale noi, l-a apreciat ca neîntemeiat. Or, potrivit art. 5 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 768/2000 privind statutul alesului local, mandatul primarului încetează de drept înainte de termen în caz de incompatibilitate a funcției, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv al Autorității Naționale de Integritate.

Totodată, conform art. 5 alin. (9) lit. a) din aceeași lege, în cazurile prevăzute la alin. (8) lit. a)-c), Comisia Electorală Centrală stabilește data alegerilor noi la sesizarea Autorității Naționale de Integritate. Prin urmare, odată ce Comisia Electorală Centrală a fost sesizată de ANI despre existența actului de constatare definitiv și irevocabil, autoritatea electorală nu era chemată să reevalueze fondul incompatibilității, ci doar să dea eficiență consecinței juridice prevăzute de lege.

Colegiul, a menţionat că nu poate fi reținut argumentul privind lipsa unui act distinct de încetare a mandatului de primar. În acest sens, a fost subliniat că art. 28 alin. (1) și (2) din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală stabilește expres că primarul își exercită atribuțiile de la data validării mandatului până la data validării următorului mandat de primar, cu excepția cazurilor când mandatul încetează de drept înainte de termen, iar cazurile de încetare de drept sunt cele prevăzute de art. 5 alin. (8) din Legea nr. 768/2000. În ipoteza existenței unui act de constatare a Autorităţii Naționale de Integritate rămas definitiv, legea nu condiționează încetarea mandatului de adoptarea prealabilă a unui alt act constitutiv de drepturi sau obligații, ci prevede producerea efectului juridic direct, urmare a întrunirii circumstanței legale.

În acest context, Curtea de Apel Centru a menţionat că Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4552 din 21 mai 2026 nu are natura unui act de sancționare a reclamantului și nici nu substituie Actul de 8 constatare Autorităţii Naţionale de Integritate nr. 281/24 din 8 septembrie 2021. Comisia Electorală Centrală nu a constatat ea însăși incompatibilitatea, nu a aplicat interdicția de a ocupa funcții publice și nu a decis asupra vinovăției reclamantului, aceste aspecte fiind stabilite prin actul Autorităţii Naţionale de Integritate, supus anterior controlului judecătoresc. Rolul Comisiei Electorale Centrale a fost unul subsecvent și limitat la domeniul electoral, respectiv stabilirea datei alegerilor locale noi, potrivit art. 178 alin. (1) lit. b) și alin. (4) din Codul electoral.

Cu referire la respectarea termenului prevăzut de art. 178 alin. (4) din Codul electoral, Completul a reținut că această normă stabilește obligația Comisiei Electorale Centrale de a fixa data alegerilor noi „în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării circumstanțelor prevăzute la alin. (1)”.În interpretarea acestei dispoziții legale, momentul de la care începe să curgă termenul de 30 de zile nu este data emiterii Actului de constatare nr. 281/24 din 8 septembrie 2021 și nici data rămânerii definitive a acestuia, ci data la care Comisia Electorală Centrală a luat cunoștință, în condițiile legii, despre existența circumstanței care atrage organizarea alegerilor noi, prin intermediul sesizării autorității competente. Or, din materialele cauzei rezultă că Autoritatea Națională de Integritate a sesizat Comisia Electorală Centrală prin notificarea nr. 04-11/3799 din 27 aprilie 2026, informând despre existența Actului de constatare nr. 281/24 din 8 septembrie 2021, rămas definitiv și irevocabil, și despre întrunirea circumstanțelor de încetare înainte de termen a mandatului de primar deținut de Nelu Glasu. Anume din acest moment Autoritatea Electorală Centrală a fost legal învestită cu examinarea chestiunii privind stabilirea alegerilor locale noi.

Curtea de Apel Centru, referitor la invocarea principiului neretroactivității legii, a specificat că Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4552 din 21 mai 2026 a fost emisă în baza normelor în vigoare la momentul adoptării acesteia, aplicabile raportului juridic electoral născut ca urmare a sesizării Autorităţii Naționale de Integritate şi nu a fost aplicat retroactiv o sancțiune pentru fapte produse în anul 2020, a valorificat, în limitele competenței sale, efectele actuale ale unui act de constatare definitiv și irevocabil. Or, distincția juridică esențială este aceea că fapta de incompatibilitate a 9 fost constatată de Autoritatea Națională de Integritate prin actul emis în 2021, iar procedura electorală privind stabilirea alegerilor noi a fost declanșată în anul 2026, în temeiul legislației în vigoare la acel moment.

Curtea de Apel Centru a menţionat că nu poate fi reţinut nici argumentul reclamantului potrivit căruia Comisia Electorală Centrală ar fi fost obligată să suspende procedura administrativă în temeiul art. 81 din Codul administrativ până la examinarea cererilor adresate Autoritatea Naţională de Integritate. Completul judiciar a notat că suspendarea procedurii administrative intervine atunci când emiterea actului administrativ depinde de un alt act, de o operațiune preliminară sau de un raport juridic ce urmează a fi constatat de o altă autoritate publică ori constituie obiectul unei proceduri pendinte. În speță, la data examinării sesizării de către Comisia Electorală Centrală exista deja un act de constatare emis de Autoritatea Naţională de Integritate definitiv și irevocabil, iar reclamantul nu a prezentat un act judecătoresc sau administrativ prin care executarea acestuia să fi fost suspendată.

Simpla formulare a unor demersuri ulterioare către Autoritatea Naţională de Integritate nu suspendă de drept efectele actului de constatare și nu paralizează obligațiile legale ale Comisiei Electorale Centrale.

Cu ţine de cererea reclamantului de extindere a controlului judecătoresc asupra sesizării Autorităţii Naţionale de Integritate nr. 04-11/3799 din 27 aprilie 2026 și asupra răspunsului Autorităţii Naționale de Integritate nr. 07/5060 din 3 iunie 2026, Completul judiciar a reținut că obiectul principal al cauzei îl constituie Hotărârea Comisia Electorală Centrală nr. 4552 din 21 mai 2026. Sesizarea Autorităţii Naționale de Integritate are natura unei operațiuni administrative exercitată de o altă autoritate publică, de informare și de punere în executare a efectelor unui act de constatare definitiv. Efectele defavorabile invocate de reclamant derivă din Actul de constatare nr.281/24 din 8 septembrie 2021 (devenit irevocabil urmare a exercitării controlului legalității pe cale judiciară), nu din sesizarea ulterioară transmisă Comisiei Electorale Centrale.

Reieșind din reglementările art. 143 al.(2) Cod Administrativ, legalitatea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale din 21 mai 2026 se 10 apreciază prin raportare la circumstanțele existente la data emiterii sale, iar la acea dată Comisia dispunea de sesizarea Agenției Naţionale de Integritate și de actul de constatare definitiv și irevocabil.

Astfel, răspunsul Autorităţii Naționale de Integritate nr. 07/5060 din 3 iunie 2026, prin care reclamantului i s-a comunicat poziția autorității cu privire la inaplicabilitatea mecanismului de revizuire prevăzut de Legea nr. 34/2025, nu poate constitui temei pentru anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4552 din 21 mai 2026. Acest răspuns este ulterior hotărârii contestate și nu a stat la baza adoptării actului Comisiei Electorale Centrale.

Referitor la pretinsa încălcare a dreptului la apărare în procedura administrativă desfășurată în fața Comisiei Electorale Centrale, Curtea de Apel Centru a reținut că reclamantul a fost informat despre examinarea sesizării Autoritatea Naţională de Integritate, ultimul a dispus de posibilitatea de a formula cereri și obiecții, inclusiv a formulat cererea privind suspendarea procedurii administrative, care a fost examinată și respinsă de Comisie. Totodată, natura procedurii desfășurate de CEC era una subsecventă existenței unui act ANI definitiv și irevocabil, iar marja de apreciere a Comisiei era limitată la verificarea existenței sesizării și a actului definitiv. În aceste condiții, chiar dacă reclamantul critică durata termenului acordat pentru pregătirea poziției, acesta nu a demonstrat că pretinsa neregularitate procedurală ar fi fost aptă să influențeze soluția adoptată de CEC ori să modifice consecința juridică expres prevăzută de lege.

În acest sens, Completul a reținut că anularea unui act administrativ individual pentru vicii de procedură este justificată atunci când neregularitatea este esențială și a afectat efectiv drepturile participantului sau soluția administrativă adoptată. Or, în cauză, soluția CEC materializată în hotărârea Comisiei Electorale Centrale din 21 mai 2026 a fost determinată de existența unui act emis de Autoritatea Naţională de Integritate definitiv și irevocabil, iar Comisia nu avea competența de a reevalua starea de incompatibilitate, de a modifica interdicția sau de a suspenda efectele actului Autorităţii Naţionale de Integritate devenit irevocabil. 11

Cu referire la pretinsa contradicție dintre hotărârea de validare a mandatului din anul 2023 și Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4552 din 21 mai 2026, Completul judiciar a reținut că aceste acte au obiecte juridice diferite și au fost emise în contexte juridice distincte. Prima hotărâre a vizat confirmarea legalității alegerilor și validarea mandatului în urma scrutinului local general, iar hotărârea contestată vizează stabilirea alegerilor locale noi ca urmare a apariției unei cauze legale de încetare de drept înainte de termen a mandatului. Prin urmare, nu se poate reține existența unei incompatibilități juridice între cele două acte, întrucât validarea inițială a mandatului nu exclude aplicarea ulterioară a cauzelor legale de încetare înainte de termen.

Completul a specificat că nu poate reține argumentul reclamantului potrivit căruia art. 178 alin. (2) din Codul electoral ar împiedica organizarea alegerilor noi în speță. Norma indicată interzice organizarea alegerilor noi în ultimul an de mandat. Or, mandatul primarului ales în 5 noiembrie 2023 urma, în mod ordinar, să se exercite până în anul 2027, iar data stabilită pentru alegerile locale noi, 1 noiembrie 2026, nu se situează în ultimul an al mandatului, astfel încât interdicția legală invocată nu este încălcată.

Prin urmare, Curtea de Apel Centru a conchis că la caz autoritatea publică pârâta a acționat în limitele competenței sale legale, cu respectarea scopului conferit de lege și fără a depăși cadrul atribuțiilor stabilite prin Codul electoral. Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4552 din 21 mai 2026 este întemeiată pe prevederile art. 178 alin. (1) lit. b) și alin.(4) din Codul electoral, art. 28 alin. (2) din Legea nr. 436/2006 și art. 5 alin. (8) lit. a), alin. (9) lit. a) din Legea nr. 768/2000, fiind emisă în scopul organizării alegerilor locale noi ca efect al încetării de drept înainte de termen a mandatului de primar în baza unui act emis de Autoritatea Naţională de Integritate definitiv.

Curtea de Apel Centru a ajuns la concluzia că actul administrativ contestat a fost emis în temeiul unor dispoziții legale exprese și în urma parcurgerii procedurii administrative corespunzătoare, declanșate ca urmare a sesizării Autorității Naționale de Integritate nr. 04-11/3799 din 27 aprilie 2026 privind existența Actului de constatare nr. 281/24 din 8 septembrie 2021, rămas definitiv și irevocabil, prin care s-a constatat încălcarea de către Nelu Glasu a 12 regimului juridic al incompatibilităților și s-a dispus aplicarea consecințelor juridice prevăzute de legislația în domeniul integrității, potrivit competenței conferite de art. 178 din Codul electoral și art. 25 alin. (3) din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală.

Partea recurentă consideră că sesizarea Autorității Naționale de Integritate privind Actul de constatare nr. 281/24 din 08.09.2021 a fost transmisă către Comisia Electorală Centrală peste termenul legal, actul devenind definitiv la 10 septembrie 2024 și irevocabil la 02 iulie 2025.

În opinia părții recurente sintagma „de drept”, introdusă în art. 5 alin. (8) din Legea nr. 768/2000 prin Legea nr. 355 din 09.11.2023, nu este aplicabilă retroactiv. În consecință, încetarea de drept a mandatului primarului nu putea fi nici constatată, nici aplicată în raport cu Actul Autorităţii Naţionale de Integritate din 08 septembrie 2021, iar la acel 13 moment nu a fost inițiată procedura legală de revocare de către Cancelaria de Stat.

La 10 septembrie 2024, când actul emis de Autoritatea Naţională de Integritate a devenit definitiv, norma menționată nu poate fi aplicată situației reclamantului, întrucât fapta reținută din anul 2020 a fost epuizată, fiind incident principiul neretroactivității legii civile. Totodată, competența Autorităţii Naţionale de Integritate de a constata încetarea de drept a mandatului alesului local a fost introdusă ulterior, prin modificările art. 39 din Legea nr. 132/2016 (Legea nr. 34 din 13.03.2025), nefiind aplicabilă actului emis în 2021 și neconstituind obiect al examinării în instanță.

A susţinut partea recurentă că CEC a inițiat procedura de stabilire a alegerilor noi cu depășirea termenului legal prevăzut de art. 35 din Legea nr. 132/2016 și în lipsa unui temei juridic esențial – constatarea încetării înainte de termen a mandatului. Or, art. 178 alin. (1) lit. b) Cod electoral condiționează organizarea alegerilor noi de existența unui act juridic care să constate încetarea mandatului, act inexistent în speță.

Consideră că actul Autorităţii Naţionale de Integritate din 08 septembrie 2021 nu conține o asemenea constatare, iar autoritatea competentă nu a inițiat procedura corespunzătoare la momentul respectiv. Prin urmare, pârâtul nu dispunea de temei legal pentru stabilirea alegerilor noi.

Ulterior modificărilor legislative din 2025, Autorităţii Naţionale de Integritate ar fi putut interveni doar prin revizuirea actului inițial și emiterea unui nou act de constatare, cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 39 alin. (2) din Legea nr. 132/2016. În acest sens, reclamantul a solicitat emiterea unui nou act și suspendarea procedurii administrative.

A susţinut că, în lipsa unui nou act Autoritatea Naţională de Integritate, era obligată să suspende procedura administrativă în temeiul art. 81 Cod administrativ, până la soluționarea cererilor pendinte, nefiind întrunite condițiile legale pentru emiterea actului din 21.05.2026.

Partea recurentă a susținut că la emiterea soluţiei de respingere a cererii de suspendare a procedurii administrative nu a fost luat în considerație norma legală - Legea nr.34 din 13 martie 2025 privind modificarea art.39 din Legea nr.132/2016, art.VI- alin.2. 14

A fost invocat că potrivit Hotărârii Comisiei Electorale Centrale din 22 noiembrie 2023 Nelu Glasu a fost întărit în funcţia de primar al or. Costeşti în urma alegerilor locale pe un termen de 4 ani, până la 05 noiembrie 2027.

Astfel, în opinia recurentului există două hotărâri emise de Comisia Electorală Centrală care sunt contradictorii - din 22 noiembrie 2023 prin care s-a confirmat validarea mandatului de primar al or. Costeşti r. Rîşcani Glasu Nelu pe termen de 4 ani până la 05 noiembrie 2027 – şi din 21 mai 2026 prin care s-a stabilit alegeri locale noi pentru 1 noiembrie 2026- până la expirarea valabilității mandatului primarului Nelu Glasu.

Recurentul a susținut că prezumția de legalitate şi caracter executoriu al Actului de constatare a Autorităţii Naţionale de Integritate nu este absolută, iar menţinerea executării lui până la soluţionarea definitiva a fondului cauzei ar fi contrară principiilor echității şi ar genera consecințe disproporționate. Necesitatea suspendării este justificată de existenţa unor îndoieli serioase şi rezonabile asupra legalităţii actului administrativ. La o analiză sumară a actului contestat, se poate observa o aparență de nelegalitate, rezultată din viciile de procedură şi aplicarea eronată a normelor materiale de către autoritatea publică.

Consideră că actul a fost emis cu ignorarea circumstanţelor de fapt esenţiale şi, implicit, este afectat de nemotivare. Atunci când un act administrativ prezintă indicii vădite de nelegalitate, interesul public nu mai poate justifica executarea sa imediată, întrucât statul nu poate avea un interes legitim în executarea unor decizii care încalcă legea.

Menţionează partea recurentă că prin hotărârea Curţii de Apel Centru nu a fost soluționate două capete de cerere formulate prin majorarea pretențiilor și nu a motivat soluția sub acest aspect, în special cu privire la legalitatea actelor administrative individuale defavorabile – Sesizarea Autorităţii Naţionale de Integritate nr. 04-11/3799 din 27 aprilie 2026 adresată Comisiei Electorale Centrale și refuzul Autorităţii Naţionale de Integritate nr. 07/5060 din 3 iunie 2026 de revizuire a Actului de constatare nr. 281/24 din 08 septembrie 2021, acte aflate în conexiune directă cu legalitatea hotărârii Comisiei Electorale Centrale din 21 mai 2026, obiect al prezentului litigiu. 15

De asemenea, invocă că instanța nu s-a pronunțat asupra încălcării dreptului la apărare, garantat de art. 6 CEDO, încălcare comisă de CEC la 21 mai 2026, prin respingerea cererii motivate de amânare a avocatului, ignorarea solicitării de examinare în prezența acestuia, limitarea accesului la materialele dosarului administrativ și acordarea unui termen vădit insuficient pentru studierea acestora, în condițiile în care citația a fost transmisă la 20 mai 2026, ora 16:00, iar ședința a avut loc la 21 mai 2026, ora 15:00.

Totodată, recurentul este în dezacord cu încheierea din 8 iunie 2026 prin care a fost respinsă cererea de recuzare înaintată judecătorilor Angela Bostan, Ghenadie Mîra, considerând că judecătorii menționați sunt imparțiali din motiv că s-au expus asupra legalităţii actului de constatare nr. 281/24 din 8 septembrie 2021.

În opinia părţi recurente, încheierea protocolară din 11 iunie 2026, prin care cererile reclamantului au fost respinse ca fiind depuse peste termenul acordat de instanță urmează a fi anulată.

Deși Autorităţii Naţionale de Integritate le-a fost notificată copia recursului motivat depus de Nelu Glasu, reprezentat de avocata Angela Procopciuc, împotriva hotărârii din 16 iunie 2026 a Curții de Apel Centru, aceasta nu au făcut uz de dreptul procedural de a depune referință, în care să-și expună poziția procesuală. 16

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4), alin. (2) și (3) din Codul electoral nr. 325/2022: „(1) În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: 4) Curtea Supremă de Justiţie soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătoreşti ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale. (2) Acțiunea în contencios administrativ înaintată la instanța de judecată competentă se examinează în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Codului administrativ. (3) În perioada electorală, programul instanțelor de judecată se organizează în așa fel încât contestațiile să poată fi depuse și examinate fără întârziere.”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022: „(1) În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătoreşti aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art. 101 alin. (6) din Codul electoral nr. 325/2022: „Instanțele judecătorești adoptă și pronunță hotărâri și decizii, precum și emit încheieri în conformitate cu prevederile Codului administrativ și ale Codului de procedură civilă.”

Art. 193 alin. (3) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ şi cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

Art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: 17 a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curţii Supreme de Justiţie; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 246 alin. (1) şi (2) lit. h) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se comunică părților. Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente şi serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar şi cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile şi esențiale încălcări de drept 18 procedural şi material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curţii de Apel ca primă instanţă într-o eventuală examinare în fond şi invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare şi întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului şi filtrului de admisibilitate.

Instanţa de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de Nelu Glasu, reprezentat de avocata Angela Procopciuc, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru şi nu relevă interpretarea contrară a legii şi aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Cu referire la argumentul recurentului invocat de la art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis.

Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus Nelu Glasu, reprezentat de avocata 19 Angela Procopciuc conține obiecții de fapt şi de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.

Criticile recurentului, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia. Deci, recursul depus de către Nelu Glasu, reprezentat de avocata Angela Procopciuc nu poate trece filtrul admisibilității.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul administrativ.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanţă, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 din Convenție.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii şi care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum şi dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat de Curtea de apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanţa a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curţii de Apel Centru şi o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări şi/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins 20 argument, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constă, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate şi a avea succes. A. Cu referire la încheierea din 8 iunie 2026 a Curţii de Apel Centru, prin care a fost respinsă cererea de recuzare.

Completul de Judecată al Curţii Supreme de Justiţie, verificând legalitatea încheierii din 8 iunie 2026 a Curţii de Apel Chişinău, prin care a fost respinsă cererea de recuzare, reţine că acesta este întemeiată.

Din materialele cauzei nu rezultă că judecătorii Mîra Ghenadie și Bostan Angela s-ar fi pronunțat anterior asupra prezentului litigiu, asupra obiectului concret al acțiunii aflate pe rol sau asupra soluției ce urmează a fi adoptată în cauza pendinte. Faptul că aceiași judecători au examinat anterior un alt litigiu între unele dintre aceleași părți nu este suficient pentru a concluziona că aceștia și-au exprimat opinia asupra prezentei cauze în sensul art. 50 CPC. Totodată, din conținutul încheierii contestate rezultă că dosarul nr. 3a-1444/22 și cauză examinată constituie litigii distincte, fiecare având propriul obiect, propriile pretenții și propriul cadru procesual. Chiar dacă între acestea există o legătură factuală sau juridică, respectiv existența Actului ANI nr. 281/24 din 8 septembrie 2021, această împrejurare nu conduce automat la concluzia că examinarea unuia dintre litigii ar determina antepronunțarea asupra celuilalt.

Completul de judecată menţionează că în exercitarea funcției jurisdicționale, judecătorii sunt chemați să soluționeze în mod repetat litigii care au la bază aceleași acte administrative, aceleași raporturi juridice sau aceleași părți. Admiterea tezei susținute de autorul cererii ar conduce la imposibilitatea practică a participării judecătorilor la examinarea unor litigii conexe și ar transforma orice soluție pronunțată anterior într-un temei automat de recuzare, ceea ce contravine scopului și naturii instituției recuzării 21

Mai mult, aprecierea legalității unui act administrativ într-o cauză anterioară reprezintă rezultatul activității jurisdicționale obișnuite a instanței și nu poate fi calificată drept o manifestare a părtinirii sau a lipsei de obiectivitate. Pronunțarea unei hotărâri judecătorești și motivarea acesteia constituie obligații legale ale judecătorului și nu pot fi interpretate, prin ele însele, drept dovezi ale unei predispoziții față de una dintre părți.

Analizând argumentele expuse, instanța de recurs conchide asupra temeiniciei încheierii Curţii de Apel Centru prin care a fost respinsă cererea de recuzare, din motiv că acesta nu cade sub incidența art.50 alin.(1) și (2) din Codul administrative. B. Cu referire la încheierea protocolară din 11 iunie 2026 a Curţii de Apel Centru.

Cu referire la argumentele părţi recurente privind netemeinicia încheierii protocolare, Completul de judecată reţine următoarele.

Din lucrările dosarului rezultă că prin încheierea protocolară din 11 iunie 2026, cererile reclamantului privind ridicarea excepției de neconstituţionalitate şi solicitarea adresării Curţii Supreme de Justiţie a unui aviz consultativ au fost respinse ca fiind depuse peste termenul acordat de instanță prin încheierea din 26 mai 2026, iar o cerere de repunere în termen, în condițiile prevăzute de Codul administrativ și Codul de procedură civilă, nu a fost depusă. Fapt care expres rezultă din procesul -verbal din 11 iunie 2026.

În acest sens, urmează a reiterat că Curtea de Apel Centru a explicat faptul că cauza a fost examinată în procedura contenciosului administrativ electoral, procedură care presupune respectarea unor termene scurte și imperative, precum și soluționarea litigiului în termenele strict stabilite de Codul electoral.

Prin urmare, nerespectarea termenelor stabilite de către instanţa de judecată pentru formularea cererilor nu este imputabil instanţei de judecată şi ţine de diligența procesuală corespunzătoarea a părţilor în proces.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatului Unit, 1975, § 38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, § 230). Acesta este în special cazul condițiilor 22 de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, § 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, § 45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național şi de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care implică doar chestiuni de drept, şi nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §§ 31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 şi art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Nelu Glasu, reprezentat de avocata Angela Procopciuc. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 23