2ac-97/25 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- Competenta Curtilor de Apel la examinarea actiunilor de contencios administrativ privind anularea actului administrativ normativ
2ac-97/25 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Bălți,
sediul Central și Curtea de Apel Nord,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Primarul mun. Bălți împotriva Consiliului mun. Bălți cu
privire la anularea actului administrativ,
(Dosarul nr. 2ac-97/25
NR. PIGD 2-25003779-01-2cc-26032025)
Competența Curților de Apel la examinarea acțiunilor de contencios
administrativ privind anularea actului administrativ normativ.
Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. E. Puiu,
Curtea de Apel Nord, jud. E. Grumeza, S. Ghercavii, N. Costaș,
07 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților conflictul negativ de competență dintre
Judecătoria Bălți, sediul Central și Curtea de Apel Nord
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 ianuarie 2025, Primarul mun. Bălți a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Consiliului mun. Bălți, prin care a solicitat anularea
deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 8/5 din 11 decembrie 2024 „Cu privire la
modificarea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 17/3 din 10 decembrie 2021
„Cu privire la aprobarea Regulamentului de comerț local””.
Potrivit fișei de repartizare, cererea de chemare în judecată depusă de
Primarul mun. Bălți împotriva Consiliului mun. Bălți cu privire la anularea
actului administrativ a fost repartizată aleatoriu prin intermediu Programului
Integrat de Gestiune a Dosarelor, judecătorului specializat în examinarea
cauzelor de contencios administrativ din cadrul Judecătoriei Bălți, sediul
Central, spre examinare în ordinea contenciosului administrativ.
Prin încheierea din 17 ianuarie 2025 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
în baza prevederilor art. 191 alin.(2), art. 192 alin.(2), art.198 alin.(2) și
art.230 din Codul administrativ, s-a strămutat cauza de contencios
administrativ inițiată de Primarul mun. Bălți împotriva Consiliului
mun. Bălți cu privire la anularea actului administrativ, după competență la
Curtea de Apel Nord (f.d.42-43).
Prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, la
21 ianuarie 2025 prezenta cauză a fost repartizată în mod automat-aleatoriu
Completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil și de contencios administrativ al Curții de
Apel Nord.
Prin încheierea din 13 martie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a suspendat
procesul la examinarea cauzei de contencios administrativ înaintată de
Primarul mun. Bălți împotriva Consiliului mun. Bălți cu privire la anularea
actului administrativ și s-a transmis dosarul pentru soluționarea conflictului
negativ de competență jurisdicțională Curții Supreme de Justiție (f.d.49-50).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art.5 din Codul administrativ:
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale
și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care
se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”
1
Art.7 din Codul administrativ:
„Autoritate publică se consideră orice structură organizatorică sau organ
instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ, care acționează în regim
de putere publică în scopul realizării unui interes public.”
Art. 200 alin. (3) și (4) din Codul administrative:
„ (3) Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți
de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se
soluționează de către Curtea Supremă de Justiție.
(4) Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la
proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.”
Art. 10 alin.(1) al Codului administrativ:
„ (1) Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură
oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual
în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice,
prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”
Art.11 alin.(1) lit. a) și b), alin.(2)-(3) din Codul administrativ:
„ (1) Actele administrative individuale pot fi:
a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini
sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot
sau în parte, acordarea avantajului solicitat;
b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj
de orice fel.
(2) Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul
administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sînt afectate de actul
administrativ individual, nu sînt destinatarii acestuia.
(3) Un act administrativ de acordare periodică a prestațiilor materiale sau bănești
este un act administrativ individual prin care o astfel de prestație se acordă pentru
un număr determinat sau nedeterminat de perioade succesive.”
Art. 12 din Codul administrativ:
„ Un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat
sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care
nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare
obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice”.
Art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„ (1) Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează
în fond toate acțiunile în contencios administrativ.
(2) Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios
administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun
controlului de constituționalitate.”
Art.2 al Legii cu privire la actele normative nr. 100 din
22 decembrie 2017:
„următoarele noțiuni principale semnifică: act normativ – act juridic adoptat,
aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu,
general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care
reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care
sînt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice.”
2
Art.4 al Legii cu privire la actele normative nr. 100 din
22 decembrie 2017:
„ Actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și impersonal.
Prevederile actului normativ sînt executorii, opozabile tuturor subiecților de
drept și, în caz de necesitate, sînt impuse prin forța de constrîngere a statului.
Actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și impersonal.
Prevederile actului normativ sînt executorii, opozabile tuturor subiecților de
drept și, în caz de necesitate, sînt impuse prin forța de constrîngere a statului.”
Art. 196 din Codul administrativ:
„(1) Acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei
rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea
administrativă contestată, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Dacă la o procedură de contencios administrativ participă mai multe autorități
publice, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a
cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică pîrîtă.”
Art. 197 din Codul administrativ:
„Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a
cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Pentru soluționarea conflictului de competentă apărut între
Judecătoria Bălți, sediul Central și Curtea de Apel Nord urmează de stabilit
dacă obiectul acțiunii în contencios administrativ – decizia Consiliului
mun. Bălți nr. 8/5 din 11 decembrie 2024 „Cu privire la modificarea deciziei
Consiliului mun. Bălți nr. 17/3 din 10 decembrie 2021 „Cu privire la
aprobarea Regulamentului de comerț local””, care se solicită a fi anulată,
este un act administrativ individual sau un act administrativ normativ.
Așadar, prin prisma art.5, 10-12 din Codul administrativ, art.2, 4 ale
Legii cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că diferențierea
între actele administrative normative și actele administrative individuale se
realizează, atât în funcție de obiectul lor, cât și în raport de criteriul
determinabilității persoanelor cărora li se aplică.
Astfel, actele normative sunt acea categorie de acte juridice care conțin
o regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept
nedeterminați, în timp ce actele individuale sunt acea categorie de acte care
urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr
relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.
În speță, obiectul acțiunii îl constituie decizia Consiliului mun. Bălți
nr. 8/5 din 11 decembrie 2024 „Cu privire la modificarea deciziei Consiliului
mun. Bălți nr. 17/3 din 10 decembrie 2021 „Cu privire la aprobarea
Regulamentului de comerț local””, prin care s-a modificat Regulamentul de
comerț local, aprobat prin decizia Consiliului mun. Bălți nr. 17/3 din
10 decembrie 2021 „Cu privire la aprobarea Regulamentului de comerț
local”, după cum urmează, în pct. 16.3. cuvintele „dispoziției primarului
3
mun. Bălți sau” se exclud și s-a pus în sarcina primarului mun. Bălți dlui
Alexandru PETKOV aducerea actelor administrative emise anterior în
concordanță cu prevederile Regulamentului de comerț local, aprobat prin
decizia Consiliului mun. Bălți nr. 17/3 din 10 decembrie 2021 (cu
modificările ulterioare), act administrativ ce stabilește reguli de aplicare
obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice, respectiv, prin
prisma art.12 din Codul administrativ, este act administrativ normativ și
nicidecum act administrativ individual.
Or, caracterul normativ al unui act administrativ derivă din întrunirea
cumulativă a următoarelor condiții: este un act juridic subordonat legii, este
un act probat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor
constituționale sau legale, este un act care nu se supune controlului
constituționalității, stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr
nedeterminat de situații identice.
Iar, la caz, se atestă întrunirea cumulativă a condițiilor legale enunțate
mai sus. Astfel, fiind în prezenta unui act juridic subordonat legii emis de o
autoritate publică, și anume Consiliul mun. Bălți. Actul este emis în baza
prevederilor legale și anume a art. 14, 591, 592 din Legea privind
administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 și nu intră în sfera
de competență a controlului de constituționalitate stabilită la art.4 din Codul
jurisdicției constituționale. Actul contestat stabilește reguli de aplicare
obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice și anume,
aprobă Regulamentul de comerț local.
Prin urmare, actul administrativ contestat nu privește soluționarea
unui caz individual, dar conține prevederi, care se vor aplica unui număr
nedeterminat de situații.
Aici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că
prin pct. 16.3 al Regulamentului de comerț local, Anexă a deciziei
Consiliului mun. Bălți nr. 17/3 din 10 decembrie 2021 „Cu privire la
aprobarea Regulamentului de comerț local” s-a interzis desfășurarea
comerțului ambulant pe străzile:
a) piața Vasile Alecsandri;
b) str. Independenței;
c) bd. Mihai Eminescu;
d) str. Visarion Puiu, 1;
e) în zonele în care desfășurarea activității de comerț poate cauza
blocarea traficului rutier și/sau circulația pietonilor;
f) în parcurile mun. Bălți (cu excepția unităților care funcționează);
g) în regiunea Spitalului Clinic Bălți și Centrului Medicilor de Familie
mun. Bălți.
Iar, prin derogare de la prevederile pct.16.3, modificat prin decizia
Consiliului mun. Bălți nr. 8/5 din 11 decembrie 2024 „Cu privire la
modificarea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 17/3 din 10 decembrie 2021
„Cu privire la aprobarea Regulamentului de comerț local””, care face
obiectul prezentei acțiuni, se permite desfășurarea activității de comerț pe
4
străzile pct.16.3 lit. a) în cadrul târgurilor, expo-târgurilor, iarmaroacelor,
manifestărilor culturale turistice, sportive și a altor evenimente similare,
conform dispoziției primarului mun. Bălți sau deciziei Consiliului
mun. Bălți.
Cu alte cuvinte, decizia Consiliului mun. Bălți nr. 8/5 din
11 decembrie 2024 „Cu privire la modificarea deciziei Consiliului
mun. Bălți nr. 17/3 din 10 decembrie 2021 „Cu privire la aprobarea
Regulamentului de comerț local””, reieșind din pct.1.3 al Regulamentului de
comerț local, Anexă a deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 17/3 din
10 decembrie 2021 „Cu privire la aprobarea Regulamentului de comerț
local”, urmărește stabilizarea unei situații juridice în favoarea unui număr
nedeterminat de situații și subiecte de drept, la caz, fiind vorba despre
procedura desfășurării activității de comerț ambulant în mun. Bălți de către
persoanele fizice și juridice, care desfășoară activități de comerț și prestări
servicii pe teritoriul mun. Bălți, indiferent de tipul de proprietate și forma
juridică de organizare.
Prin urmare, la caz, sunt relevante prevederile art. 191 alin. (2) din
Codul administrativ, în sensul cărora, Curțile de apel soluționează în primă
instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor
administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate,
or, decizia Consiliului mun. Bălți nr. 8/5 din 11 decembrie 2024 „Cu privire
la modificarea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 17/3 din
10 decembrie 2021 „Cu privire la aprobarea Regulamentului de comerț
local””, este un act normativ în sensul prevăzut de art. 12 din Codul
administrativ, dar nu constituie un act administrativ individual.
Așadar, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Primarul
mun. Bălți împotriva Consiliului mun. Bălți cu privire la anularea actului
administrativ și anume a deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 8/5 din
11 decembrie 2024 „Cu privire la modificarea deciziei Consiliului
mun. Bălți nr. 17/3 din 10 decembrie 2021 „Cu privire la aprobarea
Regulamentului de comerț local””, este de competența jurisdicțională a
Curții de Apel Nord.
Căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță
de judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru
ca dreptul de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața
căreia este adusă cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța
trebuie să fie competentă să analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de
drept ale cauzei. Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiție
este în concordanță cu principiile Convenției pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, potrivit cărora exercitarea dreptului
de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane
la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei proceduri judiciare în
fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
prin prisma standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului, notează că
5
nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept intern implică în
principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (cauza DMD Group, A.S. vs
Slovacia, 05 octombrie 2010, §61).
Totodată, articolul 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale garantează ca prim aspect al
procesului echitabil înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de
lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea
națională. De aceea, normele de competență jurisdicțională sunt de strictă
interpretare, iar orice interpretare extensivă sau restrictivă trebuie calificată
ca abuz de drept.
Reieșind din cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție conchide că la caz, Curtea de Apel Nord greșit a constatat competența
Judecătoriei Bălți, sediul Central, pentru examinarea cauzei de contencios
administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Primarul
mun. Bălți împotriva Consiliului mun. Bălți cu privire la anularea actului
administrativ, în care reclamantul contestă un act administrativ cu caracter
normativ.
Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este
înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul
rând având competență clar stabilită de legea națională și ținând cont de
faptul că conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit
de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este
dată prin lege cauza, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va
soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței la
examinarea și soluționarea cauzei sus-nominalizate a Curții de Apel Nord.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 191, 195, 200 alin. (3),
art.230 din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Constată competența Curții de Apel Nord la examinarea cauzei de
contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de
Primarul mun. Bălți împotriva Consiliului mun. Bălți cu privire la anularea
actului administrativ.
Remite cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în
judecată depusă de Primarul mun. Bălți împotriva Consiliului mun. Bălți cu
privire la anularea actului administrativ, Curții de Apel Nord.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
6