1ra-1139/2019 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP

1ra-1139/2019 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-1139/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma,

examinând admisibilitatea în principiu recursului ordinar declarat de către

avocatul Cevdari Vladimir în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2019, în cauza penală în privința

inculpatului

Niculesco Dumitru XXXXX,

născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Niculesco Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, și conform art. 70 alin. (31) Cod penal, i-a

fost stabilită pedeapsa de 4 ani și 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar de

tip semiînchis.

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepsei aplicare

prin noua sentință, a fost adăugată parțial pedeapsa stabilită prin sentința

Judecătoriei Anenii Noi din 11.07.2017, și stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia în temeiul art. 90 Cod

penal, pe o perioadă de probațiune de 5 ani.

De asemenea prin sentință s-a soluționat soarta corpurilor delicte și s-a

dispus ca cheltuielile judiciare în mărime de 128 lei, suportate pentru efectuarea

raportului judiciar nr. 264 din 22.06.2017, să fie încasate de la inculpatul Niculesco

Dumitru.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Niculesco

Dumitru, la data de la XXXXX, aproximativ la ora XXXXX, fiind în stare de

1

ebrietate alcoolică, în urma înțelegerii prealabile cu XXXXX XXXXX, având

intenția sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aflându-se în fața barului

„XXXXX” din X, a aplicat forța fizică nepericuloasă manifestată prin aplicare mai

multor lovituri victimei Peradze Dmitri în regiunea capului, după care a sustras

deschis geanta în care se afla telefonul mobil de model „ZTE Blade 3” la prețul de

300 lei, telefonul mobil de model „Explay” la prețul de 200 lei, telefonul mobil de

model „Nokia” la prețul de 100 lei, cardul bancar, actele de identitate și bani în

sumă de 5000 lei. Astfel părții vătămate i-a fost cauzate un prejudiciu în proporții

considerabile în sumă totală de 5600 lei.

Prima instanță a constatat că prin acțiunile sale intenționate Niculesco

Dumitru a comis infracțiunea de jaf prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de două sau

mai multe persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care să fie anulată suspendarea condiționată a pedepsei stabilite lui Niculesco

Dumitru prin sentința din 11.07.2017, cu punerea în executare a pedepsei sub

formă de închisoare și ai fi stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare

prin cumularea parțială a pedepselor pe un termen de 6 ani cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis fără aplicarea amenzii.

În argumentarea apelului, procurorul a invocat că:

- pedeapsa stabilită este prea blândă și neproporțională cu pericolul social a

acțiunilor criminale comise. La stabilirea pedepsei prima instanță greșit a

individualizat pedeapsa aplicată, neluând în considerare gravitatea infracțiunii

comise, nu s-au luat în vedere acțiunile acestuia în timpul comiterii infracțiunii,

gradul de pericol ce-1 prezintă pentru societate a inculpatului, care anterior fiind

judecat prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 11 iulie 2017, a fost recunoscut

vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, a săvârșit

o nouă infracțiune cu intenție și cu aplicarea violenței, și deși acesta anterior a

comis o infracțiune, nu a tras concluziile de rigoare și continuă să comită

infracțiuni;

- de către prima instanță la stabilirea pedepsei inculpatului nu a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, care face partea din categoria infracțiunilor grave,

de gradul de pericol ce-1 prezintă pentru societate inculpatul Niculesco Dumitru nu

este angajat în cîmpul muncii, la locul de trai se caracterizează negativ,

comportamentul inculpatului, care nu a conștientizat gravitatea faptelor imputate și

impactul consecințelor acțiunilor sale ilegale asupra părții vătămate,

comportamentul inculpatului și atitudinea acestuia față de infracțiunea comisă duc

la concluzia, că pedeapsa cu suspendare condiționată aplicată față de inculpat nu v-

2

a duce la corectarea și reeducarea acestuia, fiind subminat în acest caz scopul

pedepsei penale.

2019, a fost admis apelul declarat, casată sentința primei instanțe și pronunțată o

nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin lui Niculesco

Dumitru în baza art. 187 alin.(2), lit. b), e), f) Cod penal, i s-a aplicat o pedeapsă în

formă de 4 ani și 8 luni închisoare, fără amendă, iar în baza art. 84 alin.(4) Cod

penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a adăugat parțial pedeapsa

stabilită prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 11.07.2017, cu stabilirea

pedepsei difinitive lui Niculesco Dumitru de 5 ani 6 luni închisoare, cu executare

în penitenciar de tip semiînchis. În rest, sentința primei instanțe a fost menținută

fără modificări.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și just a ajuns la concluzia că

inculpatul Niculesco Dumitru a săvârșit infracțiunea prevăzute de art. 187 alin. (2),

lit. b), e), f) Cod penal, iar vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate este confirmată prin cumulul de probe cercetate, ce coroborează între

ele.

Astfel, instanța de apel a constatat că la individualizarea pedepsei penale

stabilite inculpatului în prezenta speță, prima instanță a pus accentul mai mult pe

personalitatea persoanei vinovate, fără a învedera și alte criterii de individualizare

a pedepsei penale, cum ar fi gravitatea infracțiunii săvârșite, influența pedepsei

asupra corectării și reeducării vinovatului.

Totodată, instanța de apel a stabilit că prima instanță neîntemeiat a conchis

că împrejurările prezentei cauze penale, îndeosebi cele reținute de către prima

instanță, ce vizează personalitatea inculpatului, sunt suficiente pentru a aplica

prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal,

Mai mult, instanța de apel a notat că prin sentința Judecătoriei Anenii Noi

din 11.07.2017, lui Niculesco Dumitru i-au fost aplicate prevederile art. 90 Cod

penal, însă ultimul nu a îndreptățit încrederea ce i s-a acordat, astfel știind cu

certitudine că în privința sa se află în instanța de judecată pe rol cauza penală de

învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, a

comis o nouă infracțiune cu intenție.

În continuare, instanța de apel a indicat că la individualizarea, stabilirea

categoriei și termenului pedepsei inculpatului Niculesco Dumitru, ține cont de

prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii

săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave prin prisma prevederilor

art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de

personalitatea inculpatului, care anterior a mai comis infracțiune, nu se află la

3

evidența medicului narcolog sau psihiatru, prezența circumstanței atenuante -

repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune și a circumstanței agravante -

săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru

infracțiune similară.

La fel, instanța de apel a specificat că a mai luat în considerare

caracteristicele prezentate în privința inculpatului Niculesco Dumitru, potrivit

căruia acesta este caracterizat satisfăcător la locul de trai, precum și faptul că

acesta are la întreținere un copil minor.

Astfel, instanța de apel a concluzionat, având în vedere circumstanțele

cauzei și a personalitatea inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui

în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii

incriminate, că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și

personalitatea inculpatului, corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu

aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani 8 luni, fără

amendă, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, aplicând prevederile art. 70

alin. (31) Cod penal, or la momentul comiterii infacțiunii inculpatul deși nu era

minor, nu avea împliniți 21 de ani.

Instanța de apel a considerat că anume această pedeapsă este echitabilă și

suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor

statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat,

iar pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza

scopul în contextul gradului de pericol social a faptei comise de inculpat, cât și

personalității acestuia.

Instanța de apel a mai stabilit că o pedeapsă privativă de libertate este

echitabilă la caz, care va atinge scopul legii penale de restabilire a echității sociale,

corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea condamnatului, cât și a altor persoane, or, aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal, în privința lui Niculesco Dumitru, este inoportună, în situația în care

acesta, știind cu certitudine că în privința sa se află în instanța de judecată pe rol

cauza penală de învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3)

Cod penal, a comis o nouă infracțiune, de jaf cu intenție.

De asemenea, instanța de apel a indicat că având în vedere că inculpatul

Niculesco Dumitru, anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Anenii Noi

din 11.07.2017 în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 2 ani închisoare, iar în baza

art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pe

un termen de 2 ani, la caz e necesară cumularea parțială a pedepselor aplicate prin

prezenta decizie cu pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din

11.07.2017 și stabilirea unei pedepse definitive lui Niculesco Dumitru de 5 ani 6

luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

4

Cevdari Vladimir în numele inculpatului, care indică temeiul pentru recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, și solicită casarea

deciziei instanței de apel, pe motiv că a fost aplicată o pedeapsă prea aspră.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel la stabilirea pedepsei n-a acordat deplină eficiență art. 75,

76 Cod penal, ce s-a soldat cu aplicarea lui Niculesco Dumitru a unei pedepse prea

aspre;

- la stabilirea pedepsei instanțele de judecată contrar prevederilor art. 75 Cod

penal nu au ținut cont de circumstanțele atenuante prevăzute de art. 76 Cod penal.

Astfel, Niculesco Dumitru a săvârșit infracțiunea imputată la vârsta de 19 ani, care

conform art 76 alin. (1) lit. b) Cod penal se consideră ca circumstanță atenuată;

- potrivit art. 79 alin.(l) Cod penal, săvârșirea infracțiunii de către persoanele

care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 ani poate fi apreciată de

către instanța de judecată drept circumstanță exepțională. Niculesco Dumitru a

reparat paguba cauzată părții vătămate, care conform art 76 alin. (1) lit. e) Cod

penal se consideră ca circumstanță atenuată;

- Niculesco Dumitru are o vârsta fragedă, vina în comiterea infracțiuni

imputate a recunoscut-o integral, el conștientizează că a comis o ilegalitate, se

căiește sincer, a contribuit activ la descoperirea infracțiuni, nu este dependent de

alcool sau droguri, nu se află la evidența medicului narcolog, se caracterizează

pozitiv. Niculesco Dumitru are la întreținere un copil minor iar concubina este

însărcinată cu al doilea copil. Aceste circumstanțe, de care n-a ținut cont instanța

de judecată la judecarea apelului, denotă cu certitudine că Niculesco Dumitru ca

personalitate nu prezintă pericol social și prin comportamentul său și-a făcut

concluziile necesare de a nu comite în continuare abateri de la prevederile legii

penale, iar scopul pedepsei poate fi atins fără executare acesteia, or Niculesco

Dumitru întrunește toate condițiile privind aplicarea suspendării condiționate a

executării pedepse, conform art. 90 Cod penal.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat nu

5

îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute de art. 429 și 430 Cod de

procedură penală.

Conform prevederilor art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul se

depune de persoanele menționate în art. 421 și trebuie să fie motivat.

Potrivit dispozițiilor art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de

recurs trebuie să conțină, conținutul și motivele recursului cu argumentarea

ilegalității hotărârii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală. invocate în recurs și în ce constă

problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată.

Colegiul penal lărgit, verificând conținutul cererii de recurs declarate de

avocatul Cevdari Vladimir în numele inculpatului, prin prisma prevederilor legale

enunțate supra, atestă că de către recurent nu au fost respectate pe deplin cerințele

specificate, or, deși în recurs este indicat temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, recurentul prin alegațiile prezentate în

susținerea acestui temei își manifestă dezacordul cu pedeapsa stabilită ca fiind una

prea aspră, precum și modul de executare a acesteia, venind cu interpretarea

subiectivă a circumstanțelor cauzei, care deja au fost luate în considerare de

instanța de apel la stabilirea pedepsei și modului de executare a acesteia. Totodată,

recurentul nu a invocat motive certe care ar justifica incidența temeiului de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, astfel fiind afectată

cerința de conținut a cererii de recurs, stipulată la art. 430 pct. 5) Cod de procedură

penală.

Mai mult, Colegiul penal lărgit atestă că pe parcursul procesului penal,

inclusiv în instanța de apel și în instanța de recurs ordinar, de către avocatul

Cevdari Vladimir, au fost anexate două mandate de reprezentare (f. d. 29, 69, vol.

II), fără însă ca acestea să fie semnate pe verso de către inculpatul Niculesco

Dumitru, sau să fie prezentată o cerere scrisă a ultimului ce ar confirma

împuternicirile apărătorului, ce contravine prevederilor art. 70 alin. (7) pct. 3) Cod

de procedură penală.

În același context, este necesar de menționat că în corespundere cu

prevederile art. 432 alin. (1), în coroborare cu art. 433 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu și judecă recursul

declarat în procedura scrisă, adică fără citarea părților. Prin urmare, instanța de

recurs este în imposibilitate de a constata prin audierea inculpatului dacă ultimul

acceptă să fie reprezentat de către apărătorul care a declarat recurs ordinar în

numele său.

Prin urmare, avocatul care declară recurs împotriva deciziei instanței de apel

anexează mandatul, care urmează a fi completat în corespundere cu cerințele

expuse în Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28.02.2013 cu privire la aprobarea

6

formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului

stagiar, cu modificările ulterioare.

Astfel, în mandatul prezentat, în mod obligatoriu, se va indica că avocatul

este împuternicit pe cauza penală concretă să declare în numele inculpatului recurs

ordinar la Curtea Supremă de Justiție, iar pe verso se va indica numele, prenumele

și semnătura inculpatului (pct. 6, subpct. 2) lit. a1), b) din Hotărârea Guvernului nr.

158 din 28.02.2013).

Sub acest aspect, la caz se evidențiază faptul că pe partea verso a mandatului

depus la materialele cauzei prin care avocatul Cevdari Vladimir invocă că

reprezintă interesele inculpatului Niculesco Dumitru (f. d. 69, vol. II), lipsește

semnătura inculpatului menționat, precum și la materialele cauzei lipsește o cerere

scrisă și semnată personal de inculpat, care ar confirma consimțământul lui ca

avocatul respectiv să-i reprezinte interesele în instanța de recurs ordinar.

În consecință, având în vedere cele expuse supra, Colegiul penal atestă că

recursul declarat este inadmisibil, or nu îndeplinește cerințele de formă și de

conținut stipulate în art. 429 și 430 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Cevdari Vladimir în

numele inculpatului Niculesco Dumitru, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2019, în cauza penală în privința

inculpatului Niculesco Dumitru, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și

de conținut, prevăzute în art.429 și 430.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 august 2019.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Victor Boico

Nadejda Toma

7