3ra-422/26 — Anularea actului administrativ

La 25 mai 2026, Nelu Glasu, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc a depus acțiune în contencios administrativ îndreptată împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Autoritatea Națională de Integritate prin care a solicitat: - suspendarea executării Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4552 din 21 mai 2026, privind stabilirea alegerilor locale noi pentru funcția de primar al orașului Costești, raionul Rîșcani, pentru data de 1 noiembrie 2026; - anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4552 din 21 mai 2026, prin care a fost examinată sesizarea Autorității Naționale de Integritate nr. 04- 11/3799 din 27 aprilie 2026 și Actul de constatare nr. 281/24 din 8 septembrie 2021 în privința lui Nelu Glasu și au fost dispuse măsurile contestate.

Prin hotărârea din 16 iunie 2026 a Curții de Apel Centru acțiunea în contencios administrativ electoral înaintată de Nelu Glasu către Comisia Electorală Centrală, terț Autoritatea Națională de Integritate privind anularea actului administrativ individual defavorabil, s-a respins ca neîntemeiată. La 05 iulie 2024, avocatul Eugeniu Rusu, acționând în interesele lui Gheorghe Climauțan a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 24 iunie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei. Prin cererea de apel depusă, avocatul Rusu Eugeniu în interesele lui Climauțan Gheorghe a solicitat și scutirea parțială de la plata taxei de stat.

La 19 iunie 2026, Nelu Glasu, reprezentat de avocata Angela Procopciuc a depus prin intermediul poștei electronice cerere de recurs, solicitând în temeiul art. 2451 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ anularea hotărârii din 16 iunie 2026 a Curţii de Apel Centru, anularea încheierii prin care a fost respinsă cererea privind recuzarea judecătorilor Angela Bostan, Ghenadie Mîra din 8 iunie 2026 a Curţii de Apel Centru, anularea încheierii protocolare din 11 iunie 2026 a Curţii de Apel Centru prin care a fost respinsă cererea privind ridicarea excepției privind neconstituţionalitate, emiterea unei noi hotărâri prin care actele administrative să fiu anulate.

Totodată a fost formulată o cerere privind emiterea avizului consultativ al Curții Supreme de Justiție în ordinea art. 122 din Codul de procedură civilă.

La 19 iunie 2026, Nelu Glasu, reprezentat de avocata Angela Procopciuc, a depus cerere privind ridicarea excepției de neconstituţionalitate a Legii nr.34 din 13 martie 2025 privind modificarea art.39 din Legea nr.132/2016, art.VI- alin.(2).

Art. 135 din Constituția Republicii Moldova: „(1) Curtea Constituţională: a) exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor şi hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; g) rezolvă cazurile excepţionale de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiţie.”

Art. 122 din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă în procesul judecării cauzei se atestă dificultăţi la aplicarea normelor de drept material sau procedural, instanţa de judecată poate solicita Curţii Supreme de Justiţie, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, emiterea unui aviz consultativ cu privire la aplicarea legislaţiei. (2) Avizul consultativ poate fi solicitat de către instanţa de judecată care examinează cauza dacă: a) norma de drept urmează a fi aplicată în cauza examinată în instanţa de judecată; b) lămurirea problemei de drept este determinantă pentru soluţionarea cauzei şi se referă la dificultăţi de aplicare a normei de drept susceptibile de interpretări diferite; c) problema este nouă, interpretarea dată problemei de drept nu a fost explicată anterior de către Curtea Supremă de Justiţie. (3) Participanţii la proces pot înainta cererea privind solicitarea avizului consultativ o singură dată în aceeaşi instanţă pentru aceeaşi problemă de drept. (4) Dacă nu sunt întrunite condiţiile prevăzute la alin.(2), instanţa de judecată respinge cererea de solicitare a avizului consultativ printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac. (5) Solicitarea avizului consultativ se dispune printr-o încheiere, emisă în termen de 5 zile, care nu se supune niciunei căi de atac şi care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă, până la emiterea avizului consultativ, se amână pledoariile. Încheierea se transmite Curţii Supreme de Justiţie în termen de 5 zile de la data emiterii. (6) În cazul în care se decide respingerea solicitării, Curtea Supremă de Justiţie emite o încheiere motivată care se publică pe pagina web oficială a Curţii. (7) Curtea Supremă de Justiţie emite avizul consultativ în cel mult 3 luni de la data solicitării, acesta fiind publicat pe pagina web oficială a Curţii.”

Art. 2 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție cu privire la Curtea Supremă de Justiţie nr. 64 din 30 martie 2023: „(1) Curtea Supremă de Justiţie este instanţa judecătorească supremă din Republica Moldova. (2) Rolul Curţii Supreme de Justiţie constă în asigurarea interpretării şi aplicării uniforme a legislaţiei în sistemul de justiție.”

Art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție cu privire la Curtea Supremă de Justiţie nr. 64 din 30 martie 2023: „(1) În scopul asigurării interpretării şi aplicării uniforme a legislaţiei în sistemul de justiţie, Curtea Supremă de Justiţie: b) emite, la solicitarea instanţelor judecătoreşti, avize consultative cu privire la aplicarea legislaţiei.”

La capitolul cerinţei privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate la etapa examinării admisibilităţii recursului Completul de Judecată al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că prin prisma art. 195 din Codul administrativ, art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, că instanţa de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă examinează fondul cauzei după ce a primit în procedură cererea cu care a fost sesizată.

Astfel, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie consideră inoportun de a ridica excepția de neconstituționalitate a Legii nr.34 din 13.03.2025 privind modificarea art.39 din Legea nr.132/2016, art.VI- alin.2 în condițiile în care nu judecă fondul litigiului, or, specificul procedurii în recurs conform Capitolului IV din Codul administrativ se limitează la verificarea legalității și temeiniciei acțiunilor instanței vis-a-vis de unele aspecte procedurale la judecarea cauzei.

Prin urmare, din motivele reliefate supra, instanța de recurs consideră că cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate înaintată de către Nelu Glasu, reprezentat de avocata Angela Procopciuc urmează a fi respinsă. Referitor la cererea privind solicitarea emiterii unui aviz consultativ:

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că avizul consultativ este un instrument de unificare a practicii judiciare aflat la îndemâna părților sau instanței în cazul în care se atestă o dificultate de aplicare a unei norme de drept, necesară pentru soluționarea cauzei propriu-zise.

Prin legea nr. 224 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (aspecte de procedură privind activitatea instanțelor judecătorești) a fost modificat mecanismul de emitere a avizelor consultative, potrivit căruia avizele consultative nu se mai emit de Plenul Curții Supreme de Justiție, dar de un complet al Curții Supreme de Justiţie.

Scopul instituției avizului consultativ constă în asigurarea unei interpretări uniforme a normelor de drept, în sprijinul instanțelor inferioare.

Acest instrument funcționează doar într-o structură verticală, atunci când o instanță de nivel inferior solicită lămurirea unor probleme de drept de către instanța supremă, și nicidecum într-o structură orizontală, între completele de judecată ale Curții Supreme de Justiție.

Prin urmare, la etapa când cauza se află pe rolul Curţii Supreme de Justiție, aceasta exercită competența sa jurisdicțională deplină de interpretare și aplicare a legii, fiind ultimul grad de jurisdicţie în procesul de înfăptuire a justiţiei.

Acceptarea unei cereri de emitere a avizului consultativ în această etapă ar echivala, în fapt, cu fragmentarea competenței Curții Supreme de Justiție, creând o situație contrară rolului acestei instanțe și transformând mecanismul avizului consultativ într-un instrument intern de examinare a cauzei de către mai multe complete de judecată.

Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție, învestită cu soluționarea recursului, dispune de plenitudinea competenței de a clarifica, interpreta și aplica dispozițiile legale incidente cauzei, fără a fi necesară intervenția unui alt complet al aceleiași instanțe. Mecanismul avizului consultativ nu poate substitui procesul deliberativ propriu de interpretare a legii, ci are rolul de a asigura unitatea practicii la nivelul sistemului judiciar, iar nu la nivel intern al Curții Supreme de Justiție.

În consecință, solicitarea privind emiterea unui aviz consultativ la etapa examinării cauzei de către Curtea Supremă de Justiție nu poate fi admisă, de principiu.

În conformitate cu art. 269-270, art. 121 și art. 122 din Codul de procedură civilă,