1ra-766/2019 — art. art. 42 alin. 2, 248 alin. 5 lit. b CP

1ra-766/2019 — art. art. 42 alin. 2, 248 alin. 5 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-766/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

A judecat, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate

de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic

Cătălin și avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20

noiembrie 2018 și a sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul central din 07

septembrie 2018, în cauza penală în privința lui

Poleacovschi Simion XXXXX, născut

XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 25.07.2018 – 07.09.2018;

Instanța de apel: 27.09.2018 – 20.11.2018;

Instanța de recurs: 01.03.2019 – 12.11.2019

C O N S T A T Ă:

2018, Poleacovschi Simion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.

3641 Cod de procedură penală, la 4 ani și 6 luni închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 4 ani, cu punerea

inculpatului Poleacovschi Simion sub monitorizare electronică pe o

perioadă de 8 luni.

3641 Cod de procedură penală, a constatat că: Poleacovschi Simion,

urmărind scopul comiterii infracțiunii de contrabandă, pe parcursul lunii

XXXXX, fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu cet.

Balan Alexei și alte persoane nestabilite până la moment de organul de

urmărire penală, a elaborat un plan criminal în vederea trecerii peste

1

frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, prin nedeclarare și

tăinuire de la controlul vamal.

Astfel, în ziua de XXXXX, în timp ce se afla pe teritoriului Republicii

Moldova cu auto-marfarul de model „Scania R124LA”, cu n/î XXXXX și

semiremorca cu numere de înmatriculare XXXXX, acționând prin

participație complexă, în calitate de autor, pentru trecerea peste frontiera

vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, a primit de la persoane

neidentificate până la moment de organul de urmărire penală produse

anabolizante (substanțe dopante) în asortiment în cantitate de 32500

comprimate și 960 flacoane cu diferite denumiri, pe care le-a ascuns

camuflat în locuri special adaptate pentru a nu fi depistate, și anume în

cabina șoferului sub pat, sub scaune și în lada de scule.

În aceste condiții, Poleacovschi Simion, la data de XXXXX,

aproximativ ora XXXXX, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a

Republicii Moldova a mărfurilor în proporții mari, prin nedeclarare,

acționând întru realizarea intențiilor sale infracționale, s-a prezentat în

postul vamal „Leușeni” (auto) pe sensul „Ieșire” din Republica Moldova,

aflându-se în calitate de șofer auto la marfarul de model „Scania R124LA”,

cu XXXXX și semiremorca cu numere de înmatriculare XXXXX,

transportând camuflat și nedeclarând mărfuri după cum urmează: 90 de

flacoane a câte 100 mg de Testosterone propionate cu valoarea în vamă la

export în mărime de 7200 lei; 220 de flacoane a câte 250 mg de Testosterone

enantate cu valoarea în vamă la export în mărime de 22000 lei; 40 de

flacoane a câte 500 mg de Testosterone mix cu valoarea în vamă la export

în mărime de 30854,8 lei; 100 de flacoane a câte 100 mg de

Tremboloncacetate cu valoarea în vamă la export în mărime de 48964 lei; 50

de flacoane a câte 200 mg de Trembolone enantate cu valoarea în vamă la

export în mărime de 44996.5 lei; 200 de flacoane a câte 100 mg de

Methanolone enantate cu valoarea în vamă la export în mărime de 11419,4

lei; 40 de flacoane a câte 300 mg de Nandrolone decanoate cu valoarea în

vamă la export în mărime de 2798 lei; 20 de flacoane a câte 300 mg de

Boldenone undecylenate cu valoarea în vamă la export în mărime de

14051,2 lei; 31 de flacoane a câte 200 mg de Testosterone cypionate cu

valoarea în vamă la export în mărime de 4500 lei; 300 de flacoane a câte 500

mg de Pharmatropin 10 UI cu valoarea în vamă la export în mărime de

94464 lei; 30 de flacoane a câte 50 mg de Stanazolol cu valoarea în vamă la

export în mărime de 12276,6 lei; 5000 de comprimate a câte 10 mg de

Stanazolol cu valoarea în vamă la export în mărime de 20000 lei; 5000 de

2

comprimate a câte 10 mg de Methandienone cu valoarea în vamă la export

în mărime de 20000 lei; 500 de comprimate a câte 15 mg de Sibutramine ca

valoarea în vamă la export în mărime de 14500 lei; 1000 de comprimate a

câte 50 mg de Mesterozole cu valoarea în vamă la export în mărime de

19700 lei; 2000 de comprimate a câte 1 mg de Anastrozole cu valoarea în

vamă la export în mărime de 159800 lei; 2000 de comprimate a câte 50 mg

de Trnodothyronine cu valoarea în vamă la export în mărime de 35740 lei;

2000 de comprimate a câte 10 mg de Turinabolos ca valoarea în vamă la

export în mărime de 12020 lei; 15000 de comprimate a câte 10 mg de

Oxandrolone cu valoarea în vamă la export în mărime de 149850 lei; în

total 32500 comprimate și 960 flacoane, valoarea în vamă totală a cărora

constituie suma de 725734,50 lei și care depășește 100 de salarii medii

lunare pe economie prognozate, pe care le-a trecut peste frontiera vamală a

Republicii Moldova, aproximativ la ora 21:50.

După trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova și până la

înfățișarea în fața autorității vamale a României din Punctul de Trecere a

Frontierei „Albița”, conform înțelegerii prealabile avute anterior,

Poleacovschi Simion i-a cedat locul de șofer lui Balan Alexei, el rămânând

în mijlocul de transport menționat în calitate de pasager.

Astfel, la data de XXXXX, ora XXXXX, Poleacovschi Simion aflându-

se deja în calitate de pasager în auto marfarul de model „Scania R124LA”,

cu n/î XXXXX și semiremorca cu numere de înmatriculare XXXXX,

continuându-și intențiile criminale, împreună cu șoferul Balan Alexei, s-a

prezentat la Punctul de Trecere a Frontiere „Albița”, prin care avea intenția

de a introduce pe teritoriul României produsele anabolizante menționate

supra, fără a le declara controlului vamal, însă din motive independente de

voința sa nu a reușit să-și ducă până la capăt intențiile criminale, din motiv

că, în rezultatul efectuării controlului fizic al unității de transport, de către

colaboratorii vamali ai României au fost depistate și ridicate mărfurile

menționate.

- la data de 21 septembrie 2018, procurorul, solicitând casarea parțială

a acesteia, rejudecarea cauzei în partea casată și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie

dispusă confiscarea de la inculpatul Poleacovschi Simion, în favoarea

statului, a sumei de 725734,50 lei, ce constituie contravaloarea bunurilor

rezultate din săvârșirea infracțiunii, invocând că instanța eronat a respins

solicitarea acuzatorului de stat privind confiscarea specială; - instanța nu a

3

avut în vedere că produsele anabolizante menționate supra, precum și în

actul de acuzare, sunt bunuri rezultate din infracțiunea de contrabandă și

se supun confiscării speciale, iar în cazul lipsei acestora se confiscă

contravaloarea lor, în speță – 725734,50 lei;

- la data de 24 septembrie 2018, avocatul Ionaș Gheorghe în numele

inculpatului, solicitând casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei,

rejudecarea cauzei în partea casată și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului să-i fie

stabilită o pedeapsă mai blândă, cu excluderea obligației de a fi supus

monitorizării electronice pe o perioadă de 8 luni, invocând că, prima

instanță, contrar solicitării procurorului cu referire la pedeapsă, i-a aplicat

o pedeapsă prea aspră; - instanța nu a dat deplină eficiență prevederilor

art.7, 61 și 75 Cod penal, fiind efectuată o individualizare greșită a pedepsei

aplicate inculpatului, în partea ce ține de stabilirea termenului închisorii de

4 ani și 6 luni, termenului de probă de 3 ani și monitorizării electronice pe

un termen de 8 luni; - instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul și-a

recunoscut vina și se căiește sincer pentru fapta comisă, solicitând

examinarea cauzei în procedură simplificată, că a comis pentru prima dată

o infracțiune, că nu au fost reținute circumstanțe agravante, are 62 ani, se

caracterizează pozitiv la locul de trai; - monitorizarea electronică este

neîntemeiată și nerezonabilă, limitându-i în exces libertatea și cauzându-i

disconfort psihologic; - instanța nu a ținut cont de faptul că cauza penală în

privința lui Balan Alexei a fost disjungată într-o procedură separată, iar la

momentul de față aceasta se află în faza de urmărire penală.

noiembrie 2018, apelurile declarate de către procuror și avocatul Ionaș

Gheorghe în numele inculpatului au fost respinse ca fiind nefondate și

menținută sentința.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că sentința a fost

contestată doar în partea stabilirii pedepsei și a refuzului primei instanțe de

a admite solicitarea acuzatorului privind confiscarea de la inculpatul

Poleacovschi Simion, în favoarea statului, a sumei de 725734,50 lei.

Cu referire la stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale,

instanța de apel a considera că prima instanță a dat deplină eficiență

prevederilor art.7, 61, 75 Cod penal, ținând cont de toate circumstanțele

cauzei, de caracterul relațiilor sociale împotriva cărora a fost îndreptată

acțiunea inculpatului, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care face parte

din categoria celor grave, de rolul inculpatului la comiterea acesteia, de

4

persoana inculpatului, care se caracterizează pozitiv la locul de trai, că

anterior nu a fost judecat, că are o vârstă înaintată, că este la prima abatere

de ordin penal, de comportamentul de după comiterea infracțiunii, că

circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost reținute, că și-a

recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată,

precum și de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, și corect a conchis că corectarea inculpatului poate fi atinsă

prin aplicarea față de acesta a unei pedepse sub formă de închisoare cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de

probațiune, cu punerea lui sub monitorizare electronică pe o perioadă de 8

luni, fiind o pedeapsă echitabilă și proporțională faptei comise.

Cu referire la solicitarea procurorului privind confiscarea de la

inculpat în favoarea statului a sumei de 725734,50 lei, instanța de apel a

menționat că aceasta este neîntemeiată, or, în cauza penală nu există

bunuri, obiecte sau valori recunoscute în calitate de corpuri delicte, în

conformitate cu prevederile art. 158 Cod de procedură penală și care au

pute fi supuse confiscării în temeiul art. 106 Cod penal.

Mai mult, cu referire în mod special la alin. (2) art.106 Cod penal,

potrivit căruia în cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite

sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora, instanța de

apel a precizat că bunurile la care se face referire, trecute de către inculpat

peste frontiera vamală a Republicii Moldova, au fost supuse confiscării

speciale de către autoritățile competente ale României în volum deplin.

- la data de 28 decembrie 2018, procurorul care, invocând temeiul

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea parțială a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei

în partea casată în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, pe

motiv că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel; - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția; - motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; -

deși instanțele au constatat dovedit faptul trecerii prin contrabandă a

bunurilor indicate în actul de învinuire și valoarea în vamă a acestora, în

mărime de 725734,50 lei, a respins solicitarea acuzatorului de stat privind

confiscarea specială a acestei sume în beneficiul statului; - instanța nu a dat

deplină eficiență prevederilor art. 106 Cod penal și art. 162 Cod de

procedură penală; - instanța eronat a conchis că solicitarea acuzatorului de

stat privind confiscarea specială a contravalorii bunurilor indicate în actul

5

de învinuire urmează a fi respinsă, pe motiv că bunurile au fost confiscate

de către autoritatea competentă din România; - instanțele au derogat de la

prevederile art. 11 Cod penal, or, inculpatul este judecat pentru fraudarea

hotarelor Republicii Moldova și nu a României, speței urmând a fi aplicată

anume legislația națională;

- la data de 18 ianuarie 2019, avocatul Ionaș Gheorghe în numele

inculpatului care, invocând temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) și

10) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești în

partea aplicării față de inculpat a monitorizării electronice, rejudecarea

acestora în partea casată și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să

exclusă din pedeapsa aplicată monitorizarea electronică, pe motiv că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel; - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția; - instanța a nu a dat deplină eficiență prevederilor art.61 și 75 Cod

penal și i-a aplicat inculpatului o pedeapsă prea aspră; - instanța i-a stabilit

inculpatului o pedeapsă mai aspră decât cea solicitată de procuror; - la

individualizarea pedepsei nu a ținut cont de faptul că Poleacovschi Simion

și-a recunoscut vina, a comis pentru prima dată o infracțiune, a contribuit

activ la descoperirea infracțiunii, nu au fost reținute circumstanțe

agravante, că are 62 ani și că se caracterizează pozitiv la locul de trai; -

monitorizarea electronică a inculpatului este neîntemeiată și nerezonabilă,

limitându-i în exces libertatea și cauzându-i disconfort psihologic; -

instanța nu a ținut cont de faptul că cauza penală în privința lui Balan

Alexei a fost disjunsă într-o procedură separată, iar la momentul de față

aceasta se află la faza urmăririi penale, iar prin constatarea comiterii

infracțiunii de către Poleacovschi Simion împreună cu Balan Alexei, i-a

încălcat ultimului dreptul la un proces echitabil; - instanța de apel nu s-a

expus în niciun fel asupra acestui ultim argument.

lărgit concluzionează că recursul părții apărării urmează a fi respins ca

inadmisibil, iar recursul procurorului urmează a fi admis, cu casarea

hotărârii contestate, în partea aplicării confiscării speciale, din

considerentele ce urmează.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând

recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza

6

materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

recurs de titularul acestuia.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

În speță se constată că ambele recursuri au fost depuse în termenul

prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală.

Reieșind din conținutul recursului declarat de către partea apărării se

atestă, că autorul critică motivarea deciziei instanței de apel precum și

pedeapsa stabilită inculpatului Poleacovschi Simion ca fiind prea aspră și

neîntemeiată.

La acest capitol, instanța de recurs menționează că, instanța de apel a

menținut sentința motivându-și soluția emisă, iar dezacordul recurenților

cu privire la faptul că instanța de fond nu a aplicat corect prevederile art.

90 Cod penal, adică suspendarea condiționată a executării pedepsei cu

închisoare, nu reprezintă temei de casare întrucât instanța atât prima

instanță cât și instanța de apel și-au motivat concluzia privind numirea

respectivei modalități de executare a pedepsei, care se încadrează

totalmente în dispoziții legale a infracțiuni în comiterea cărei inculpatul

Poleacovschi Simion a fost recunoscut vinovat, care a beneficiat și de

reducerea limitelor pedepsei aplicate în baza art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală.

Verificând dacă instanța de apel s-a pronunțat asupra criticilor

invocate de apelant și dacă hotărârea adoptată conține concluzii întemeiate

asupra considerentelor sale, în viziunea Colegiului, această instanță nu a

neglijat prevederile alin. (5) art. 414 Cod de procedură penală, fiind oferite

răspunsuri la argumentele esențiale, care au și constituit fondul apelului

părții apărării.

De asemenea, instanța de recurs constată că, hotărârea contestată în

această parte corespunde cerințelor prevăzute la alin. (8) art. 417 Cod de

procedură penală, cuprinzând temeiuri de fapt și de drept, ce au dus la

respingerea apelului părții apărării.

Reieșind din conținutul solicitării avocatului Ionaș Gheorghe, în

urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului nu și-a găsit

confirmarea temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, deoarece atât prima instanță cât și instanța de apel și-

a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficiență

prevederilor art. 61, 75, 90 Cod penal, fără a fi admise careva erori în acest

7

sens, prima instanță stabilind în privința inculpatului o pedeapsă echitabilă

ce nu depășește limitele legale prevăzute în acest sens, inclusiv și în sensul

aplicării monitorizării electronice.

Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază că hotărârile instanțelor de

fond în latura motivării pedepsei aplicate inculpatului Poleacovschi Simion

nu suferă careva deficiențe, or, acestea conțin motive și temeiuri clare cu

privire la punerea în aplicare a prevederilor art.7, 61, 75, 90 Cod penal,

ținând cont de toate circumstanțele cauzei, de caracterul relațiilor sociale

împotriva cărora a fost îndreptată acțiunea inculpatului, de gravitatea

infracțiunii săvârșite, care face parte din categoria celor grave, de rolul

inculpatului la comiterea acesteia, de persoana inculpatului, care se

caracterizează pozitiv la locul de trai, că anterior nu a fost judecat, că are o

vârstă înaintată, că este la prima abatere de ordin penal, de

comportamentul de după comiterea infracțiunii, că circumstanțe atenuante

sau agravante nu au fost reținute, că și-a recunoscut vina și a solicitat

examinarea cauzei în procedură simplificată, precum și de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, și corect a

conchis că corectarea inculpatului poate fi atinsă prin aplicarea față de

acesta a unei pedepse sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată

a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune, cu punerea lui sub

monitorizare electronică pe o perioadă de 8 luni, fiind o pedeapsă

echitabilă și proporțională faptei comise.

Chestiunea de individualizare a executării pedepsei este un proces

obiectiv de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului,

având ca finalitate stabilirea atât a unei pedepse în limitele prevăzute de

sancțiunea articolului din Codul penal în baza căruia este condamnat

inculpatul cât și a modului de executare a acesteia, instanța de judecată

fiind singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea,

având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii

respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul

penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Având ca reper cele menționate, Colegiul penal lărgit concluzionează

că în respectiva cauză penală nu au fost identificate temeiuri legale de a

interveni în soluția emisă de către instanțele de fond cu privire la pedeapsa

aplicată inculpatului Poleacovschi Simion, întrucât aceasta a fost

individualizată potrivit legii, argumentele recurentului la acest capitol fiind

8

vădit neîntemeiate, astfel urmând a fi dispusă respingerea recursului ca

fiind inadmisibil.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către procuror, Colegiul

penal notează că rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, rezidă în

înlăturarea erorilor admise de instanța de grad inferior la etapa precedentă

de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl

declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Soluția instanței de recurs în această parte este axată pe prevederile

art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Astfel, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată admiterea erorilor de

drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut

drept consecință adoptarea unei hotărâri nemotivate.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării

apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de

apel, potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să

cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Recursul ordinar declarat de procuror este întemeiat în baza pct. 6) și

12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, decizia nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția precum și faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Cu privire la temeiul prevăzut la 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind eronat invocată

incidența respectivului temei întrucât prin apelul procurorul instanța de

apel a fost sesizată doar în latura aplicării confiscării speciale, sentința

9

nefiind atacată în latura stabilirii încadrării juridice greșite, or, potrivit art.

427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin. (1) pot

fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau

încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Astfel, din conținutul recursului declarat, Colegiul lărgit atestă că,

partea acuzării este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de

fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, însă critică

decizia instanței de apel, în partea ce ține de refuzul instanțelor de a aplica

prevederile art. 106 Cod penal.

Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel

sub aspectul atacat, constată că instanța de apel, la judecarea apelului

declarat de către procuror în partea aplicării prevederilor art. 106 Cod

penal, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin. (5), 417 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală, adică nu s-a expus asupra tuturor

motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

Colegiului penal lărgit relevă că, invocările ce se referă la argumentul

enunțat mai sus, precum și alte aserțiuni în susținerea criticii în acest sens,

inclusiv menționate la pct. 5 al prezentei decizii, constituie fondul apelului

și asupra cărora instanța de apel era obligată să se pronunțe motivat,

deoarece în viziunea părții acuzării, aceste motive ar putea răsturna parțial

soluția adoptată de prima instanță și afecta temeinicia acestei hotărâri în

partea atacată.

Colegiul penal lărgit constată, că hotărârea primei instanțe, nu

conține răspunsuri argumentate prin prisma criticilor invocate în apel de

către procuror, respectiv instanța de apel prin efectul devolutiv al căii de

atac urma să dea o apreciere mai amplă aspectelor de fapt și de drept, prin

prisma motivelor principale invocate în apel, ceea ce însă nu a fost efectuat

în prezenta speță de către instanța de apel, iar aprecierea instanței a

solicitării acuzatorului de a încasa contravaloarea bunurilor ce au servit

obiectul contrabandei, contravine esenței solicitării care a fost bazată cu

indicarea concretă a art. 106 Cod penal, astfel criticile și aprecierile instanței

de apel la acest aspect nu sunt întemeiate fapt care a tras după sine

neargumentarea deciziei.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că obligația

instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite

pentru existența unui proces echitabil, iar potrivit considerentelor CtEDO,

expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre

10

motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal

(Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznețov și alții c. Rusiei (2007) § 85).

Colegiul penal lărgit notează că, instanța de apel urmează să dea

răspunsuri argumentate în hotărârea sa asupra motivelor importante

invocate de apelant și nu este suficient doar a prelua motivele hotărârii

primei instanțe, dar și a efectua propriile completări în sensul aprecierii

temeiniciei acestei hotărârii, prin prisma criticilor invocate de părți, care în

viziunea lor ar putea afecta într-o măsură oarecare legalitatea soluției

adoptate la caz.

Deși instanțele de fond au constatat ca fiind dovedit faptul trecerii

prin contrabandă a bunurilor indicate în actul de învinuire și valoarea în

vamă a acestora, în mărime de 725 734,50 lei, nu au motivat suficient

solicitarea acuzatorului de stat privind confiscarea specială a acestei sume

în beneficiul statului, ne fiind astfel abordate abordat complet cele stipulate

la art.106 Cod penal și 162 Cod de procedură penală, luând în considerație

și prevederile art. 11 Cod penal, întrucât anume inculpatul Poleacovschi

Simion este judecat pentru fraudarea hotarelor Republicii Moldova și nu a

României, speței urmând a fi aplicată anume legislația națională în pofida

concluziilor instanțelor de fond că bunurile au fost confiscate de către

autoritatea competentă din România.

În decizie, instanța de apel a concluzionat că prima instanță a

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în

mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării

lor, însă, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel, eronat a respins

apelul procurorului, fără a acorda apreciere completă asupra motivelor și

argumentelor invocate de acesta.

Reieșind din faptul că prima instanță a constatat fapta inculpatului,

constatând fix care este valoarea obiectelor transportate prin contrabandă,

ulterior stabilind că bunurile respective, nu pot fi depistate, instanța de

judecată odată ce a stabilit concret cantitatea și valoarea acestora, punând

respectivele caracteristici la condamnarea inculpatului, urma a soluționa și

modalitatea recuperării bunurilor de contrabandă.

Aspectele privind necesitatea încasării contravalorii bunurilor de la

inculpat au fost evidențiate de către procuror în cererea de apel iar instanța

de apel nu a acordat apreciere completă asupra tuturor argumentelor

invocate, făcând trimitere doar la existența normelor legale care

11

reglementează confiscarea specială, impactul asupra dreptului de

proprietate care nu poate fi afectat și ingerința statului în exercitarea

dreptului de proprietate, ne fiind argumentată relevanța acestor norme

asupra cazului concret.

Astfel, Colegiul penal regăsește în speță, temeiul de casare prin faptul

că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, temei prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Așadar, în decizia adoptată instanța de apel trebuie să analizeze

argumentele importante ale apelului declarat și menționate mai sus,

motivându-și temeiurile de fapt și de drept, ce conduc la admiterea sau la

respingerea fiecăruia din aceste motive invocate de apelant.

Faptul că instanța de apel nu sa pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest

caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cer

prevederile art. 435 Cod de procedură penală, întrucât o asemenea eroare

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs (pct. 14.7 din

Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr. 10 din

24.12.2010).

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce reglementează procedura

de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în

strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor

esențiale invocate în cererea procurorului de apel și recurs, nominalizate și

în prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru soluționarea

justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în

decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, și să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.

417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul

Ionaș Gheorghe în numele inculpatului.

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, se casează

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2018,

12

în cauza penală în privința lui Poleacovschi Simion XXXXX, în partea

soluției cu privire la confiscarea specială, cu dispunerea rejudecării cauzei

în această partea de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În rest dispozițiile deciziei atacate se mențin.

Decizia este irevocabilă în partea respingerii recursului și nu se

supune căilor de atac în partea dispunerii rejudecării.

Decizia motivată pronunțată la 27 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

13