3ra-147/25 — cu privire la anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-147/25 — cu privire la anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Moroșan Maxim,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Moroșan Maxim către Comisia Electorală Centrală, cu
privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea
autorității publice să emită actul administrativ solicitat,
împotriva hotărârii din 13 martie 2025 a Curții de Apel Centru
(Dosarul nr. 3ra-147/25
NR. PIGD 2-25010408-01-3ra-18032025)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu hotărârea instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate. Contestațiile în materie
electorală.
Curtea de Apel Centru, jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici
9 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
0
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Moroșan Maxim,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 27 ianuarie 2025, Conducătorul Grupului de inițiativă
pentru inițierea referendumului local pentru revocarea din funcție a
Primarului mun. Bălți, Moroșan Maxim, a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea
hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3342 din 24.01.2025, ca ilegală,
obligarea Comisiei Electorale Centrale să reexamineze cererea și să
înregistreze grupul de inițiativă în număr de 34 de membri, pentru susținerea
inițierii referendumului local privind revocarea primarului municipiului
Bălți, eliberarea legitimațiilor membrilor grupului de inițiativă și a listelor de
subscripție.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că,
la 14 ianuarie 2025 a avut loc o adunare a cetățenilor în municipiul Bălți,
organizată conform prevederilor legale, unde s-a decis formarea Grupului de
Inițiativă pentru susținerea referendumului privind revocarea primarului.
Această adunare a fost anunțată în prealabil autorităților locale și a fost
documentată corespunzător, fiind redactat un proces-verbal semnat de cei 34
de membri participanți.
La 17 ianuarie 2025 Grupul de Inițiativă a depus la Comisia Electorală
Centrală o cerere de înregistrare a grupului, însoțită de următoarele
documente justificative: Procesul-verbal al adunării cetățenilor din 14
ianuarie 2025; Lista participanților la adunare, incluzând datele lor personale
și semnăturile acestora; Lista membrilor Grupului de Inițiativă, cu date de
identificare complete; Textul întrebării propuse pentru referendum; Dovada
notificării administrației locale despre organizarea adunării; Cererea de
desemnare a unui trezorier pentru administrarea resurselor grupului;
Documente justificative privind motivele revocării primarului.
Conform prevederilor Codului Electoral al RM, Comisia Electorală
Centrală avea obligația de a verifica doar aspectele formale ale cererii și de
1
a înregistra Grupul de Inițiativă în termen de 7 zile, dacă toate condițiile
legale erau respectate.
Reclamantul a indicat că, la 24 ianuarie 2025 Comisia Electorală
Centrală a emis Hotărârea nr. 3342, prin care a respins cererea de
înregistrare, invocând lipsa faptelor confirmate privind motivele de revocare
a primarului.
Moroșan Maxim consideră că, Hotărârea Comisiei Electorale Centrale
nr. 3342/24.01.2025, este nelegală, nefondată și abuzivă, invocând în
susținerea poziției sale mai multe argumente.
Reclamantul a indicat că, Comisia Electorală Centrală a depășit
atribuțiile sale, întrucât art. 221 din Codul Electoral prevede clar că, Comisia
Electorală Centrală are competența de a verifica respectarea condițiilor
pentru înregistrarea grupului de inițiativă, nu de a analiza temeinicia
motivelor pentru revocarea primarului.
Totodată a notat că Comisia Electorală Centrală nu are competența de
a evalua dacă faptele invocate sunt suficient de grave pentru revocarea
primarului. Aceasta este o problemă ce trebuie decisă prin referendum sau
analizată de instanțe.
La fel, consideră că Comisia Electorală Centrală a interpretat greșit
legea, or, a afirmat că nu există fapte confirmate care să justifice revocarea
primarului.
Reclamantul a susținut că au fost depuse suficiente probe, incluzând:
neexecutarea deciziilor Consiliului municipal Bălți de către primar;
obstrucționarea activității administrației locale și a agenților economici;
emiterea unor acte administrative ilegale, notificate de Cancelaria de Stat;
plângeri și sesizări privind comportamentul abuziv al primarului.
Comisia de la Veneția recunoaște că revocarea unui primar prin
referendum, este un instrument democratic legitim, dacă este reglementat
legal și sprijinit de suficiente garanții legale.
Reclamantul consideră că prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale
i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, deoarece autoritatea emitentă nu
a motivat corespunzător hotărârea.
Conform art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, orice
act administrativ trebuie să fie motivat clar pentru a permite contestarea sa.
Reclamantul a susținut că, un alt temei de anulare a hotărârii
contestate, reprezintă încălcarea regulamentului privind înregistrarea
grupurilor de inițiativă.
Regulamentul Comisiei Electorale Centrale nr. 1166/2023 stabilește
condițiile pentru înregistrarea unui grup de inițiativă, care au fost în totalitate
2
respectate de reclamant. Comisia Electorală Centrală a adăugat condiții
suplimentare neprevăzute de lege, ceea ce este ilegal.
În concluzii, reclamantul a invocat că această cerere de chemare în
judecată reflectă o contestare a unei decizii abuzive a Comisiei Electorale
Centrale, care a refuzat în mod nejustificat înregistrarea Grupului de
Inițiativă.
Consideră că Comisia Electorală Centrală a acționat în afara
competențelor sale, încălcând dreptul cetățenilor de a decide prin referendum
asupra menținerii în funcție a primarului Alexandr Petkov.
Pe baza argumentelor expuse, reclamantul a solicitat, anularea
hotărârii nr. 3342 din 24 ianuarie 2025 „cu privire la cererea de înregistrare
a grupului de inițiativă pentru susținerea inițierii referendumului local
privind revocarea primarului municipiului Bălți”, prin care a fost respinsă
cererea nr. CEC-7/18783 din 17 ianuarie 2025 privind înregistrarea grupului
de inițiativă, în număr de 34 de membri, pentru susținerea inițierii
referendumului local privind revocarea primarului municipiului Bălți,
eliberarea legitimațiilor membrilor grupului de inițiativă și a listelor de
subscripție; obligarea reexaminării cererii nr. CEC- 7/18783 din 17 ianuarie
2025 privind înregistrarea grupului de inițiativă, în număr de 34 de membri,
pentru susținerea inițierii referendumului local privind revocarea primarului
municipiului Bălți, eliberarea legitimațiilor membrilor grupului de inițiativă
și a listelor de subscripție în condițiile Codului electoral nr.325/2023 și
Codului administrativ al RM nr. 116/2018, cu emiterea unui act administrativ
favorabil.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 13 martie 2025 a Curții de Apel Centru, a fost
respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de
Moroșan Maxim împotriva Comisiei Electorale Centrale, cu privire la
anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea autorității
publice să emită actul administrativ solicitat (f.d. 50, 51-63).
În motivarea soluției adoptate, instanța de fond a relatat că, nu va
reține criticile reclamantului Moroșan Maxim asupra faptului că din dosarul
administrativ rezultă că, comunicarea autorității administrației publice locale
despre organizarea adunării de constituire a grupului de inițiativă pentru
susținerea inițierii referendumului local privind revocarea primarului
municipiului Bălți, a fost înregistrată de către Primăria municipiului Bălți cu
data de 10 ianuarie 2024.
3
Conform art. 221 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022, cu cel
puțin 3 zile înainte de adunare, inițiatorii sunt obligați să comunice în scris
primarului, timpul, locul și scopul desfășurării adunării.
Astfel, se constată indicarea greșită a numărului de înregistrare.
Comisia Electorală Centrală examinând lista membrilor grupului de
inițiativă, a constatat că următoarele persoane: Nogali Vitalie (poziția nr. 3),
Andreanov Zinaida (poziția nr. 15) și Borisova Olga (poziția nr. 18), nu au
înregistrare la domiciliu și/sau reședință.
Conform art. 221 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022 și pct. 124
al Regulamentului privind constituirea și înregistrarea grupurilor de
inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea listelor de subscripție,
aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1166/2023, grupul de
inițiativă trebuie să includă cel puțin 20 de persoane cu drept de vot care au
domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective și care au
participat la adunarea de constituire.
Astfel, Curtea de Apel Centru a relatat că, a verificat argumentul
invocat de autoritatea publică în actul administrativ contestat și a stabilit că,
la cererea de chemare în judecată reclamantul a anexat copiile buletinelor
persoanelor vizate, din care rezultă că acestea domiciliază în mun. Bălți.
Respectiv, instanța a evidențiat că nu poate fi de acord cu argumentul
pârâtului că aceste persoane nu puteau fi înregistrate în calitate de membri ai
grupului de inițiativă în vederea inițierii referendumului de revocare a
primarului municipiului Bălți.
Însă, acest fapt nu denotă temeinicia acțiunii reclamantului, or, acest
aspect reprezintă doar una din încălcările identificate de Comisia Electorală
Centrală la examinarea cererii formulate de Moroșan Maxim la 17 ianuarie
2025.
Ce ține de argumentul Comisiei Electorale Centrale că prenumele
persoanei de la poziția nr. 31 din listă, nu coincide cu cel din Registrul de
stat al alegătorilor, instanța a menționat că reclamantul nu a prezentat careva
înscrisuri pentru a combate acest argument, la fel nici o mențiune în acest
sens nu a fost făcută în cererea de chemare în judecată.
Prin urmare, prin prisma prevederilor art. 123 alin. (6) din Cod de
procedură civilă, acest argument al pârâtului rămâne valabil și se menține de
instanța de judecată, însă nu poate avea o influență semnificativă asupra
soluției emise pe marginea cererii lui Moroșan Maxim, în condițiile în care
art. 221 alin. (1) din Cod electoral prevede că: (1) În cazul în care inițiativa
desfășurării referendumului local vine de la cetățeni, se constituie un grup de
inițiativă, format din cel puțin 20 de cetățeni cu drept de vot care au
domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective. La
4
adunarea de constituire a grupului de inițiativă trebuie să participe cel puțin
30 de persoane.
În continuare, prima instanță a subliniat că, Comisia Electorală
Centrală corect a punctat în susținerea soluției de respingere a cererii
reclamantului Moroșan Maxim, că, grupul de inițiativă nu a prezentat probe
veritabile care ar demonstra existența temeiurilor de inițiere a
referendumului privind revocarea primarului din funcție.
În acest context, Completul judiciar a reținut că în conformitate cu art.
217 alin. (3) din Codul electoral nr. 325/2022, revocarea primarului prin
referendum poate fi inițiată în cazul în care acesta nu respectă interesele
comunității locale, nu exercită în mod adecvat atribuțiile de ales local
prevăzute de lege, încalcă normele morale și etice, fapte confirmate în modul
stabilit.
Din conținutul dispoziției legale enunțate rezultă că, pentru inițierea
referendumului local pentru revocarea primarului este necesară întrunirea
cumulativă a două condiții, și anume: întrunirea unuia dintre temeiurile de
revocare (primarul nu respectă interesele comunității locale, nu exercită în
mod adecvat atribuțiile de ales local prevăzute de lege, încalcă normele
morale și etice), și, faptele urmează a fi confirmate în modul stabilit.
Astfel, reieșind din interpretarea prevederilor legale citate, în special
a sintagmei „fapte confirmate în modul stabilit”, Comisia Electorală Centrală
corect a concluzionat că temei de inițiere a procedurii de revocare a
primarului din funcție prin referendum, adică temei pentru inițierea
referendumului în acest sens, poate servi nerespectarea intereselor
comunității locale, neexercitarea în mod adecvat a atribuțiilor de ales local
prevăzute de lege, încălcarea normelor morale și etice pe care are îndatorirea
de a le respecta.
Prima instanță a subliniat că, Comisia Electorală Centrală corect a
stabilit că, faptele imputate primarului de nerespectare a intereselor
comunității locale, de neexercitare în mod adecvat a atribuțiilor de ales local,
de încălcare a normelor morale și etice, nu se bazează pe altceva decât pe
declarațiile membrilor grupului de inițiativă, astfel lipsind: hotărâri
judecătorești definitive (condamnări penale, contravenționale, civile), decizii
ale agenților constatatori de sancționare contravențională, acte de constatare
ale autorităților de control (spre ex., ale Autorității Naționale de Integritate,
Curții de Conturi, etc.) sau orice alte probe în afară de simple declarații. Or,
cadrul legal stabilește expres că exercitarea unor drepturi, în cazul de față a
dreptului de inițiere a referendumului, presupune respectarea drepturilor
altor persoane, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de
drept.
5
În acest context, corect a punctat autoritatea publică că, inițierea
procedurii de revocare a primarului, în lipsa faptelor (temeiurilor) stabilite în
modul corespunzător, este contrară legii și interesului public, bazat pe
echilibrul garanțiilor într-un stat de drept.
Referendumul local constituie un proces normal într-un stat
democratic și reprezintă consultarea cetățenilor în probleme de interes
deosebit pentru localitate.
Însă, acest exercițiu democratic de inițiere a procedurii de revocare a
primarului ales în mod legal, poate avea loc doar în strictă conformitate cu
normele de drept și respectarea bunei-credințe la inițierea acestui proces.
Prima instanță a subliniat că, Comisia Electorală Centrală corect a
stabilit că, nu orice încălcări admise de către primar în exercitarea funcțiilor
administrative, reprezintă temei de inițiere a referendumului, ci numai acele
fapte prin care se încalcă interesul public al comunității, și nu interesele
individuale și/sau se atestă o exercitare inadecvată a funcțiilor primarului,
ținând cont de principiul proporționalității și interesului general al societății,
garantate de Codul administrativ.
Un alt aspect important asupra căruia absolut întemeiat a accentuat
pârâtul, este faptul că, orice organizare a referendumului necesită resurse
financiare ale statului.
Respectiv, utilizarea acestora pentru inițiative arbitrare nebazate pe
acte concludente și care au puterea lucrului decis/judecat, pe nemulțumiri
subiective, ar fi în contradicție cu interesul legitim urmărit al colectivității de
a fi efectuată activitatea administrativă în concordanță cu principiile bunei
guvernări și de a fi utilizate resursele bugetare eficient și eficace în
conformitate cu art. 11 alin. (1) din Legea nr. 181/2014.
Prima instanță a subliniat că, Comisia Electorală Centrală just a
concluzionat că, alegațiile membrilor grupului de inițiativă cu privire la
prezența în speță a motivelor de revocare a primarului din funcție, nu pot fi
considerate ca fiind „fapte confirmate în modul stabilit“, ceea ce conduce, în
lumina art. 217 alin. (3) din Codul electoral, la respingerea cererii de
înregistrare a grupului de inițiativă, or, în lipsa faptelor confirmate, lipsesc
condițiile instituite de legiuitor pentru demararea procedurii de acordare a
votului de neîncredere primarului prin referendum.
Cu referire la criticile formulate de Moroșan Maxim, instanța de fond
a reținut că, acestea nu și-au găsit confirmare și nu generează opozabilitatea
instanței atât timp cât aceste alegații nu au fost confirmate prin probe
relevante și admisibile, astfel în viziunea instanței de judecată, toate
argumentele și afirmațiile invocate de către reclamant, citate supra, sunt vădit
6
lipsite de suport juridic, instanța de judecată apreciindu-le ca fiind
inconsistente și fără raționament valabil circumstanțelor speței.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 16 martie 2025, ora 12:46, prin intermediul poștei electronice,
Moroșan Maxim, a depus recurs împotriva hotărârii din 13 martie 2025 a
Curții de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea
integrală a hotărârii Curții de Apel Centru din 13 martie 2025 cu emiterea
unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată (f.d. 70-77).
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Moroșan Maxim, a invocat că instanța de fond
a ignorat solicitările, argumentele și probele prezentate de reclamant.
În plus, recurentul a semnalat că prima instanță nu a reținut
argumentele reclamantului, mulțumindu-se să reproducă poziția Comisiei
Electorale Centrale bazându-se pe interpretarea făcută din oficiu a
prevederilor art. 217 alin. (3) a Codului electoral, precum că din conținutul
dispoziției legale enunțate rezultă că, pentru inițierea referendumului local
pentru revocarea primarului este necesară întrunirea cumulativă a două
condiții, și anume: 1) primarul nu respectă interesele comunității locale, nu
exercită în mod adecvat atribuțiile de ales local prevăzute de lege, încalcă
normele morale și etice, 2) faptele urmează a fi confirmate în modul stabilit.
Recurentul consideră că instanța de fond nu a examinat și nu s-a expus
în nici într-un mod pe marginea argumentelor aduse în favoarea subiectului
referendumului.
De asemenea, Moroșan Maxim, a invocat aceleași argumente și
circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei
în instanța ierarhic inferioară, cărora le-a fost dată apreciere, redând
conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva
probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor
legale aplicabile speței.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Curtea de Apel Centru a pronunțat dispozitivul deciziei la data de 13
martie 2025 și a notificat decizia motivată, prin intermediul poștei
electronice, la 14 martie 2025, ora 15:17, (f.d. 67).
La 16 martie 2025, ora 12:46, prin intermediul poștei electronice,
Moroșan Maxim, a depus recurs.
7
În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost
demarată în interiorul termenului legal, prevăzut de art. 95 alin. (1) din Codul
electoral.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 3 aprilie 2025, prin intermediul poștei
electronice, Comisia Electorală Centrală a solicitat declararea recursului
drept inadmisibil, iar în cazul trecerii testului de admisibilitate a solicitat
respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 12 alin. (2) din Codul electoral:
„La calcularea termenelor pentru efectuarea procedurilor și acțiunilor electorale se
includ și zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum și cele declarate de odihnă,
conform Codului muncii.”
Art. 95 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,
care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost
identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”
Art. 95 alin. (8) din Codul electoral:
„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de
atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”
Art. 100 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen
de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor
electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor
de exercitare a căilor de atac.”
Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
8
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.”
Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ:
„Recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ,
rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului urmează să însușească
în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea
9
vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a
deciziei recurată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Moroșan Maxim, conține obiecții de fapt și de drept
similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate
de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
10
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Moroșan Maxim.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și art. 246 alin. (2)
lit. h) din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Moroșan Maxim.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
11