3ra-303/26 — Privind anularea actului administrativ defavorabil

La 05 mai 2026, Partidul Politic „Democrația Acasă” și Victor Perțu, candidat la funcția de primar al mun. Orhei desemnat de Partidul Politic „Democrația Acasă” au depus la Curtea de Apel Centru acțiune în contencios administrativ electoral împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1, prin care au solicitat anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4521 din 02 mai 2026 cu privire la contestația (cererea prealabilă) nr. CEC-10ALN/4 din 27 aprilie 2026 a lui Sergiu Stanciu, candidat la funcția de primar al municipiului Orhei desemnat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

La 16 mai 2026, prin intermediul poștei electronice, Victor Perțu a depus cerere privind recuzarea, în temeiul art. 50 lit.e) din Codul de procedură civilă, a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, de la examinarea recursului depus, cu repartizarea cauzei unui complet de judecată care să întrunească garanţiile obiective de imparţialitate şi independenţă.

În motivarea cererii de recuzare, Victor Perțu a invocat că există circumstanţe obiective care pun serios la îndoială imparţialitatea şi aparenţa de neutralitate a judecătorului.

Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului, imparţialitatea trebuie apreciată atât prin prisma criteriului subiectiv, cât şi a celui obiectiv, fiind necesar de a determina dacă, independent de conduita personală a judecătorului, există circumstanţe verificabile care pot genera dubii legitime privind imparţialitatea instanţei. În acest sens, „justiţia nu trebuie doar să fie înfăptuită, ci trebuie şi să se vadă că este înfăptuită” (Delcourt v. Belgium, hotărârea din 17 ianuarie 1970). În cauza Kyprianou v. Cyprus [GC], nr. 73797/01, §121, CtEDO a reiterat că determinant nu este dacă reclamantul are simple suspiciuni subiective, ci dacă acestea pot fi considerate obiectiv justificate. În cauzele Wettstein v. Switzerland şi Ferrantelli and Santangelo v. Italy, Curtea a subliniat că orice dubiu legitim privind imparţialitatea trebuie interpretat în favoarea garantării încrederii justiţiabilului în instanţă.

În speţă, existenţa unor asemenea dubii rezultă din conduita procesuală anterioară. La 15 mai 2026, judecătorul Stela Procopciuc, în calitate de membru al completului de judecată, a declarat inadmisibil recursul depus de Partidul Politic „Democraţia Acasă” împotriva deciziei contestate cu recurs și în această procedură. Prin urmare, judecătorul menționat a analizat anterior legalitatea hotărârii judecătoreşti contestate, aceleași circumstanţe litigioase şi probleme juridice fundamentale. În mod inevitabil, aceasta creează aparenţa obiectivă că judecătorul şi-a format deja o opinie juridică prealabilă asupra admisibilităţii şi temeiniciei criticilor formulate împotriva deciziei contestate.

De asemenea, a menționat că eventuala susţinere că judecătorul „nu s- a expus pe fond” este irelevantă din perspectiva standardelor de imparţialitate dezvoltate de CtEDO. Criteriul determinant nu constă exclusiv în existenţa unei examinări exhaustive a fondului, ci în existenţa unei aparenţe obiective de antepronunţare sau predispoziţie judiciară rezultată din participarea anterioară a aceluiaşi judecător la examinarea aceloraşi raporturi litigioase. Declararea inadmisibilităţii unui recurs presupune inevitabil o analiză juridică preliminară asupra pretinsului caracter nefondat al criticilor formulate şi asupra perspectivelor acestora de admitere, ceea ce depăşeşte o simplă verificare formală sau administrativă.

Mai mult, în condiţiile în care judecătorul în calitate de membru al completului de judecată a validat anterior poziţia Curţii de Apel Nord în raport cu aceeaşi hotărâre contestată, există în mod obiectiv riscul ca 2 examinarea prezentului recurs să fie influenţată de concluziile deja asumate anterior de acelaşi judecător. În asemenea circumstanţe, ar fi afectată grav încrederea legitimă a recurentului în neutralitatea instanţei supreme şi ar transforma dreptul la un tribunal imparţial într-o garanţie pur formală şi iluzorie. Poziţia judecătorului în această cauză relevă o continuitate jurisdicțională incompatibilă cu exigenţele aparenţei de imparţialitate prevăzute de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Textul art. 50 lit.e) din Codul de procedură civilă, nu condiţionează recuzarea de existenţa unei antepronunţări explicite asupra fondului cauzei, fiind suficientă existenţa unor circumstanţe obiective care pot genera dubii legitime privind imparţialitatea instanţei. În sensul art. 52 din Codul de procedură civilă, în prezenţa unor asemenea circumstanţe, judecătorul este obligat să se abţină, iar participanţii la proces au dreptul să solicite recuzarea acestuia.

Art. 202 alin.(1), (2), (3), (4) din Codul administrativ: „(1) Judecătorul care examinează acţiunea în contencios administrativ trebuie să se abţină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 şi 50. (2) Nu este un motiv pentru suspiciuni de părtinire indicaţiile verbale ale judecătorului, în cadrul unei discuţii juridice, sau scrise asupra situaţiei de drept. (3) Declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor şi anexarea probelor pertinente. (4) Recuzarea sau abţinerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.”

Art.195 din Codul administrativ: „Procedura acţiunii în contenciosul administrativ se desfăşoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepţia art.169–171.”

Art. 50 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.” 3

Art. 52 alin.(1), (2), (4) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă există temeiurile specificate la art.50 şi 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligaţi să se abţină de la judecată. În aceleaşi temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanţii la proces sau este examinată din oficiu de către instanţă. (2) Propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată şi prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare şi cererea de abţinere de la judecată pot fi înaintate mai tîrziu doar dacă autorul lor a aflat de existenţa temeiului recuzării sau abţinerii după ce a început judecarea cauzei în fond. (4) Procedura soluţionării cererii de abţinere de la judecată şi efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art.53 şi 54.”

Art. 53 alin.(1), (2), (4) din Codul de procedură civilă: „(1) Propunerea de recuzare se examinează de instanţa sesizată cu acţiunea. Instanţa examinează explicaţiile persoanei a cărei recuzare se solicită, dacă acestea au fost depuse, şi ascultă opinia participanţilor la proces. Nu se admite interogarea ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare, nici efectuarea unor acte de procedură. (2) Cererea de recuzare se distribuie spre soluţionare în mod aleatoriu prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor şi se examinează în cel mult 5 zile lucrătoare din momentul repartizării, fără a afecta continuitatea şedinţei de judecată, însă pînă la soluţionarea cererii de recuzare se amînă pledoariile. (5) Instanţa decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune nici unei căi de atac decît o dată cu fondul hotărîrii sau al deciziei.”

Analizând circumstanțele expuse în cererea de recuzare și normele de drept precitate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate de recurentul Victor Perțu cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, de la judecarea prezentei cauze nu sunt justificate. Faptul participării judecătorului Stela Procopciuc la emiterea încheierii din 15 mai 2026 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Partidul Politic „Democrația Acasă” depus împotriva aceleiași decizii din 12 mai 2026 a Curții de Apel Nord, nu poate fi considerată drept împrejurare care poate pune la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea magistratei din partea unui observator străin. Or, prin încheierea din 15 mai 2026, Curtea Supremă de Justiție a soluționat un incident procedural la etapa de admisibilitate a recursului declarat de Partidul Politic „Democrația Acasă”, prin care în final acesta a fost considerat inadmisibil, nesusținând testul de admisibilitate.

Completul de judecată reține că etapa de admisibilitate a recursului, cunoscută și ca procedura de verificare prealabilă, este o etapă inițială în 4 cadrul căreia instanța de recurs, din oficiu, verifică dacă recursul îndeplinește condițiile legale pentru a fi examinat pe fond. Aceasta presupune verificarea unor aspecte formale și a unor motive specifice de admisibilitate prevăzute de lege. Instanța verifică dacă recursul respectă cerințele de formă și conținut, cum ar fi respectarea termenelor, depunerea în mod corespunzător și alte cerințe prevăzute de lege. Instanța analizează dacă recursul este întemeiat pe una dintre temeiurile de admisibilitate expres prevăzute la art.2451 din Codul administrativ. Toate aceste aspecte de procedură se referă la formalitățile obligatorii pe care trebuie să le întrunească cererea de recurs în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De altfel, concluziile instanței de recurs expuse în încheierea de inadmisibilitate din 15 mai 2026 a Curții Supreme de Justiție (dos. nr.3ra- 301/26), la emiterea căreia a participat judecătorul Stela Procopciuc, la etapa examinării admisibilității recursului declarat de Partidul Politic „Democrația Acasă” împotriva deciziei din 12 mai 2026 a Curții de Apel Nord, nu abordează aspecte ce țin nemijlocit de fondul cauzei respective. Cu atât mai mult, nici recurentul Perțu Victor în cererea sa nu indică argumente identice ca și Partidului Politic „Democrația Acasă” în recursul său declarat împotriva deciziei din 12 mai 2026 a Curții de Apel Nord, constituind obiecte separat de examinare pentru instanța de recurs.

La caz, în cererea de recuzare sunt abordate niște aspecte de procedură, iar criticile invocate de Victor Perțu precum că dubiile de imparțialitate înaintate față de judecătorul Stela Procopciuc ar influența direct parcursul și cadrul de examinare a cauzei nu cad sub incidența prevederilor art.50 din Codul administrativ coroborate la art.50 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, deoarece nu și-au găsit confirmare, fiind doar declarative, fără suport juridic probator concludent, reprezentând în esență dezacordul ultimului cu soluția instanței de recurs emisă în dosarul nr.3ra-301/26.

Prin prisma prevederilor art.116 alin.(1) din Constituție, judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali şi inamovibili, potrivit legii. Acest deziderat constituțional presupune că judecătorul va acționa în mod imparțial, nu va face nici o deosebire de tratament între cei implicați. Legea va fi interpretată nu în funcție de valorile sale personale, ci cu o scrupuloasă neutralitate care îl îndepărtează de orice militantism şi îl conduce să se sprijine numai pe elementele determinante ale dosarului. Așadar, aprecierea imparțialității judecătorului se face prin observarea împrejurării, dacă în speță există motive pentru a favoriza una dintre părți.

Completul reține că imparțialitatea se apreciază atât din perspectivă subiectivă (convingerile personale ale judecătorului), cât și obiectivă (garanțiile oferite pentru a exclude orice bănuială legitimă). În acest sens, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului consacră principiul potrivit căruia aparențele pot avea relevanță, numai dacă acestea sunt susținute de elemente obiective și verificabile (cauza Piersack c. Belgiei, Castillo Algar c. Spaniei). La fel, Curtea statuează că în fiecare caz concret 5 va trebui de stabilit dacă în afara conduitei personale a judecătorului există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).

Drept consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că în speță nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea judecătorul Stela Procopciuc la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ. Or, potrivit art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanţa în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. La caz, astfel de excepții nu se atestă.

Având în vedere cele de mai sus, cererea înaintată de Victor Perțu cu privire la recuzarea judecătorul Stela Procopciuc, este neîntemeiată.

Din aceste motive, în conformitate cu art.50, art. 52, art. 195, art. 202, art. 230 din Codul administrativ, precum și art. 50 alin.(1), art.52 și art.53 alin.(5) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea înaintată de Victor Perțu cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, de la examinarea cauzei în contencios administrativ electoral nr.3ra-303/26. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Diana Stănilă Judecători Oxana Parfeni Ion Munteanu 6