1ra-1245/2023 — Art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

Dumitru Niculesco a fost apărat în prima instanță de avocatul Vladimir Buga. În apel a fost apărat de avocatul Dorian Pîcălău.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală în lipsa inculpatului care a fost anunțat în căutare, din motiv că s-a sustras de la instanța de judecată (f.d. 152,154, vol. I). Dumitru Niculesco a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la un an de închisoare. În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumulul pedepselor, instanța i-a stabilit pedeapsa definitivă lui Dumitru Niculesco de șase ani și șase luni de închisoare cu ispășirea în penitenciar de tip semiînchis.

Instanța de apel a admis apelul apărării, a casat parțial sentința în latura penală și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care Dumitru Niculesco a fost liberat de executarea pedepsei în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia, fiind exclusă aplicarea art. 84 alin. (4) Cod penal.

La 04 mai 2023, procurorul Vitalie Călugăreanu a depus recurs în care solicită casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare.

Urmărirea penală a fost pornită la 06 noiembrie 2018 și s-a finalizat la 27 februarie 2019. Prima instanță a examinat cauza în perioada 09 aprilie - 12 noiembrie 2019. Instanța de apel a examinat cauza între 25 martie 2022 - 14 februarie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 01 august 2023. ÎN FAPT

Dumitru Niculesco a fost învinuit că, în noaptea de 24 octombrie 2018, acționând de comun acord cu o altă persoană, a pătruns în domiciliul lui Leonid Grîu și a sustras un aparat de spălat cu presiune „Kärcher K5 Full Control”, în valoare de 7.925 de lei, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material considerabil. Cauza în privința celeilalte persoane a fost disjunsă și examinată 1 potrivit art. 364¹ Cod de procedură penală. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal.

La 12 noiembrie 2019, prin sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, Dumitru Niculesco a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la un an de închisoare. În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, instanța a cumulat această pedeapsă cu cea de cinci ani și șase luni de închisoare stabilită prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2019 și i-a stabilit o pedeapsă definitivă de șase ani și șase luni de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Vinovăția a fost întemeiată pe declarațiile succesorului părții vătămate și ale martorilor, coroborate cu procesele-verbale de ridicare și de examinare a corpului delict. La individualizarea pedepsei, instanța a ținut cont de gravitatea faptei și de datele privind persoana inculpatului.

La 17 martie 2022, avocatul Dorian Pîcălău, în interesele lui Dumitru Niculesco, a declarat apel și a solicitat repunerea în termen. Apărarea a invocat că inculpatul a lipsit la pronunțarea sentinței din 12 noiembrie 2019, a fost reținut abia la 16 februarie 2022 în vederea executării acesteia, iar avocatul a luat cunoștință de sentință la 15 martie 2022. Ulterior, prin completarea apelului, apărarea a solicitat aplicarea Legii nr. 243/2021 privind amnistia și liberarea inculpatului de executarea pedepsei.

La 14 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul, a casat parțial sentința în latura penală și, în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia, l-a liberat pe Dumitru Niculesco de executarea pedepsei de un an de închisoare stabilite prin sentința din 12 noiembrie 2019. Totodată, instanța a exclus aplicarea art. 84 alin. (4) Cod penal, stabilind că pedeapsa de cinci ani și șase luni de închisoare aplicată prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2019 urmează a fi executată separat. Instanța de apel a considerat apelul depus în termen, deoarece inculpatul, absent la pronunțarea sentinței, a primit copia acesteia la 16 februarie 2022, odată cu reținerea, iar avocatul a declarat apelul la 17 martie 2022. Instanța a menținut concluziile privind vinovăția și pedeapsa de un an de închisoare, însă a constatat că sunt întrunite condițiile pentru aplicarea amnistiei. Decizia motivată a fost pronunțată la 18 aprilie 2023.

La 04 mai 2023, procurorul Vitalie Călugăreanu, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 7) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei cu restituirea cauzei la o nouă rejudecare în instanţa de apel, pe motivul reținerii eronate de către instanța de apel a respectării termenului de apel. În susținerea recursului, procurorul a invocat tardivitatea apelului, declarat la 17 martie 2022, după expirarea termenului de 15 zile calculat de la comunicarea sentinței și începerea executării pedepsei, la 16 februarie 2022. Termenul s-a împlinit la 03 martie 2022. 2

La 01 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nu a primit vreo referință.

În perioada relevantă art. 402 alin (1) Cod de procedură penală prevedea următoarele: „(1) Termenul de apel este de 15 zile de la data pronunţării sentinţei integrale, dacă legea nu dispune altfel. … (5) Dacă inculpatul declară apel în termen şi îşi înlocuieşte apărătorul, noul apărător, în termen de 15 zile de la data primirii de către parte a copiei apelului declarat, poate declara apel suplimentar pentru inculpat, în care poate invoca motive adăugătoare de apel.”

Art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală prevede următoarele: „(1) Apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei … .”

Art. 404 alin.(1) Cod de procedură penală prevede următoarele: „(1) Participantul la proces care a lipsit atât la judecarea, cît şi la pronunţarea sentinţei şi nu a fost informat despre adoptarea sentinţei, poate declara apel şi peste termen, dar nu mai târziu de 15 zile de la data începerii executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.”

Cererea de recurs a fost depusă până la 01 septembrie 2023. La acea dată, partea relevantă a art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală era următoarea: „(1) Hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: ... 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 3 7) instanţa a admis o cale de atac neprevăzută de lege sau apelul a fost introdus tardiv;”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs. De asemenea, ea nu permite instanței de recurs să verifice oportunitatea unei soluții judecătorești date de instanța de fond sau apel atât timp cât aceasta este legală (decizia CSJ nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul procurorului este depus în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 7) Cod de procedură penală și vizează, în esență, admiterea unui apel introdus tardiv. Art. 427 alin. (1) pct. 6) din Codul de procedură penală se referă la motivarea deciziei instanței de apel. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul acestui temei de recurs în decizia nr. 1ra-854/2022, § 100. Având în vedere argumentele recurentului ce vizează admiterea unui apel tardiv, recursul urmează a fi examinat doar prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 7) Cod de procedură penală.

Potrivit art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul ordinar de apel este de 15 zile de la pronunțarea sentinței integrale. Art. 404 alin. (1) Cod de procedură, instituie însă o excepție pentru participantul care a lipsit atât la judecarea cauzei, cât și la pronunțarea sentinței, nu a fost informat despre adoptarea acesteia, și a declarat apel nu mai târziu de 15 zile de la începerea executării pedepsei. Aceste condiții sunt cumulative.

Dumitru Niculesco a participat la urmărirea penală și a fost informat despre acuzația formulată împotriva sa. Deși citat, acesta nu s-a prezentat în instanță, iar avizul de recepție a fost restituit cu mențiunea „plecat peste hotare” (f.d. 147, vol. I). Ulterior, inculpatul a fost anunțat în căutare, iar cauza a fost judecată în lipsa sa, cu participarea avocatului Vladimir Buga (f.d. 152 și 154, vol. I).

Sentința a fost pronunțată la 12 noiembrie 2019, în lipsa părților. Avocatul a primit copia sentinței în aceeași zi, iar inculpatului i-a fost expediată o copie la 13 noiembrie 2019, însă dovada recepționării acesteia lipsește. La 16 februarie 2022, Dumitru Niculesco a fost reținut în vederea executării sentinței. În aceeași zi, sentința i-a fost adusă la cunoștință și i-a fost înmânată în copie (f.d. 175, 182–183 și 188–191, vol. I). 4

Instanța de apel a aplicat greșit normele privind termenul de apel. Potrivit pct. 6.1 din Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12 decembrie 2005, pentru partea care a lipsit la pronunțarea sentinței, termenul de apel curge de la comunicarea în scris a acesteia. Chiar acceptând, în modul cel mai favorabil apărării, că momentul relevant a fost comunicarea personală a sentinței la 16 februarie 2022, apelul rămâne tardiv.

La aceeași concluzie se ajunge prin aplicarea art. 403 alin. (1) și art. 404 alin. (1) Cod de procedură penală. Art. 403 alin. (1) condiționează repunerea în termen atât de existența unor motive întemeiate, cât și de declararea apelului în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei. Aceste condiții sunt cumulative. Art. 404 alin. (1) îi permite participantului care a lipsit atât la judecarea cauzei, cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost informat despre adoptarea acesteia să declare apel peste termen, însă nu mai târziu de 15 zile de la începerea executării pedepsei.

În cazul pedepsei privative de libertate, executarea începe în prima zi a privării de libertate, conform pct. 7.1 și 8 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12 decembrie 2005. Dumitru Niculesco a fost reținut și a primit copia sentinței la 16 februarie 2022. Excluzând din calcul prima zi, termenul de 15 zile a început să curgă la 17 februarie 2022 și s-a împlinit la 03 martie 2022.

Avocatul a studiat dosarul la 15 martie 2022, iar apelul preventiv a fost declarat la 17 martie 2022, după expirarea termenului. Data la care noul avocat a studiat dosarul nu întrerupe termenul și nu determină curgerea unui termen nou. Art. 402 alin. (5) Cod de procedură penală îi permite noului apărător să formuleze un apel suplimentar numai dacă inculpatul a declarat anterior apelul în termen. Această condiție nu este îndeplinită în prezenta cauză. Nerespectarea intervalului de 15 zile prevăzut de art. 403 alin. (1) și art. 404 alin. (1) Cod de procedură penală este suficientă pentru respingerea cererii, independent de celelalte motive invocate. Această interpretare corespunde practicii Curții Supreme de Justiție existente înainte de examinarea cauzei în apel (deciziile CSJ nr. 1ra-657/2022, nr. 1ra-482/2019).

Faptul că Dumitru Niculesco a fost reținut abia la 16 februarie 2022 nu justifică, prin sine, depășirea și a intervalului de 15 zile acordat de lege după începerea executării pedepsei. Condamnatul cunoștea despre existența cauzei penale, deoarece a participat la urmărirea penală, a fost informat despre acuzație și știa că dosarul urma să fie examinat de instanță. Din materialele cauzei nu rezultă că ar fi existat impedimente obiective care să îl împiedice să se intereseze de evoluția procesului. În orice caz, nici după ce a primit personal copia sentinței, la 16 februarie 2022, acesta nu a exercitat calea de atac în intervalul de 15 zile prevăzut de lege. 5

Neprezentarea în fața instanței sau nerecepționarea corespondenței judiciare nu poate fi imputată autorităților în lipsa dovezilor privind comunicarea oficială a schimbării adresei ori existența unor impedimente obiective. Aceste împrejurări denotă o conduită procesuală lipsită de diligență, care nu poate justifica repunerea în termen (deciziile CSJ nr. 1ra -1078/2023, § 22; nr. 1ra-1811/2023, § 21).

Constatarea tardivității apelului exclude examinarea fondului acestuia, inclusiv a condițiilor pentru aplicarea actului de amnistie, deoarece instanța de apel nu a fost sesizată în termenul prevăzut de lege Examinarea tardivității apelului nu depășește limitele recursului stabilite de art. 434 Cod de procedură penală. Procurorul a invocat expres atât admiterea unui apel tardiv, cât și temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 7) Cod de procedură penală. Eroarea poate fi corectată direct de instanța de recurs, fără remiterea cauzei la rejudecare. O asemenea soluție corespunde art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală și practicii Curții Supreme de Justiție privind menținerea sentinței atunci când apelul a fost admis greșit ca fiind depus în termen (decizia CSJ nr. 1ra-243/2016). Prin urmare, recursul procurorului urmează să fie admis, decizia Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2023 casată, iar sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, din 12 noiembrie 2019 menținută.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul procurorului Vitalie Călugăreanu. Casează decizia Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2023 și menține sentinţa Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, din 12 noiembrie 2019. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Sergiu Stratan Alexandru Negru 6