3ra-869/25 — Anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Anularea actulului administrativ
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-869/25 — Anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Angela Moroșan,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Angela Moroșan împotriva Comisiei Electorale Centrale
cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva hotărârii din 11 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru
(Dosarul nr. 3ra-869/25
NR. PIGD 2-25169422-01-3ra-22122025)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentului cu hotărârea instanței de apel nu constituie un
temei de casare a deciziei contestate.
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval
30 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Angela Moroșan,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 4 decembrie 2025, Angela Moroșan a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale solicitând:
- suspendarea executării hotărârii CEC nr. 4233 din 1 decembrie 2025.
- anularea hotărârii nr. 4233 din 1 decembrie 2025 „cu privire la cererea de
înregistrare a grupului de inițiativă, privind desfășurarea referendumului local
pentru revocarea primarului satului Hăsnășenii Mari, raionul Drochia”;
În motivarea acțiunii a invocat că, 1 decembrie 2025, Comisia
Electorală Centrală a admis cererea nr. CEC-7/24622 din 24 noiembrie 2025,
de înregistrare a grupului de inițiativă cu privire la desfășurarea
referendumului local pentru revocarea doamnei Moroșan Angela din funcția
de primar al satului Hăsnășenii Mari, raionul Drochia, astfel fiind emisă
Hotărârea nr. 4233, prin care s-a stabilit:
Se înregistrează grupul de inițiativă, în număr de 20 de persoane (conform anexei),
pentru colectarea semnăturilor în vederea inițierii referendumului local pentru
revocarea doamnei Moroșan Angela din funcția de primar al satului Hăsnășenii Mari,
raionul Drochia.
Se confirmă în calitate de conducător al grupului de inițiativă domnul Arhirii Andrei.
Grupul de inițiativă, până la data de 30 ianuarie 2026, va colecta semnăturile a cel
puțin 10% din numărul cetățenilor cu drept de vot care domiciliază în satul Hăsnășenii
Mari, raionul Drochia, ceea ce constituie un număr de 123 de semnături din numărul
total de 1226 de alegători la data de 1 decembrie 2025.
Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială
a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în decurs de 3 zile de la data
adoptării, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Centru (adresa: str.
Teilor, nr. 4, mun. Chișinău, e-mail: cac@justice.md).
Notează că, cu hotărârea adoptată, reclamanta nu este de acord și o
consideră ilegală și arbitrară.
Menționează că, nu orice încălcări admise de către primar în
exercitarea funcțiilor administrative reprezintă temei de inițiere a
referendumului, ci numai acele fapte prin care se încalcă interesul public al
comunității, și nu interesele individuale și/sau se atestă o exercitare
inadecvată a funcțiilor primarului, ținând cont de principiul proporționalității
și interesului general al societății, garantate de Codul administrativ.
1
Subsecvent, orice organizare a referendumului necesită resurse
financiare ale statului. Respectiv utilizarea acestora pentru inițiative arbitrare
nebazate pe acte concludente și care au puterea lucrului decis/judecat, ci pe
nemulțumiri subiective, ar fi în contradicție cu interesul legitim urmărit al
colectivității de a fi efectuată activitatea administrativă în concordanță cu
principiile bunei guvernări și de a fi utilizate resursele bugetare eficient și
eficace în conformitate cu art. 11 alin. (1) din Legea nr. 181/2014.
În acest sens, reclamanta consideră relevante concluziile Comisiei de
la Veneția expuse pe marginea problemei abordate în Opinia nr. 910/2017 și
anume pct. 105, pct. 122
Subsidiar, susține că în prezenta procedură administrativă, în corelare
cu poziția Comisiei de la Veneția reprodusă supra, sunt relevante constatările
Curții Constituționale, formulate în pct. 32-36 din Decizia nr. 96/2017,
privitor la criticile vizând neconstituționalitatea articolului 177 alin. (2) Cod
electoral (în redacția anului 2017), potrivit căruia revocarea primarului prin
referendum putea fi inițiată în cazul în care acesta nu respecta interesele
comunității locale, nu exercita în mod adecvat atribuțiile de ales local
prevăzute de lege sau încălca normele morale și etice.
De altfel, reclamanta a remarcat că cele relatate supra, reprezintă
concluzii ale Comisiei în cadrul altei proceduri administrative cu privire la
subiect similar - cu privire la cererea de înregistrare a grupului de inițiativă
pentru susținerea inițierii referendumului local privind revocarea primarului
municipiului Bălți, fiind emisă hotărârea CEC nr. 3342 din 24 ianuarie 2025,
or calificând acțiunile grupului de inițiativă ca fiind declarative și
neîntemeiate, Comisia a respins solicitarea cu privire la înregistrarea
grupului de inițiativă.
Mai mult, poziție similară Comisia a adoptat și față de inițierea
referendumului cu privire la revocarea primarului în satul Cristești, raionul
Nisporeni, hotărârea nr. 3340/2025 cu privire la cererea prealabilă nr. CEC-
7/18603 din 27 decembrie 2024 a primarului satului Cristești, raionul
Nisporeni - Elena Drucenschi-Grinco.
Totodată, reclamanta consideră oportun de a sublinia faptul cum
Comisia, în cazul menționat supra, a examinat și s-a expus pe fiecare
argument invocat în vederea dezbaterii din oficiu a celor relatate.
Conchide că, inițierea procedurii de revocare a primarului este o
măsură excepțională, care necesită o motivare sporită, aplicată prin prisma
principiului proporționalității.
Însă, în procedura administrativă în cauză Comisia s-a limitat la partea
formală a procedurii - examinarea setului de acte și reținerea invocării
formale a unor împrejurări care în opinia membrilor grupului de inițiativă ar
constitui temei suficient pentru a iniția această procedură.
2
Cu toate acestea, în actul contestat nu este indicat ce exact se impută
primarului ca fiind abatere în activitatea sa: - nu respectă interesele
comunității locale; - nu exercită în mod adecvat atribuțiile de ales local
prevăzute de lege; - încalcă normele morale și etice, și nici nu prezintă probe
în acest sens, adică, prevederile art. 217 alin. (3) Cod electoral și art. 118
Cod administrativ au fost totalmente ignorate, cu toate că admiterea cererii
de înregistrare a grupului de inițiativă, urmează să se bazeze anume pe
acestea circumstanțe, probate în modul corespunzător.
De asemenea, susține că Comisia s-a bazat doar pe opiniile membrilor
grupului de inițiativă, care în mod evident, sunt părtinitori și prezintă situația
favorabil lor.
Mai mult, subliniază că, hotărârea CEC nr. 4233/2025 prevede ca
temei, art. 217 Cod electoral, doar că, în conformitate cu art. 217 alin. (3)
Cod electoral, revocarea primarului prin referendum poate fi inițiată în cazul
în care acesta nu respectă interesele comunității locale, nu exercită în mod
adecvat atribuțiile de ales local prevăzute de lege, încalcă normele morale și
etice, fapte confirmate în modul stabilit. Astfel, Comisia atestă prezentarea
de către solicitant a actelor administrative care pot fi calificate drept
documente ce susțin argumentele formulate în cererea de înregistrare a
grupului de inițiativă.
Reclamanta a făcut referire la prevederile Codului administrativ și
anume art. 16 (Dreptul discreționar al autorității publice), art. 21
(Legalitatea), art. 22 (Cercetarea din oficiu), art. 23 (Egalitatea de tratament),
art. 25 (Imparțialitatea), art. 29 (Proporționalitatea), art. 31, 118 (Motivarea),
și a conchis că autoritatea pârâtă, a admis activitate arbitrară, acționând
contrar propriei practici; a emis act nemotivat, fiind inserată doar o
propoziție cu titlu de argumentare și fără a ține cont de poziția participanților
la procedură; a ignorat principiul proporționalității; a acționat cu părtinire; a
încălcat principul legalității.
În altă ordine de idei, reieșind din abaterile depistate supra, reclamanta
a considerat necesar de a solicita inclusiv suspendarea executării actului
administrativ contestat, prin prisma prevederilor art. 171-172 Cod
administrativ, notând că, solicitarea de suspendare a executării actului
administrativ contestat este întemeiată pe necesitatea imperativă de a asigura
o protecție juridică provizorie și efectivă a drepturilor reclamantei, or,
menținerea executării actului până la soluționarea definitivă a fondului
cauzei ar fi contrară principiilor echității și ar genera consecințe
disproporționate.
Totodată indică că, necesitatea suspendării este justificată de existența
unor îndoieli serioase și rezonabile asupra legalității actului administrativ.
Din analiză sumară a actului contestat, observa o aparență de nelegalitate,
rezultată din viciile de procedură și din aplicarea eronată a normelor
3
materiale de către autoritatea publică. Actul a fost emis cu ignorarea
circumstanțelor de fapt esențiale și, implicit, este afectat de nemotivare.
La fel, aplicând testul de proporționalitate, măsura suspendării apare
ca fiind necesară și echilibrată. Aceasta nu prejudiciază în mod semnificativ
activitatea autorității publice și nici nu atinge un interes public major care să
necesite o urgență absolută. Dimpotrivă, balanța intereselor înclină în
favoarea protejării particularului împotriva unui posibil abuz administrativ.
Menținerea status quo-ului până la clarificarea judiciară a legalității actului
este singura soluție compatibilă cu dreptul la un proces echitabil și cu
principiul preeminenței dreptului.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin hotărârea din 11 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru,
acțiunea în contencios administrativ depusă de către Angela Moroșan
împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârii nr.
4233 din 1 decembrie 2025, s-a respins ca neîntemeiată. S-a respins cererea
de suspendare a executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4233
din 1 decembrie 2025.
În motivarea soluției, instanța a considerat că argumentele reclamantei
se bazează pe o interpretare prea restrictivă și contrară spiritului și
prevederilor Codului electoral și ale Codului administrativ, care de altfel
transformă procedura de înregistrare a grupului de inițiativă, într-o analiză a
oportunității revocării primarului.
Completul Curții de Apel a menționat că, reclamanta Moroșan Angela,
în mod eronat, pretinde că actul contestat a fost emis fără motivare
corespunzătoare și anume că la etapa înregistrării grupului de inițiativă,
Comisia Electorală Centrală ar fi obligată să verifice și să constate existența
unor fapte confirmate definitiv, cu puterea lucrului judecat, care să
dovedească temeiurile revocării. Or, normele Codului electoral disting clar
între etapa inițierii referendumului - materializată prin înregistrarea grupului
de inițiativă și colectarea semnăturilor și, respectiv, etapa decizională - în
care se examinează oportunitatea și legalitatea desfășurării referendumului,
inclusiv existența motivelor invocate.
De asemenea, instanța de judecată a considerat irelevante argumentele
reclamantei cu referire la lipsa puterii lucrului judecat (devenirea definitivă)
a actelor judecătorești, prezentate de inițiatorii referendumului, în susținerea
faptelor de încălcare a intereselor comunității locale și/sau neexercitarea în
mod adecvat a atribuțiilor de ales local, or, impunerea standardului
probatoriu al unei hotărâri definitive la etapa înregistrării grupului de
inițiativă, ar echivala cu excluderea dreptului constituțional al cetățenilor de
a iniția un referendum și, respectiv, sublimarea art. 217 Cod electoral.
4
Mai mult, a notat că interpretarea reclamantei în sensul netemeiniciei
deciziei Comisiei Electorale Centrale care ar fi adoptat o soluție
neconfirmată în modul stabilit, este pe de o parte una formală, iar pe alta una
contrară principiului efectivității drepturilor politice, or faptele care stau la
baza înregistrării grupului de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în
vederea inițierii referendumului local, pot rezulta din acte administrative,
rapoarte oficiale, constatări ale organelor de control și alte documente
relevante care, în mod rezonabil, pot fundamenta inițierea procedurii.
Totodată a subliniat că, pe lângă faptul că cerința unei confirmări
„definitive” a faptelor imputate (la caz a învinuirilor prin prisma actelor
judecătorești) nu ține de dreptul preliminar de inițiativă, acesta ținând de
etapa finală, instanța de judecată a reținut că printre motivele care au stat la
baza inițierii referendumului, se numără: -depășirea atribuțiilor funcționale
ale primarului exprimată prin rezilierea unilaterală (fără consultarea
consiliului local și fără adoptarea unei hotărâri deliberate) a unui contract de
arendă cu valoare anuală de 360.000 lei, care a fost calificată drept o
încălcare gravă a prevederilor cu privire la administrarea patrimoniului
public, dat fiind că modificarea, înstrăinarea sau rezilierea unor angajamente
patrimoniale nu poate fi dispusă exclusiv de către primar; -executarea
neautorizată a unor lucrări de reparație cu valoare de 213.000 lei, a grădiniței
din sat, or, raportările financiare și verificările comunității au arătat existența
unor lucrări de reparații efectuate fără aprobarea Consiliului local, existența
unei dispoziții scrise, documente justificative privind necesitatea, costurile
și procedura de licitație; -suspiciuni de folos personal și conflict de interese,
prin executarea lucrărilor de reparație a drumului pe segmentul dintre drumul
central și proprietatea primarului, fără documentație legală; -refuzul să pună
la dispoziția consilierilor și cetățenilor, a facturilor, devizelor, contractelor,
proceselor-verbale, rapoartelor de cheltuieli, actelor de decontare, ce
contravine legislației privind transparența decizională și gestionarea banilor
publici; -neasigurarea controlului Consiliului asupra executivului; -
îngrădirea accesului la informație publică, prin neimplementarea deciziei
privind site-ul oficial al primăriei; -nepublicarea rapoartelor de executare a
bugetului acte de decontare, devizelor și altor documente obligatorii; -
răspândirea în spațiul public a informațiilor eronate, incomplete sau
distorsionate în situații în care cetățenii solicitau clarificări privind utilizarea
banilor publici, executarea lucrărilor publice, drepturile și obligațiile
primăriei, deciziile consiliului local, astfel, fiind compromisă transparența
instituțională, generând: confuzie, neîncredere și tensiuni sociale.
Astfel, având în vedere constatările participanților la adunarea din 31
octombrie 2025, respectiv că primarul nu și-a respectat atribuțiile
funcționale, transparența administrativă a fost grav afectată, cetățenilor li s-
au furnizat informații neconforme cu realitatea, accesul la informații publice
a fost restricționat, iar interesele comunității au fost puse în pericol, constată
5
că decizia Comisiei Electorale Centrale de a admite cererea de înregistrare a
grupului de inițiativă a fost întemeiată, corespunzătoare și justificată de
necesitatea protejării interesului public și a bunei guvernări locale.
Curtea de apel a considerat că, la stadiul de față, lipsa de motivare
extinsă, după cum pretinde reclamanta, nu poate fi privită ca o abatere
procedurală care să atragă după sine anularea actului administrativ, deoarece
actul contestat nu este privit ca un act administrativ defavorabil și emiterea
acestuia nu produce efecte negative directe asupra reclamantei. Înregistrarea
unui grup de inițiativă nu afectează în mod direct drepturile sau interesele
legitime ale primarului, astfel încât nu se impune standardul unei motivări
exhaustive asupra faptelor imputate.
În context, Completul a menționat că trimiterile reclamantei la Opinia
Comisiei de la Veneția și Decizia Curții Constituționale nr. 96/2017 nu pot
fi aplicate exhaustiv la caz deoarece, acestea explică și motivează în fapt
procedura de desfășurare a referendumului și/sau de examinare a fondului
temeiurilor revocării, dar nu simpla înregistrare a grupului de inițiativă, care
are un caracter preponderent tehnic și procedural.
Instanța de judecată a considerat nemotivate argumentele reclamantei
cu privire la încălcarea principiului proporționalității și al bunei guvernări,
or, contrar celor afirmate, hotărârea nr. 4233 din 01 decembrie 2025 „cu
privire la cererea de înregistrare a grupului de inițiativă, privind
desfășurarea referendumului local pentru revocarea primarului satului
Hăsnășenii Mari, raionul Drochia” respectă pe deplin principiul
proporționalității.
Instanța subliniază că, deși reclamanta face trimitere la hotărârile CEC
nr. 3342/2025 și nr. 3340/2025, în ambele cazuri, actele conțin atât
circumstanțele de fapt prezentate de grupul de inițiativă, cât și argumentele
de apărare ale primarilor vizați. În speța de față, însă, opinia reclamantei
Moroșan Angela nu a fost prezentată într-o formă care să contrazică efectiv
susținerile grupului de inițiativă.
Mai mult, înregistrarea grupului de inițiativă, nu produce consecințe
juridice ireversibile, nu afectează mandatul primarului și nici nu implică
revocarea lui propriu-zisă, respectiv procedura inițiată în urma ședinței
adunării de constituire a grupului de inițiativă, la care s-a decis desfășurarea
referendumului local pentru revocarea primarului satului Hăsnășenii Mari,
raionul Drochia - Moroșan Angela, este privită la momentul de față ca o
măsură minim invazivă, care permite exercitarea unui drept democratic,
urmând ca orice ingerință reală să fie supusă unor filtre succesive: colectarea
semnăturilor, verificarea lor, decizia privind organizarea referendumului și,
în final, votul popular. Prin urmare, nefiind o ingerință disproporționată sau
arbitrară, Comisia Electorală Centrală analizând corect documentele și
probele prezentate, constatând că grupul de inițiativă a respectat toate
6
procedurile legale, iar inițiativa de revocare este întemeiată din punct de
vedere legal.
În concluzie, Completul a menționat că atât scopul legitim, cât și
necesitatea și rezonabilitatea măsurii se reflectă în soluția Comisiei
Electorale Centrale.
A considerat că, la adoptarea soluției contestate, Comisia Electorală
Centrală a acționat în conformitate cu competențele sale legale, verificând
existența documentelor prezentate de grupul de inițiativă, etapă la care nu s-
a dispus aprecierea fondului temeiurilor revocării, dar și a respectat
principiul proporționalității, or înregistrarea grupului de inițiativă nu
echivalează cu revocarea primarului, ci reprezintă doar o etapă procedurală
necesară pentru demararea exercitării dreptului cetățenilor.
Prin urmare, Completul a statuat că la caz nu există careva premise
pentru anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4233 din 1
decembrie 2025.
Totodată, instanța a considerat că este neîntemeiată și solicitarea
reclamantei de suspendare a executării hotărârii, indicând că, reclamanta a
invocat existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea
hotărârii CEC nr. 4233/2025. Totuși, aceste semnalări nu au putut fi stabilite
la etapa examinării cauzei în fond. Totodată, nu poate fi dispusă suspendarea
actului administrativ nici prin prisma existenței unui caz bine justificat și a
iminenței producerii unui prejudiciu ireparabil, deoarece reclamanta nu a
demonstrat existența unui astfel de prejudiciu, nici natura și consecințele sale
asupra persoanei sale.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 12 decembrie 2025, Angela Moroșan a depus cerere de recurs
nemotivat împotriva hotărârii din 11 decembrie 2025 a Curții de Apel
Centru, iar la 22 decembrie 2025 a depus cerere de recurs motivat, solicitând
admiterea recursului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii prin care
să fie admisă acțiunea înaintată.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului a indicat că, cu hotărârea adoptată nu este de
acord.
În drept a indicat art. 2451 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ,
interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.
Notează că, în motivarea hotărârii se menționează, „În debut,
Completul specializat atestă că reclamanta Angela Moroșan, în mod eronat,
pretinde că actul contestat a fost emis fără motivare corespunzătoare și
anume că la etapa înregistrării grupului de inițiativă, Comisia Electorală
7
Centrală ar fi obligată să verifice și să constate existenta unor fapte
confirmate definitiv, cu puterea lucrului judecat, care să dovedească
temeiurile revocării. Or, normele Codului electoral disting clar între etapa
inițierii referendumului - materializată prin înregistrarea grupului de
inițiativă și colectarea semnăturilor și, respectiv, etapa decizională - în care
se examinează oportunitatea și legalitatea desfășurării referendumului,
inclusiv existenta motivelor invocate.”
Însă, Codul electoral prevede că ulterior colectării semnăturilor, se
verifică doar corespunderea semnăturilor și se dispune organizarea
referendumului, art. 225 din Codul electoral. Prin urmare, la această etapă,
Comisia poate verifica calitativ și cantitativ numărul semnăturilor pentru
desfășurarea referendumului.
Această concluzie reiese și din practica anterioară a Comisiei, care a
fost menținută de instanțele judecătorești.
A menționat Hotărârea CEC Nr. 3342 din 24 ianuarie 2025 și a reținut
că, Comisia a examinat anume la etapa înregistrării grupului de inițiativă
motivele inițierii referendumului și a respins înregistrarea grupului de
inițiativă pe motiv că nu ar fi suficiente. Această Hotărâre a fost contestată,
însă soluția a fost menținută, inclusiv de Curtea Supremă de Justiție, dosarul
nr. 3ra-147/25.
Prin urmare, stabilește că declararea ca inadmisibilă sau respingerea
recursului formulat - ar contravine practicii Curții Supreme de Justiție, având
în vedere că anterior a fost adoptata soluție contrară.
Totodată subliniază că, instanța de judecată a adoptat o hotărâre
contradictorie – pe de o partea a menționat că actul administrativ nu necesită
a fi motivat sub acest aspect, fiind prematur, pe de altă parte - în hotărârea
judecătorească se regăsesc argumente în vederea susținerii inițierii
referendumului și înregistrării grupului de inițiativă, adică argumente în
vederea susținerii prevederilor de la art. 217 alin. (3) Cod electoral.
Cu toate că în actul administrativ contestat, astfel de argumente nu se
regăsesc, în Hotărârea CEC nr. 4233/2025 contestată - sub aspectul motivării
se regăsește doar următorul text:„7. Totodată, în conformitate cu art. 217alin.
(3) din Codul electoral nr. 325/2022, „Revocarea primarului prin referendum
poate fi inițiată în cazul în care acesta nu respectă interesele comunității
locale, nu exercită în mod adecvat atribuțiile de ales local prevăzute de lege,
încalcă normele morale și etice, fapte confirmate în modul stabilit”. Astfel,
Comisia atestă prezentarea de către solicitant a actelor administrative care
pot fi calificate drept documente ce susțin argumentele formulate în cererea
de înregistrare a grupului de inițiativă.” Ceea ce nu corespunde art. 118 Cod
administrativ și determină anularea actului contestat.
8
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 24 decembrie 2025, intimatul Comisia
Electorală Centrală a solicitat declararea recursului drept inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 95 alin. (1) și (8) din Codul electoral:
„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,
care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost
identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”
„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de
atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
9
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a
fost notificată recurentului la 19 decembrie 2025, prin intermediul poștei
electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la
dosar (f. d. 55).
Cererea de recurs a fost depusă la 22 decembrie 2025, prin urmare cu
respectarea termenului legal prevăzut de art. 245 din Codul administrativ,
coroborat cu art. 95 alin. (8) din Codul electoral.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui
control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru
a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursul
depus de Angela Moroșan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului
cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea
contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii
recurate.
10
Angela Moroșan, în susținerea recursului a indicat temeiul de
admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1), lit. a) din Codul administrativ.
Articolul 2451 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ se referă la faptul
că un recurs este admisibil dacă interpretarea legii din hotărârea contestată
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. Din recurs
nu rezultă în mod clar de ce hotărârea primei instanțe este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. De asemenea nu se
menționează nicio decizie sau un alt act a Curții Supreme care ar da o altă
interpretare a normelor de drept incidente sau altor aspecte de drept invocate
în recurs, nefiind constatate nici de instanța de recurs. Completul notează că,
analizând practica judiciară a Curții Supreme de Justiție nu s-a stabilit că
actele judecătorești contestate ar fi contrare jurisprudenței acesteia.
Mai mult, pentru a fi admisibil în baza acestui temei, recursul trebuie
să demonstreze nu doar existența unei interpretări diferite, ci și caracterul
„uniform” și consolidat al practicii Curții Supreme de Justiție, ceea ce nu se
probează în prezenta cauză. Or, în lipsa unui conflict veritabil între hotărârea
atacată și o jurisprudență stabilă a instanței de recurs, susținerea referitoare
la pretinsa contrarietate devine pur formală și lipsește de fundament.
De altfel, deși recurenta face trimitere la hotărârile CEC nr. 3340 și nr.
3342 din 24 ianuarie 2025 ca proceduri administrative similare, Completul
de judecată constată că o asemenea afirmație nu a fost susținută prin probe.
Hotărârile invocate și pretins a fi similare, în realitate se întemeiază pe
circumstanțe de fapt distincte, iar principiile formulate în respectivele
hotărâri nu pot fi aplicate mecanic. Analiza comparativă nu conține o
paralelă riguroasă între faptele și circumstanțele relevante ale acestora, iar
recurenta nu a demonstrat că faptele sunt identice în natură și context.
Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că, recursul depus de Angela Moroșan, conține obiecții de fapt
și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru,
fiind apreciate în mod corespunzător.
Criticile recurentului, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu
niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art.
2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze
admisibilitatea acestuia.
Pe latura procesuală a recursului, completul mai reține că
argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără
o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de
art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și
analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
11
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției
legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în
asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de
contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie
motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece
filtrul de admisibilitate și a avea succes.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se
vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c.
Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de
admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei,
2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c.
Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din
CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor
în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
12 sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La
12
fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni
de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea
CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Angela Moroșan.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
13