3ra-869/25 — Anularea actulului administrativ

3ra-869/25 — Anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Angela Moroșan,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Angela Moroșan împotriva Comisiei Electorale Centrale

cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva hotărârii din 11 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru

(Dosarul nr. 3ra-869/25

NR. PIGD 2-25169422-01-3ra-22122025)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentului cu hotărârea instanței de apel nu constituie un

temei de casare a deciziei contestate.

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval

30 decembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Angela Moroșan,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale solicitând:

- suspendarea executării hotărârii CEC nr. 4233 din 1 decembrie 2025.

- anularea hotărârii nr. 4233 din 1 decembrie 2025 „cu privire la cererea de

înregistrare a grupului de inițiativă, privind desfășurarea referendumului local

pentru revocarea primarului satului Hăsnășenii Mari, raionul Drochia”;

Electorală Centrală a admis cererea nr. CEC-7/24622 din 24 noiembrie 2025,

de înregistrare a grupului de inițiativă cu privire la desfășurarea

referendumului local pentru revocarea doamnei Moroșan Angela din funcția

de primar al satului Hăsnășenii Mari, raionul Drochia, astfel fiind emisă

Hotărârea nr. 4233, prin care s-a stabilit:

Se înregistrează grupul de inițiativă, în număr de 20 de persoane (conform anexei),

pentru colectarea semnăturilor în vederea inițierii referendumului local pentru

revocarea doamnei Moroșan Angela din funcția de primar al satului Hăsnășenii Mari,

raionul Drochia.

Se confirmă în calitate de conducător al grupului de inițiativă domnul Arhirii Andrei.

Grupul de inițiativă, până la data de 30 ianuarie 2026, va colecta semnăturile a cel

puțin 10% din numărul cetățenilor cu drept de vot care domiciliază în satul Hăsnășenii

Mari, raionul Drochia, ceea ce constituie un număr de 123 de semnături din numărul

total de 1226 de alegători la data de 1 decembrie 2025.

Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială

a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în decurs de 3 zile de la data

adoptării, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Centru (adresa: str.

Teilor, nr. 4, mun. Chișinău, e-mail: cac@justice.md).

consideră ilegală și arbitrară.

exercitarea funcțiilor administrative reprezintă temei de inițiere a

referendumului, ci numai acele fapte prin care se încalcă interesul public al

comunității, și nu interesele individuale și/sau se atestă o exercitare

inadecvată a funcțiilor primarului, ținând cont de principiul proporționalității

și interesului general al societății, garantate de Codul administrativ.

1

financiare ale statului. Respectiv utilizarea acestora pentru inițiative arbitrare

nebazate pe acte concludente și care au puterea lucrului decis/judecat, ci pe

nemulțumiri subiective, ar fi în contradicție cu interesul legitim urmărit al

colectivității de a fi efectuată activitatea administrativă în concordanță cu

principiile bunei guvernări și de a fi utilizate resursele bugetare eficient și

eficace în conformitate cu art. 11 alin. (1) din Legea nr. 181/2014.

la Veneția expuse pe marginea problemei abordate în Opinia nr. 910/2017 și

anume pct. 105, pct. 122

cu poziția Comisiei de la Veneția reprodusă supra, sunt relevante constatările

Curții Constituționale, formulate în pct. 32-36 din Decizia nr. 96/2017,

privitor la criticile vizând neconstituționalitatea articolului 177 alin. (2) Cod

electoral (în redacția anului 2017), potrivit căruia revocarea primarului prin

referendum putea fi inițiată în cazul în care acesta nu respecta interesele

comunității locale, nu exercita în mod adecvat atribuțiile de ales local

prevăzute de lege sau încălca normele morale și etice.

concluzii ale Comisiei în cadrul altei proceduri administrative cu privire la

subiect similar - cu privire la cererea de înregistrare a grupului de inițiativă

pentru susținerea inițierii referendumului local privind revocarea primarului

municipiului Bălți, fiind emisă hotărârea CEC nr. 3342 din 24 ianuarie 2025,

or calificând acțiunile grupului de inițiativă ca fiind declarative și

neîntemeiate, Comisia a respins solicitarea cu privire la înregistrarea

grupului de inițiativă.

referendumului cu privire la revocarea primarului în satul Cristești, raionul

Nisporeni, hotărârea nr. 3340/2025 cu privire la cererea prealabilă nr. CEC-

7/18603 din 27 decembrie 2024 a primarului satului Cristești, raionul

Nisporeni - Elena Drucenschi-Grinco.

Comisia, în cazul menționat supra, a examinat și s-a expus pe fiecare

argument invocat în vederea dezbaterii din oficiu a celor relatate.

măsură excepțională, care necesită o motivare sporită, aplicată prin prisma

principiului proporționalității.

formală a procedurii - examinarea setului de acte și reținerea invocării

formale a unor împrejurări care în opinia membrilor grupului de inițiativă ar

constitui temei suficient pentru a iniția această procedură.

2

primarului ca fiind abatere în activitatea sa: - nu respectă interesele

comunității locale; - nu exercită în mod adecvat atribuțiile de ales local

prevăzute de lege; - încalcă normele morale și etice, și nici nu prezintă probe

în acest sens, adică, prevederile art. 217 alin. (3) Cod electoral și art. 118

Cod administrativ au fost totalmente ignorate, cu toate că admiterea cererii

de înregistrare a grupului de inițiativă, urmează să se bazeze anume pe

acestea circumstanțe, probate în modul corespunzător.

grupului de inițiativă, care în mod evident, sunt părtinitori și prezintă situația

favorabil lor.

temei, art. 217 Cod electoral, doar că, în conformitate cu art. 217 alin. (3)

Cod electoral, revocarea primarului prin referendum poate fi inițiată în cazul

în care acesta nu respectă interesele comunității locale, nu exercită în mod

adecvat atribuțiile de ales local prevăzute de lege, încalcă normele morale și

etice, fapte confirmate în modul stabilit. Astfel, Comisia atestă prezentarea

de către solicitant a actelor administrative care pot fi calificate drept

documente ce susțin argumentele formulate în cererea de înregistrare a

grupului de inițiativă.

anume art. 16 (Dreptul discreționar al autorității publice), art. 21

(Legalitatea), art. 22 (Cercetarea din oficiu), art. 23 (Egalitatea de tratament),

art. 25 (Imparțialitatea), art. 29 (Proporționalitatea), art. 31, 118 (Motivarea),

și a conchis că autoritatea pârâtă, a admis activitate arbitrară, acționând

contrar propriei practici; a emis act nemotivat, fiind inserată doar o

propoziție cu titlu de argumentare și fără a ține cont de poziția participanților

la procedură; a ignorat principiul proporționalității; a acționat cu părtinire; a

încălcat principul legalității.

a considerat necesar de a solicita inclusiv suspendarea executării actului

administrativ contestat, prin prisma prevederilor art. 171-172 Cod

administrativ, notând că, solicitarea de suspendare a executării actului

administrativ contestat este întemeiată pe necesitatea imperativă de a asigura

o protecție juridică provizorie și efectivă a drepturilor reclamantei, or,

menținerea executării actului până la soluționarea definitivă a fondului

cauzei ar fi contrară principiilor echității și ar genera consecințe

disproporționate.

unor îndoieli serioase și rezonabile asupra legalității actului administrativ.

Din analiză sumară a actului contestat, observa o aparență de nelegalitate,

rezultată din viciile de procedură și din aplicarea eronată a normelor

3

materiale de către autoritatea publică. Actul a fost emis cu ignorarea

circumstanțelor de fapt esențiale și, implicit, este afectat de nemotivare.

ca fiind necesară și echilibrată. Aceasta nu prejudiciază în mod semnificativ

activitatea autorității publice și nici nu atinge un interes public major care să

necesite o urgență absolută. Dimpotrivă, balanța intereselor înclină în

favoarea protejării particularului împotriva unui posibil abuz administrativ.

Menținerea status quo-ului până la clarificarea judiciară a legalității actului

este singura soluție compatibilă cu dreptul la un proces echitabil și cu

principiul preeminenței dreptului.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

acțiunea în contencios administrativ depusă de către Angela Moroșan

împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârii nr.

4233 din 1 decembrie 2025, s-a respins ca neîntemeiată. S-a respins cererea

de suspendare a executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4233

din 1 decembrie 2025.

se bazează pe o interpretare prea restrictivă și contrară spiritului și

prevederilor Codului electoral și ale Codului administrativ, care de altfel

transformă procedura de înregistrare a grupului de inițiativă, într-o analiză a

oportunității revocării primarului.

în mod eronat, pretinde că actul contestat a fost emis fără motivare

corespunzătoare și anume că la etapa înregistrării grupului de inițiativă,

Comisia Electorală Centrală ar fi obligată să verifice și să constate existența

unor fapte confirmate definitiv, cu puterea lucrului judecat, care să

dovedească temeiurile revocării. Or, normele Codului electoral disting clar

între etapa inițierii referendumului - materializată prin înregistrarea grupului

de inițiativă și colectarea semnăturilor și, respectiv, etapa decizională - în

care se examinează oportunitatea și legalitatea desfășurării referendumului,

inclusiv existența motivelor invocate.

reclamantei cu referire la lipsa puterii lucrului judecat (devenirea definitivă)

a actelor judecătorești, prezentate de inițiatorii referendumului, în susținerea

faptelor de încălcare a intereselor comunității locale și/sau neexercitarea în

mod adecvat a atribuțiilor de ales local, or, impunerea standardului

probatoriu al unei hotărâri definitive la etapa înregistrării grupului de

inițiativă, ar echivala cu excluderea dreptului constituțional al cetățenilor de

a iniția un referendum și, respectiv, sublimarea art. 217 Cod electoral.

4

deciziei Comisiei Electorale Centrale care ar fi adoptat o soluție

neconfirmată în modul stabilit, este pe de o parte una formală, iar pe alta una

contrară principiului efectivității drepturilor politice, or faptele care stau la

baza înregistrării grupului de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în

vederea inițierii referendumului local, pot rezulta din acte administrative,

rapoarte oficiale, constatări ale organelor de control și alte documente

relevante care, în mod rezonabil, pot fundamenta inițierea procedurii.

„definitive” a faptelor imputate (la caz a învinuirilor prin prisma actelor

judecătorești) nu ține de dreptul preliminar de inițiativă, acesta ținând de

etapa finală, instanța de judecată a reținut că printre motivele care au stat la

baza inițierii referendumului, se numără: -depășirea atribuțiilor funcționale

ale primarului exprimată prin rezilierea unilaterală (fără consultarea

consiliului local și fără adoptarea unei hotărâri deliberate) a unui contract de

arendă cu valoare anuală de 360.000 lei, care a fost calificată drept o

încălcare gravă a prevederilor cu privire la administrarea patrimoniului

public, dat fiind că modificarea, înstrăinarea sau rezilierea unor angajamente

patrimoniale nu poate fi dispusă exclusiv de către primar; -executarea

neautorizată a unor lucrări de reparație cu valoare de 213.000 lei, a grădiniței

din sat, or, raportările financiare și verificările comunității au arătat existența

unor lucrări de reparații efectuate fără aprobarea Consiliului local, existența

unei dispoziții scrise, documente justificative privind necesitatea, costurile

și procedura de licitație; -suspiciuni de folos personal și conflict de interese,

prin executarea lucrărilor de reparație a drumului pe segmentul dintre drumul

central și proprietatea primarului, fără documentație legală; -refuzul să pună

la dispoziția consilierilor și cetățenilor, a facturilor, devizelor, contractelor,

proceselor-verbale, rapoartelor de cheltuieli, actelor de decontare, ce

contravine legislației privind transparența decizională și gestionarea banilor

publici; -neasigurarea controlului Consiliului asupra executivului; -

îngrădirea accesului la informație publică, prin neimplementarea deciziei

privind site-ul oficial al primăriei; -nepublicarea rapoartelor de executare a

bugetului acte de decontare, devizelor și altor documente obligatorii; -

răspândirea în spațiul public a informațiilor eronate, incomplete sau

distorsionate în situații în care cetățenii solicitau clarificări privind utilizarea

banilor publici, executarea lucrărilor publice, drepturile și obligațiile

primăriei, deciziile consiliului local, astfel, fiind compromisă transparența

instituțională, generând: confuzie, neîncredere și tensiuni sociale.

octombrie 2025, respectiv că primarul nu și-a respectat atribuțiile

funcționale, transparența administrativă a fost grav afectată, cetățenilor li s-

au furnizat informații neconforme cu realitatea, accesul la informații publice

a fost restricționat, iar interesele comunității au fost puse în pericol, constată

5

că decizia Comisiei Electorale Centrale de a admite cererea de înregistrare a

grupului de inițiativă a fost întemeiată, corespunzătoare și justificată de

necesitatea protejării interesului public și a bunei guvernări locale.

extinsă, după cum pretinde reclamanta, nu poate fi privită ca o abatere

procedurală care să atragă după sine anularea actului administrativ, deoarece

actul contestat nu este privit ca un act administrativ defavorabil și emiterea

acestuia nu produce efecte negative directe asupra reclamantei. Înregistrarea

unui grup de inițiativă nu afectează în mod direct drepturile sau interesele

legitime ale primarului, astfel încât nu se impune standardul unei motivări

exhaustive asupra faptelor imputate.

Comisiei de la Veneția și Decizia Curții Constituționale nr. 96/2017 nu pot

fi aplicate exhaustiv la caz deoarece, acestea explică și motivează în fapt

procedura de desfășurare a referendumului și/sau de examinare a fondului

temeiurilor revocării, dar nu simpla înregistrare a grupului de inițiativă, care

are un caracter preponderent tehnic și procedural.

cu privire la încălcarea principiului proporționalității și al bunei guvernări,

or, contrar celor afirmate, hotărârea nr. 4233 din 01 decembrie 2025 „cu

privire la cererea de înregistrare a grupului de inițiativă, privind

desfășurarea referendumului local pentru revocarea primarului satului

Hăsnășenii Mari, raionul Drochia” respectă pe deplin principiul

proporționalității.

nr. 3342/2025 și nr. 3340/2025, în ambele cazuri, actele conțin atât

circumstanțele de fapt prezentate de grupul de inițiativă, cât și argumentele

de apărare ale primarilor vizați. În speța de față, însă, opinia reclamantei

Moroșan Angela nu a fost prezentată într-o formă care să contrazică efectiv

susținerile grupului de inițiativă.

juridice ireversibile, nu afectează mandatul primarului și nici nu implică

revocarea lui propriu-zisă, respectiv procedura inițiată în urma ședinței

adunării de constituire a grupului de inițiativă, la care s-a decis desfășurarea

referendumului local pentru revocarea primarului satului Hăsnășenii Mari,

raionul Drochia - Moroșan Angela, este privită la momentul de față ca o

măsură minim invazivă, care permite exercitarea unui drept democratic,

urmând ca orice ingerință reală să fie supusă unor filtre succesive: colectarea

semnăturilor, verificarea lor, decizia privind organizarea referendumului și,

în final, votul popular. Prin urmare, nefiind o ingerință disproporționată sau

arbitrară, Comisia Electorală Centrală analizând corect documentele și

probele prezentate, constatând că grupul de inițiativă a respectat toate

6

procedurile legale, iar inițiativa de revocare este întemeiată din punct de

vedere legal.

necesitatea și rezonabilitatea măsurii se reflectă în soluția Comisiei

Electorale Centrale.

Centrală a acționat în conformitate cu competențele sale legale, verificând

existența documentelor prezentate de grupul de inițiativă, etapă la care nu s-

a dispus aprecierea fondului temeiurilor revocării, dar și a respectat

principiul proporționalității, or înregistrarea grupului de inițiativă nu

echivalează cu revocarea primarului, ci reprezintă doar o etapă procedurală

necesară pentru demararea exercitării dreptului cetățenilor.

pentru anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4233 din 1

decembrie 2025.

reclamantei de suspendare a executării hotărârii, indicând că, reclamanta a

invocat existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea

hotărârii CEC nr. 4233/2025. Totuși, aceste semnalări nu au putut fi stabilite

la etapa examinării cauzei în fond. Totodată, nu poate fi dispusă suspendarea

actului administrativ nici prin prisma existenței unui caz bine justificat și a

iminenței producerii unui prejudiciu ireparabil, deoarece reclamanta nu a

demonstrat existența unui astfel de prejudiciu, nici natura și consecințele sale

asupra persoanei sale.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

nemotivat împotriva hotărârii din 11 decembrie 2025 a Curții de Apel

Centru, iar la 22 decembrie 2025 a depus cerere de recurs motivat, solicitând

admiterea recursului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii prin care

să fie admisă acțiunea înaintată.

ARGUMENTELE RECURSULUI

acord.

interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Completul specializat atestă că reclamanta Angela Moroșan, în mod eronat,

pretinde că actul contestat a fost emis fără motivare corespunzătoare și

anume că la etapa înregistrării grupului de inițiativă, Comisia Electorală

7

Centrală ar fi obligată să verifice și să constate existenta unor fapte

confirmate definitiv, cu puterea lucrului judecat, care să dovedească

temeiurile revocării. Or, normele Codului electoral disting clar între etapa

inițierii referendumului - materializată prin înregistrarea grupului de

inițiativă și colectarea semnăturilor și, respectiv, etapa decizională - în care

se examinează oportunitatea și legalitatea desfășurării referendumului,

inclusiv existenta motivelor invocate.”

verifică doar corespunderea semnăturilor și se dispune organizarea

referendumului, art. 225 din Codul electoral. Prin urmare, la această etapă,

Comisia poate verifica calitativ și cantitativ numărul semnăturilor pentru

desfășurarea referendumului.

fost menținută de instanțele judecătorești.

că, Comisia a examinat anume la etapa înregistrării grupului de inițiativă

motivele inițierii referendumului și a respins înregistrarea grupului de

inițiativă pe motiv că nu ar fi suficiente. Această Hotărâre a fost contestată,

însă soluția a fost menținută, inclusiv de Curtea Supremă de Justiție, dosarul

nr. 3ra-147/25.

recursului formulat - ar contravine practicii Curții Supreme de Justiție, având

în vedere că anterior a fost adoptata soluție contrară.

contradictorie – pe de o partea a menționat că actul administrativ nu necesită

a fi motivat sub acest aspect, fiind prematur, pe de altă parte - în hotărârea

judecătorească se regăsesc argumente în vederea susținerii inițierii

referendumului și înregistrării grupului de inițiativă, adică argumente în

vederea susținerii prevederilor de la art. 217 alin. (3) Cod electoral.

regăsesc, în Hotărârea CEC nr. 4233/2025 contestată - sub aspectul motivării

se regăsește doar următorul text:„7. Totodată, în conformitate cu art. 217alin.

(3) din Codul electoral nr. 325/2022, „Revocarea primarului prin referendum

poate fi inițiată în cazul în care acesta nu respectă interesele comunității

locale, nu exercită în mod adecvat atribuțiile de ales local prevăzute de lege,

încalcă normele morale și etice, fapte confirmate în modul stabilit”. Astfel,

Comisia atestă prezentarea de către solicitant a actelor administrative care

pot fi calificate drept documente ce susțin argumentele formulate în cererea

de înregistrare a grupului de inițiativă.” Ceea ce nu corespunde art. 118 Cod

administrativ și determină anularea actului contestat.

8

POZIȚIA INTIMATULUI

Electorală Centrală a solicitat declararea recursului drept inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,

care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”

„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de

atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

9

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a

fost notificată recurentului la 19 decembrie 2025, prin intermediul poștei

electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la

dosar (f. d. 55).

respectarea termenului legal prevăzut de art. 245 din Codul administrativ,

coroborat cu art. 95 alin. (8) din Codul electoral.

admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui

control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

depus de Angela Moroșan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului

cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii

recurate.

10

admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1), lit. a) din Codul administrativ.

că un recurs este admisibil dacă interpretarea legii din hotărârea contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. Din recurs

nu rezultă în mod clar de ce hotărârea primei instanțe este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. De asemenea nu se

menționează nicio decizie sau un alt act a Curții Supreme care ar da o altă

interpretare a normelor de drept incidente sau altor aspecte de drept invocate

în recurs, nefiind constatate nici de instanța de recurs. Completul notează că,

analizând practica judiciară a Curții Supreme de Justiție nu s-a stabilit că

actele judecătorești contestate ar fi contrare jurisprudenței acesteia.

să demonstreze nu doar existența unei interpretări diferite, ci și caracterul

„uniform” și consolidat al practicii Curții Supreme de Justiție, ceea ce nu se

probează în prezenta cauză. Or, în lipsa unui conflict veritabil între hotărârea

atacată și o jurisprudență stabilă a instanței de recurs, susținerea referitoare

la pretinsa contrarietate devine pur formală și lipsește de fundament.

3342 din 24 ianuarie 2025 ca proceduri administrative similare, Completul

de judecată constată că o asemenea afirmație nu a fost susținută prin probe.

Hotărârile invocate și pretins a fi similare, în realitate se întemeiază pe

circumstanțe de fapt distincte, iar principiile formulate în respectivele

hotărâri nu pot fi aplicate mecanic. Analiza comparativă nu conține o

paralelă riguroasă între faptele și circumstanțele relevante ale acestora, iar

recurenta nu a demonstrat că faptele sunt identice în natură și context.

menționează că, recursul depus de Angela Moroșan, conține obiecții de fapt

și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru,

fiind apreciate în mod corespunzător.

niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art.

2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze

admisibilitatea acestuia.

argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără

o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de

art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și

analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

11

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției

legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în

asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de

contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie

motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se

vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c.

Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei,

2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c.

Franței, 1996, §45).

CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor

în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

12 sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La

12

fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni

de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea

CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Angela Moroșan.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

13