1ra-605/2022 — art. art. 42, al. 2, 248 al. 5, lt. b, d, CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. art. 42, al. 2, 248 al. 5, lt. b, d, CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-605/2022 — art. art. 42, al. 2, 248 al. 5, lt. b, d, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-605/2022
1-18095067-01-1ra-20042022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
12 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Plămădeală Ghenadie
Judecători – Mardari Dumitru, Pitic Mariana
Cobăneanu Ala, Bejenaru Iurie
Judecând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul
ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție
Chișinău, Țurcanu Svetlana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 20 decembrie 2021, în cauza penală de învinuire a lui
Poleacovschi Simion xxxxx, născut la xxxxx,
originar din xxxx,
în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 248 alin. (5), lit.
b), d) Cod penal.
Termenii de examinare:
prima instanță: 23.08.2018 - 07.09.2018;
instanța de apel: 27.09.2018 - 20.11.2018;
instanța de recurs: 01.03.2019 - 12.11.2019;
instanța de apel: 02.01.2020 - 10.03.2020;
instanța de recurs: 29.07.2020 - 20.10.2020;
instanța de apel: 20.11.2020 - 20.12.2021;
instanța de recurs: 20.04.2022 - 12.12.2022.
Asupra motivelor recursului ordinar, în baza actelor din dosar,
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 07
septembrie 2018, Poleacovschi Simion xxxxxx a fost recunoscut vinovat de
comiterea infracțiuni prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 248 alin. (5), lit. b)
Cod penal, și în baza acestei Legi, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin.
(8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen - 4 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis.
În temeiul art. 90 Cod penal a fost suspendă condiționat executarea
pedepsei cu închisoare stabilită lui Poleacovschi Simion pe un termen de
probă - 4 ani, cu obligarea acestuia ca în termenul de probă stabilit, să nu-
și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului
competent și să fie supus monitorizării electronice pe o perioadă - 8 luni,
dispunându-se neexecutarea pedepsei aplicate dacă în termenul de probă
1
fixat, Poleacovschi Simion nu va săvârși o nouă infracțiune și prin
respectarea condițiilor probațiunii și a termenului de probă, va îndreptăți
încrederea ce i s-a acordat.
În sentință, prima instanță a constatat în fapt că:
Poleacovschi Simion, urmărind scopul comiterii infracțiunii de
contrabandă, în perioada lunii martie 2016, fiind în înțelegere prealabilă, de
comun acord și împreună cu cet. Balan Alexei și alte persoane nestabilite
până la moment de organul de urmărire penală, a elaborat un plan criminal
în vederea trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor,
prin nedeclarare și tăinuire de la controlul vamal.
Astfel, în perioada zilei de 24 martie 2016, cet. Poleacovschi Simion,
în timp ce se afla pe teritoriului Republicii Moldova cu auto-marfarul de
model „Scania R124LA” cu numere de înmatriculare CIO 360 și
semiremorca cu numere de înmatriculare XXXXX, acționând prin
participație complexă, în calitate de autor, pentru trecerea peste frontiera
vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, a primit de la persoane
neidentificate până la moment de organul de urmărire penală produse
anabolizante (substanțe dopante) în asortiment în cantitate de 32500
comprimate și 960 flacoane cu diferite denumiri, pe care le-a ascuns
camuflat în locuri special adaptate pentru a nu fi depistate în cabina
șoferului sub pat, sub scaune și în lada de scule.
În aceste condiții, cet. Poleacovschi Simion, la 24.03.2016,
aproximativ la ora 21:16, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a
Republicii Moldova a mărfurilor în proporții mari, prin nedeclarare,
acționând întru realizarea intențiilor sale infracționale, s-a prezentat în
postul vamal „Leușeni” (auto) pe sensul „Ieșire” din Republica Moldova,
aflându-se în calitate de șofer auto marfarul de model „Scania R124LA” cu
numere a înmatriculare XXXXX și semiremorca cu numere de înmatriculare
XXXXX, transportând camuflat și nedeclarând mărfuri după cum urmează:
90 de flacoane a câte 100 mg a Testosterone propionate cu valoarea în vamă
la export în mărime totală de 7200 lei. 220 de flacoane a câte 250 mg de
Testosterone enantate cu valoarea în vamă la export în mărime totală de
22000 lei. 40 de flacoane a câte 500 mg de Testosterone mix cu valoarea în
vămi m export în mărime totală de 30854,8 lei, 100 de flacoane a câte 100
mg de Tremboloncacetate cu valoarea în vamă la export în mărime totală de
48964 lei, 50 de flacoane a câte 200 mg de Trembolone enantate cu
valoarea în vamă la export în mărime totală de 44996.5 lei, 200 de flacoane
a câte 100 mg de Methanolone enantate cu valoarea în vamă la export în
mărime totală de 11419,4 lei. 40 de flacoane a câte 300 mg de Nandrolone
decanoate cu valoarea în vamă la export în mărime totală de 2798 lei; 20 de
flacoane a câte 300 mg de Boldenone undecylenate cu valoarea în vamă la
export în mărime totală de 4051,2 lei; 31 de flacoane a câte 200 mg de
Testosterone cypionate cu valoarea în vamă la export în mărime totală de
4500 lei, 300 de flacoane a câte 500 mg de Pharmatropin 10 UI cu valoarea
în vamă la export în mărime totală de 94464 lei; 30 de flacoane a câte 50
mg de Stanazolol cu valoarea în vamă la export în mărime totală de 12276,6
lei; 5000 de comprimate a câte 10 mg de Stanazolol cu valoarea în vamă la
export în mărime totală de 20000 lei; 5000 de comprimate a câte 10 mg de
Methandienone cu valoarea în vamă la export în mărime totală de 20000 lei;
500 de comprimate a câte 15 mg de Sibutramine ca valoarea în vamă la
export în mărime totală de 14500 lei; 1000 de comprimate a câte 50 mg de
2
Mesterozole cu valoarea în vamă la export în mărime totală de 19700 lei;
2000 de comprimate a câte 1 mg de Anastrozole cu valoarea în vamă la
export în mărime totală de 159800 lei; 2000 de comprimate a câte 50 mg de
Trnodothyronine cu valoarea în vamă în export în mărime totală de 35740
lei; 2000 de comprimate a câte 10 mg de Turinabolos ca valoarea în vamă la
export în mărime totală de 12020 lei; 15000 de comprimate a câte 10 mg de
Oxandrolone cu valoarea în vamă la export în mărime totală de 149850 lei;
în total 32500 comprimate și 960 flacoane, valoarea în vamă totală a cărora
constituie suma de 725 734, 50 lei și care depășește 100 de salarii medii
lunare pe economie prognozate, pe care le-a trecut peste frontiera vamală a
Republicii Moldova aproximativ la orele 21:50.
Ulterior, după trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova și până
la înfățișarea în fața autorităților vamale ale României din Punctul de
Trecere a Frontierei „Albita” în rezultatul înțelegerii prealabile avute
anterior, cet. Poleacovschi Simion i-a cedat locul de șofer lui Balan Alexei, el
rămânând în mijlocul de transport menționat în calitate de pasager.
Astfel, la 24.03.2016, orele 22:15, Poleacovschi Simion, aflându-se
deja în calitate de pasager în auto marfarul de model „Scania R124LA” cu
numere de înmatriculare XXXXX și semiremorca cu numere de
înmatriculare XXXXX, continuându-și intențiile criminale, împreună cu
șoferul Balan Alexei, s-a prezentat la Punctul de Trecere a Frontiere „Albița”,
prin care avea intenția de a introduce pe teritoriul României a produselor
anabolizante menționate supra fără a le declara controlului vamal, însă din
motive independente de voința sa nu a reușit să-și ducă până la capăt
intențiile sale criminale din motivul că în rezultatul efectuării controlului
fizic al unității de transport, de către colaboratorii vamali ai României au
fost depistate și ridicate mărfurile menționate.
Acțiunile inculpatului Poleacovschi Simion, în drept, au fost încadrate
juridic în baza art. 42 alin. (2), 248 alin. (5), lit. b) Cod penal, conform
indicilor calificativi - „ contrabanda, adică trecerea peste frontiera vamală a
Republicii Moldova a mărfurilor, tăinuindu-le de controlul vamal prin
ascundere în locuri special pregătite în acest scop și prin nedeclarare,
săvârșită de mai multe persoane”.
Împotriva sentinței au declarat apeluri:
3.1.Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității
Organizate și Cauze Speciale, Roșu Sergiu, prin care a solicitat casarea
parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă
confiscarea de la inculpat în favoarea statului a sumei de 725 734,50 lei,
ceea ce constituie contravaloarea bunurilor rezultate din săvârșirea
infracțiunii.
În argumentarea apelului partea acuzării a invocat că sentința primei
instanțe este neîntemeiată sub aspectul respingerii solicitării acuzatorului
de stat privind confiscarea specială și că soluția instanței contravine
normelor penale și procesual penale în vigoare.
Produsele anabolizante menționate în actul de acuzare, sunt bunuri
rezultate din infracțiunea de contrabandă și se supun confiscării speciale,
iar în cazul lipsei acestora se confiscă contravaloarea acestora ce constituie
suma de 725734.50 lei.
3.2. Avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului a solicitat
casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri,
3
potrivit modului stabilit, pentru prima instanță prin care să fie exclusă
obligația inculpatului de a fi supus monitorizării electronice pe o perioadă
de 8 luni și să fie excluse expresiile ce vizează vinovăția, participarea și
complicitatea lui Balan Alexei la comiterea infracțiunii incriminate lui
Poleacovschi Simion.
Excluderea tuturor expresiilor constatate de instanța de fond ce
vizează vinovăția, participarea și complicitatea lui Balan Alexei la comiterea
infracțiunii incriminate lui Poleacovschi Simion
În argumentarea apelului declarat, partea apărării a invocat că,
instanța de fond nu era în drept de a constata că inculpatul a acționat prin
înțelegere prealabilă și de comun acord cu Balan Alexei, or cauza penală în
privința ultimului a fost disjungată într-o procedură separată, iar la
momentul de față aceasta se află în faza de urmărire penală.
Acuzatorul de stat a solicitat instanței de fond aplicarea față de
inculpat a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu
suspendarea pedepsei numite pe un termen de probă de 2 ani. Contrar însă
solicitării acuzatorului, instanța de fond a stabilit inculpatului o pedeapsă
mai aspră sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, 6 luni cu
suspendarea pedepsei numite pe un termen de probă de 4 ani și
monitorizarea electronică pe o perioadă de 8 luni.
De asemenea, la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de
fond nu a ținut cont de căința sinceră, comiterea pentru prima dată a unei
infracțiuni, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, vârstă înaintată
(62 ani), caracteristica pozitivă la locul de trai și lipsa circumstanțelor
agravante.
Prin decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 20
noiembrie 2018, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu
menținerea sentinței fără modificări.
4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că,
prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75
Cod penal, ținând cont de toate circumstanțele cauzei, de caracterul
relațiilor sociale împotriva cărora a fost îndreptată acțiunea inculpatului, de
gravitatea infracțiunii săvârșite, care face parte din categoria celor grave, de
rolul inculpatului la comiterea acesteia, de persoana inculpatului, care se
caracterizează pozitiv la locul de trai, anterior nu a fost judecat, că are o
vârstă înaintată, este la prima abatere de ordin penal, de comportamentul
de după comiterea infracțiunii, circumstanțe atenuante sau agravante nu
au fost reținute și-a recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei în
procedură simplificată, precum și de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului. Astfel, corect a conchis că corectarea
inculpatului poate fi atinsă prin aplicarea față de acesta a unei pedepse sub
formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o
perioadă de probațiune, cu punerea lui sub monitorizare electronică pe o
perioadă de 8 luni, fiind o pedeapsă echitabilă se proporțională faptei
comise.
Solicitarea privind confiscarea sumei de 725 734,50 lei a fost
apreciată ca neîntemeiată, or, în cauza penală nu există bunuri, obiecte sau
valori recunoscute în calitate de corpuri delicte, în conformitate cu
prevederile art. 158 Cod de procedură penală, care ar putea fi supuse
confiscării în temeiul art. 106 Cod penal. Mai mult, bunurile la care se face
referire, trecute de către inculpat peste frontiera vamală a Republicii
4
Moldova, au fost supuse confiscării speciale de către autoritățile competente
ale României în volum deplin.
Decizia instanței de apel din 20 noiembrie 2018, a fost contestată
cu recurs ordinar de către procurorul Scutelnic Cătălin și avocatul Ionaș
Gheorghe în numele inculpatului.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
12 noiembrie 2019, a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar al
avocatului declarat în numele inculpatului.
A fost admis recursul ordinar al procurorului, casată decizia, în partea
soluției cu privire la confiscarea specială, cu dispunerea rejudecării cauzei în
această partea de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
În rest, dispozițiile deciziei atacate au fost menținute.
6.1. Instanța de recurs a statuat că, instanța de apel a omis să se
expună asupra argumentelor procurorului-apelant cu referire la solicitarea
încasării contravalorii bunurilor ce au servit obiectul contrabandei.
Astfel, deși instanțele de fond au constatat ca fiind dovedit faptul
trecerii prin contrabandă a bunurilor indicate în actul de învinuire și
valoarea în vamă a acestora, în sumă de 725734,50 lei, nu au motivat
solicitarea privind confiscarea specială a acestei sume în beneficiul statului,
ne fiind astfel abordate complet cele stipulate la art. 106 Cod penal și 162
Cod de procedură penală, luând în considerație și prevederile art. 11 Cod
penal, întrucât anume inculpatul Poleacovschi Simion este judecat pentru
fraudarea hotarelor Republicii Moldova și nu a României, speței urmând a fi
aplicată anume legislația națională în pofida concluziilor instanțelor de fond
că bunurile au fost confiscate de către autoritatea competentă din România.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10
martie 2020, a fost admis apelul procurorului, casată sentință în partea
confiscării speciale și pronunțată o nouă hotărâre, prin care s-a dispus
confiscarea din contul inculpatului în beneficiul Statului suma - 725734,50
lei – contravaloarea bunurilor rezultate din săvârșirea infracțiunii.
7.1 Instanța de apel, ținând cont de limitele dispuse rejudecării, și-a
motivat concluziile prin următoarele:
Conform prevederilor art. 106 Cod penal confiscarea specială constă
în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate
la alin. (2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau
nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. Sânt supuse
confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare): a) utilizate sau
destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni; b) rezultate din infracțiuni,
precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri; c) date pentru a
determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru al răsplăti pe infractor; e)
deținute contrar dispozițiilor legale; f) convertite sau transformate, parțial
sau integral, din bunurile rezultate din infracțiuni și din veniturile de la
aceste bunuri; g) care constituie obiectul infracțiunilor de spălare a banilor
sau de finanțare a terorismului.
Potrivit prevederilor art. 158 Cod de procedură penală, corpuri delicte
sânt recunoscute obiectele în cazul în care există temeiuri de a presupune
că ele au servit la săvârșirea infracțiunii, au păstrat asupra lor urmele
acțiunilor criminale sau au constituit obiectivul acestor acțiuni, precum și
bani sau alte valori ori obiecte și documente care pot servi ca mijloace
pentru descoperirea infracțiunii, constatarea circumstanțelor, identificarea
persoanelor vinovate sau pentru respingerea învinuirii ori atenuarea
5
răspunderii penale. Obiectul se recunoaște drept corp delict prin ordonanța
organului de urmărire penală sau prin încheierea instanței de judecată și se
anexează la dosar.
La caz, deși n-au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte, careva
bunuri, obiecte sau valori în conformitate cu prevederile art. 158 Cod de
procedură penală, prima instanță pripit a respins cererea acuzatorului de
stat privind confiscarea specială a sumei 725 734,50 lei, ce constituie
contravaloarea bunurilor rezultate din săvârșirea infracțiunii or,
Poleacovschi Simion a fost condamnat pentru trecerea peste frontiera
vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, prin nedeclarare și tăinuire de la
controlul vamal și a cărei comitere este recunoscută de către inculpat.
Astfel, potrivit procesului-verbal de constatare și sancționare a
contravențiilor nr. 90 din 25.03.2016 și decizia de atragere la răspundere
contravențională în baza art. 653 alin. (2) din HG 707/2006 de către
autoritatea competentă a României a fost atras la răspundere
contravențională Balan Alexei și nicidecum Poleacovschi Simion, or,
conținutul acestui act cuprinde dispoziția de sancționare pentru o altă faptă
și în privința altei persoane decât cea imputată inculpatului în prezenta
cauză penală.
Confiscarea specială nu este o sancțiune, dar una din măsurile de
siguranță prevăzută la art. 98 alin. (2), lit. d) Cod penal.
Respectiv, este necesar de a fi supuse confiscării speciale, în condițiile
art. 106 alin. (1) și (2), lit. b) Cod penal, de la Poleacovschi Simion în
beneficiul Statului, suma de 725 734,50 lei, ce constituie contravaloarea
bunurilor rezultate din săvârșirea infracțiunii.
Recurs ordinar a declarat avocatul Ionaș Gheorghe în numele
inculpatului, motivând că, instanța de apel nu a examinat chestiunea cu
privire la dubla confiscare a obiectelor infracțiunii, or potrivit procesului-
verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 90 și adeverinței de
reținere a bunurilor nr. 697 din 25.03.2016, se atestă că bunurile incluse în
actul de învinuire a inculpatului au fost supuse confiscării de către
autoritățile competente ale României (f. d. 76-78, vol. I).
Mai mult, în actul de învinuire se indică că infracțiunea de
contrabandă a fost comisă de Poleacovschi Simion împreună cu Balan
Alexei și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, cu
toate acestea a fost dispusă încasarea contravalorii bunurilor trecute prin
contrabandă doar din contul inculpatului, fără a ține cont de respectarea
dreptului la proprietate a ultimului.
Drept urmare, s-a solicitat admiterea recursului, casarea totală a
deciziei și menținerea sentinței pe motiv că apelul procurorului a fost greșit
admis.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
20 octombrie 2020, recursul ordinar a fost admis, casată total decizia
instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță
de apel, în alt complet de judecată.
9.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a notat că
obiect de studiu în instanța de apel și cea de recurs este chestiunea cu
privire la confiscarea specială a contravalorii bunurilor rezultate din
săvârșirea infracțiunii.
Potrivit materialelor cauzei penale bunurile trecute peste frontiera
vamală a Republicii Moldova prin contrabandă de către Poleacovschi Simion
6
au fost confiscate de către autoritățile române în procesul documentării
contravenției reținute a fi săvârșită de către Balan Alexei (f. d. 76-78, vol. I).
Prima instanță și-a motivat soluția de respingere a cerinței acuzării de
confiscare specială a contravalorii bunurilor trecute peste frontiera vamală
a Republicii Moldova prin contrabandă de către Poleacovschi Simion,
împreună cu alte persoane în privința cărora urmărirea penală a fost
disjungată, prin faptul că bunurile au fost confiscate de către autoritățile
române în procesul documentării contravenției reținute a fi săvârșită de
către Balan Alexei și că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 106
alin. (1) Cod penal.
Instanța de apel, rejudecând apelul acuzării, a indicat că inculpatul
este persoana ce a trecut peste frontiera vamală a Republicii Moldova, prin
contrabandă, produse anabolizante, a căror valoare în vamă constituie -
725 734, 50 lei, și că actele parvenite de la autoritățile române se referă la o
altă faptă și în privința altei persoane, decât inculpatul.
Această concluzie nu a putut fi preluată de instanța de recurs ordinar,
deoarece nu conține motivarea prin prisma întrunirii condițiilor obligatorii
prevăzute de norma penală și anume că produsele anabolizante trecute prin
contrabandă de către Poleacovschi Simion nu mai există, nu pot fi găsite
sau nu pot fi recuperate, iar în lumina jurisprudenței CtEDO, constatările
primei instanțe, dacă nu sunt dezbătute de instanța ierarhic-superioară,
trebuie considerate ca fapte stabilite (hotărârea CtEDO Grădinar versus
Republica Moldova).
De asemenea, potrivit art. 2292 alin. (2) Cod de procedură penală în
cazul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal organul de
urmărire penală dispune, prin delegație, Agenției de Recuperare a Bunurilor
Infracționale urmărirea bunurilor infracționale, acumularea probelor cu
privire la acestea, în condițiile art. 258.
Din cercetarea materialelor cauzei penale rezultă că acuzarea nu a
prezentat probe despre inițierea procesului de recuperare a bunurilor în
conformitate cu prevederile din Partea Generală, Titlu VII, Capitolul III,
Secțiunea 1, Cod de procedură penală și rezultatul acestui proces, pentru a
putea concluziona că speței îi sunt aplicabile prevederile art. 106 alin. (1)
Cod penal și dispunerea confiscării speciale a contravalorii bunurilor.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20
decembrie 2021 apelul declarat de procurorul în Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Roșu Sergiu,
împotriva sentinței Judecătoriei Hâncești (sediul Central) din 07 septembrie
2018 în cauza penală de învinuire a lui Poleacovschi Simion Grigore în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (1), art. 248 alin. (5), lit. b)
și d) Cod Penal, a fost respins ca fiind nefondat, menținând fără
modificări hotărârea atacată.
10.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, examinând sentință atacată
prin prisma motivelor de apel formulate, audiind părțile, cercetând
materialele cauzei penale, instanța de apel a considerat necesar „de a
admite apelul declarat procurorul în Procuratura pentru Combaterea
Criminalității Organizate si Cauze Speciale, Sergiu Rosu împotriva sentinței
Judecătoriei Hâncești (sediul Central) din 07 septembrie 2018, în partea
chestiunii cu privire la confiscarea specială a contravalorii bunurilor rezultate
din săvârșirea infracțiunii” reieșind din următoarele considerente:
Potrivit procesului - penal de constatare și sancționare a
7
contravențiilor nr. 90 din 25.03.2016 și deciziei de atragere la răspundere
contravențională a lui Balan Alexei în baza art. 653 alin. (2) din HG
707/2006 de către autoritatea competentă a României (f. d. 76-78 Vol. I),
bunurile constatate ca fiind trecute de către Poleacovschi Simion peste
frontiera vamală a Republicii Moldova prin nedeclarare și tăinuire de la
controlul vamal la data de 24.03.2018 au fost supuse confiscării speciale de
către autoritățile competente ale României în volum deplin.
Deci, reieșind din materialele cauzei penale bunurile trecute peste
frontiera vamală a Republicii Moldova prin contrabandă de către
Poleacovschi Simion au fost confiscate de către autoritățile române în
procesul documentării contravenției reținute a fi săvârșită de către Balan
Alexei.
Totodată, instanța de apel a considerat că prima instanță și-a motivat
soluția de respingere a cerinței acuzării de confiscare specială a
contravalorii bunurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova
prin contrabandă de către Poleacovschi Simion, împreună cu alte persoane,
în privința cărora urmărirea penală a fost disjungată, prin faptul că
bunurile au fost confiscate de către autoritățile române în procesul
documentării contravenției reținute a fi săvârșită de către Balan Alexei și că
nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 106 alin. (1) Cod penal. Or,
potrivit aceluiași articol, contravaloarea bunurilor rezultate din comiterea
infracțiunii de contrabandă poate fi confiscată numai în cazul în care aceste
bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate.
La fel, potrivit art. 2292 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul
săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal organul de urmărire
penală dispune, prin delegație, Agenției de Recuperare a Bunurilor
Infracționale urmărirea bunurilor infracționale, acumularea probelor cu
privire la acestea, în condițiile art. 258.
Subsidiar, din cercetarea materialelor cauzei penale, rezultă că
acuzarea nu a prezentat probe despre inițierea procesului de recuperare a
bunurilor în conformitate cu prevederile din Partea Generală, Titlu VII,
Capitolul III, Secțiunea 1, Cod de procedură penală si rezultatul acestui
proces, pentru a putea concluziona că speței îi sunt aplicabile prevederile
art. 106 alin. (1) Cod penal și dispunerea confiscării speciale a contravalorii
bunurilor.
Pentru motivele expuse mai sus, în conformitate cu art. 415 alin. (1),
pct. 1), lit. c) Cod procedură penală, instanța de apel a respins apelul
declarat de procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității
Organizate și Cauze Speciale, Sergiu Roșu împotriva sentinței Judecătoriei
Hîncești (sediul Central) din 07 septembrie 2018.
Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel din 20
decembrie 2021 este contestată cu recurs ordinar de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, care invocând
temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6 ) Cod de procedură
penală, solicită casarea parțială a acesteia, în partea soluției pronunțate pe
marginea chestiunii privind confiscarea specială, și cu dispunerea
rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de
judecată.
11.1 În susținerea recursului, acuzatorul de stat afirmă că, în cazul în
care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor de către
procuror și a ajuns la concluzia de menținere a sentinței contestate în
8
partea confiscării speciale, urma să dezvăluie această concluzie,
expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în
sprijinul învinuirii.
Astfel, consideră recurentul că, instanța de apel în cadrul examinării
cauzei și emiterii hotărârii nu a luat în considerație faptul, că potrivit art.
106 alin. (1) Cod penal confiscarea specială constă în trecerea, forțată și
gratuită, în proprietatea statului a bunurilor (inclusiv a valorilor valutare)
utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni. In cazul în
care bunurile utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni
nu mai există sau nu se găsesc, se confiscă contravaloarea acestora.
Conform art. 106 alin. (3) Cod penal, confiscarea specială se aplică
persoanelor care au comis fapte prevăzute de prezentul Cod. Pot fi supuse
confiscării speciale și bunurile menționate la alin.(2), dar care aparțin altor
persoane și care le-au acceptat știind despre dobândirea ilegală a acestor
bunuri.
Confiscarea specială este o măsură de siguranță de drept penal cu
caracter patrimonial, care constă trecerea în patrimoniului Statului, a unor
bunuri sau valori care au servit la săvârșirea faptei penale sau au rezultat
din săvârșirea acesteia, ori sunt deținute contrar legii.
Totodată, se afirmă ca fiind lipsită de suport juridic soluția instanței
privind neaplicarea confiscării speciale, or potrivit prevederilor pct.6 al
Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție, privind practica aplicării de
către instanțele de judecată a dispozițiilor legale referitoare la confiscarea
averii, bunuri rezultate din infracțiune constituie, orice avantaj economic
obținut în urma săvârșirii infracțiunilor penale.
Prin condamnarea inculpatului Poleacovschi Simion, instanța de
judecată a constatat dovedită vinovăția dânsului și totodată dovedit faptul
trecerii prin contrabandă a bunurilor indicate în actul de învinuire, precum
și dovedită valoarea în vamă totală a cărora constituie suma de 725 734,50
lei.
În asemenea circumstanțe, instanțele de judecată au constatat că
bunurile ce au fost trecute prin contrabandă de către Poleacovschi Simion
au constituit acel obiect material al infracțiunii, în sensul componenței de
infracțiune prevăzute la art. 248 Cod penal.
Prin urmare, mărfurile și obiectele care constituie obiectul
contrabandei fiind corpuri delicte, pot fi confiscate în beneficiul statului
conform art. 46 alin. (4) din Constituție, art. 106 Cod penal și art. 162 Cod
de procedură penală.
În o altă ordine de idei, acuzarea atestă că instanțele de judecată au
omis caracterul imperativ al dispoziției art. 106 alin. (2) Cod penal, or
conform normei citate, în situația în care se indică în norma legală că ”sânt
supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare)”, confiscarea
specială constituie o obligație a instanței a fi aplicată și nu este un drept ce
ar fi lăsat de legislator la discreția instanțelor de judecată.
Prin urmare, instanța de apel, urma să constate că soluția instanței
de fond, prin care a fost respinsă solicitarea procurorului referitor la cele
expuse contravine normelor penale și procesual penale în vigoare.
Instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 12 din Convenția
Națiunilor Unite care recunoaște posibilitatea confiscării bunurilor obținute
din infracțiuni, precum și confiscarea proprietății, a echipamentelor și a
altor mijloace utilizate sau menite a fi utilizate în vederea comiterii
9
infracțiunii.
Concluzionând cele mai sus expuse, acuzarea consideră că instanța
de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de către
procuror în apel, din ce reiese că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul
hotărârii, ceea ce echivalează conform prevederilor art. 435 Cod de
procedură penală cu nerezolvarea fondului apelului, din care considerente
decizia urmează a fi casată cu rejudecarea cauzei în apel.
Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei,
Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu
casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată, din următoarele considerente:
Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea
atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în
care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,
inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept,
care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă
s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă
aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și
material.
Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând
apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în
baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării
apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de
apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de
instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în
drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite
instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii
pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea
hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-
vagi, reprezintă motiv de casare.
Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi legale deși sunt
obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în
ordine de apel.
Reieșind din conținutul cererii de recurs, Colegiul penal lărgit atestă
că recurentul invocând dezacordul cu soluția instanței de apel în partea
neaplicării prevederilor art. 106 Cod penal în privința inculpatului, critică
decizia instanței de apel prin prisma temeiului pentru recurs prevăzut de
art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectul că
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile
de drept comise de prima instanță și de apel în cazurile când instanța de
apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea
atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției
contrazice dispozitivul hotărârii sau instanța a admis o eroare gravă de fapt.
Din conținutul recursului declarat, Colegiul lărgit atestă că, partea
acuzării este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de fond,
precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, însă critică
10
decizia instanței de apel, în partea ce ține de neaplicarea prevederilor art.
106 Cod penal.
Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel
prin prisma argumentelor invocate, atestă că instanța de apel, la judecarea
cauzei nu a pătruns în esența prevederilor art. 106 Cod penal și nu a
clarificat aspectele de fapt și de drept, ridicate spre soluționare, inclusiv în
raport cu argumentele primei instanțe, fapt care determinat adoptarea unei
decizii nemotivate.
În aceiași ordine de constatări, instanța de recurs reiterează că
obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții
stabilite pentru existența unui proces echitabil, iar potrivit considerentelor
CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o
hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul
procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznețov și alții c.
Rusiei (2007) § 85).
Colegiul lărgit notează că, pentru a demonstra că părțile au fost auzite
în prezenta cauză, instanța de apel urmează să dea răspunsuri argumentate
în hotărârea sa asupra aspectelor importante pentru justa soluționare a
cauzei.
Conform prevederilor art.106 alin.(1) și alin.(2) Cod penal, confiscarea
specială constă în trecerea, forțată si gratuită, în proprietatea statului a
bunurilor indicate la alin. (2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu
pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. (2)
Sânt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare): a)
utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni: b) rezultate din
infracțiuni, precum si orice venituri din valorificarea acestor bunuri: c) date
pentru a determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru a-l răsplăti pe
infractor: e) deținute contrar dispozițiilor legale: f) convertite sau transformate,
parțial sau integral, din bunurile rezultate din infracțiuni și din veniturile de
la aceste bunuri: g) care constituie obiectul infracțiunilor de spălare a banilor
sau de finanțare a terorismului.
Potrivit pct. 20 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.5
din 24 decembrie 2010 și Hotărârea de modificare și completare nr. 40 din
18 decembrie 2017 privind practica judiciară în cauzele referitoare la
contrabandă, eschivarea de la achitarea plăților vamale și contravențiile
vamale: „mărfurile și obiectele care constituie obiectul contrabandei sau al
contravenției vamale, prevăzute în alin. (10) și (12) ale art. 287 Cod
contravențional, precum și mijloacele de transport și alte mijloace destinate,
folosite pentru transportarea sau tăinuirea acestora și recunoscute drept
instrumente ale infracțiunii, fiind corpuri delicte, pot fi confiscate în beneficiul
statului conform art. 46 alin. (4) din Constituția Republicii Moldova, art. 106
Cod penal și art. 162 Cod de procedură penală. Confiscarea specială se
aplică persoanelor care au comis contrabanda”.
Reieșind din materialele cauzei se constată că, instanțele de fond au
constatat cu certitudine dovedit faptul că, inculpatul Poleacovschi Simion a
trecut peste frontiera vamală a Republicii Moldova, prin nedeclarare și
tăinuire de la controlul vamal, a bunurilor indicate în actul de învinuire, în
total: 32500 comprimate și 960 flacoane, valoarea cărora în vamă, potrivit
Raportului Secției venituri și valoare în vamă a biroului vamal Chișinău,
parvenit cu scrisoarea de însoțire nr. 5284 din 05.09.2016 (f. d. 123-126
vol. I) constituia suma 725734, 50 lei, valoare ce depășește 100 de salarii
11
medii lunare pe economie prognozate, bunuri rezultate din săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 248 alin. (5), lit. b), d) Cod
penal.
Totodată, la caz este cert constatat faptul că, obiectul material al
infracțiunii îl constituie produsele anabolizante (substanțe dopante) în
cantitate de 32500 comprimate și 960 flacoane (indicate în actul de
învinuire), au fost transportate ilegal peste frontiera vamală a Republicii
Moldova, prin postul vamal „Leușeni” (auto) pe sensul „Ieșire” din Republica
Moldova de către Poleacovschi Simion, fapt recunoscut nemijlocit și de către
inculpat (f. d. 158-159 vol. II). Ulterior după trecerea frontierei de stat a
Republicii Moldova, Poleacovschi Simion prin înțelegere prealabilă, cedând
locul de șofer lui Balan Alexei, dânsul rămânând în mijlocul de transport
menționat în calitate de pasager, au introdus în România prin punctul de
trece a frontierei Albița produsele anabolizante menționate în valoare de
725734, 50 lei.
Prin urmare, în prezenta cauză penală s-a stabilit că bunurile indicate
au fost trecute prin contrabandă peste frontiera vamală a Republicii
Moldova anume de către Poleacovschi Simion și au constituit acel obiect
material al infracțiunii, în sensul componenței de infracțiune prevăzut de
art. 248 Cod penal.
Mai mult ca atât, este evident că în urma scoaterii bunurilor prin
contrabandă de pe teritoriul Statului, inculpatul Poleacovschi Simion și-a
realizat interesul material, adică acțiunile ilegale au generat venituri în
afara circuitului legal.
Respectiv, Colegiul penal lărgit consideră că deși instanța de apel a
constatat ca fiind dovedit faptul trecerii prin contrabandă a bunurilor
indicate în actul de învinuire și valoarea în vamă a acestora, în sumă de
725734,50 lei, nu a indicat în decizia emisă care anume circumstanțe
concrete, nu i-au permis de a clarifica obiectiv soluționarea încasării sumei
de 725 734,50 lei - contravaloarea bunurilor scoase prin contrabandă de pe
teritoriul Republicii Moldova de către Poleacovschi Simion în conformitate
cu prevederile art. 106 Cod de procedură penală.
În atare circumstanțe, nu poate fi acceptat argumentul instanței de
apel care a fost reținut la respingerea solicitării procurorului de a confisca
de la inculpat în contul Statului a sumei de 725734, 50 lei, deoarece
„potrivit art. 2292 alin. (2) Cod de procedură penală în cazul săvârșirii
infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal organul de urmărire penală
dispune, prin delegație, Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale
urmărirea bunurilor infracționale, acumularea probelor cu privire la acestea,
în condițiile art. 258. Din cercetarea materialelor cauzei penale rezultă că
acuzarea nu a prezentat probe despre inițierea procesului de recuperare a
bunurilor în conformitate cu prevederile din Partea Generală, Titlu VII,
Capitolul III, Secțiunea 1, Cod de procedură penală și rezultatul acestui
proces, pentru a putea concluziona că speței îi sunt aplicabile prevederile art.
106 alin. (1) Cod penal și dispunerea confiscării speciale a contravalorii
bunurilor”. Or, potrivit procesului-verbal de constatare și sancționare a
contravențiilor nr. 90 din 25.03.2016 și deciziei de atragere la răspundere
contravențională a lui Balan Alexei în baza art. 653 alin. (2) din HG
707/2006 de către autoritatea competentă a României, se atestă că
bunurile constatate au fost supuse confiscării speciale de către autoritățile
competente ale României în volum deplin (f. d. 76-78 Vol. I), respectiv la caz
12
nu sunt aplicabile prevederile art. 2292 alin. (2) Cod de procedură penală.
Prin urmare, confiscarea specială a bunurile ce au constituit obiect al
contrabandei de către autoritățile competente ale României în privința lui
Balan Alexei, nu constitui temei legal de neaplicare a prevederilor art. 106
Cod penal, or, în prezenta cauză penală Poleacovschi Simion a fost judecat
pentru fraudarea hotarelor Republicii Moldova și nu a frontierei României și
deci, în prezenta cauză penală, el nu poartă răspundere pentru fapta
comisă deja pe teritoriul altui stat, ne fiind astfel abordate complet cele
stipulate la art.106 Cod penal și art. 162 Cod de procedură penală, luând în
considerație și prevederile art. 11 Cod penal.
Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de
apel nu au judecat cauza penală în condițiile Legii, deoarece au adoptat
hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, și că
recursul ordinar este întemeiat.
De asemenea, Colegiul penal din partea descriptivă a deciziei constată
că instanța de apel în pct. 6, menționează că „…instanța de apel a
considerat necesar de a admite apelul declarat procurorul în Procuratura
pentru Combaterea Criminalității Organizate si Cauze Speciale, Sergiu Roșu
împotriva sentinței Judecătoriei Hâncești (sediul Central) din 07 septembrie
2018, în partea chestiunii cu privire la confiscarea specială a contravalorii
bunurilor rezultate din săvârșirea infracțiunii reieșind din următoarele
considerente…” (f. d. 122 vol. III). Ulterior, făcând o concluzie asupra
considerentelor formulate în decizia adoptată, în pct.9 conchide că „…pentru
motivele expuse mai sus, în conformitate cu art. 415 alin. (1), pct. 1) lit. c) Cod
procedură penală, instanța de apel a respins apelul declarat de procurorul în
Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale,
Sergiu Roșu împotriva sentinței Judecătoriei Hâncești (sediul Central) din 07
septembrie 2018” − soluția dată fiind preluată și în partea dispozitivă a
deciziei instanței de apel (f. d. 124 vol. III).
Constatările instanței de apel reținute supra, demonstrează o poziție
incertă a instanței la soluționarea fondului cauzei, ceea ce creează confuzii
asupra soluției adoptate, iar o asemenea hotărâre nu poate fi menținută de
către instanța ierarhic superioară.
Generalizând cele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că la
caz și-au găsit confirmare temeiurile invocate de recurent și prevăzute în
art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, adică instanța de apel nu
s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și că motivarea
soluției contrazice dispozitivul hotărârii, ceea ce duce la casarea deciziei
instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt
complet de judecată.
În acest context, la rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să
țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece
cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și
întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură
penală, argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont
de motivele casării deciziei atacate, și să pronunțe o hotărâre legală și
întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură
penală.
În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1), pct. 2), lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit
13
D E C I D E :
Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana.
Se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
20 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Poleacovschi Simion
xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în
alt complet de judecată.
Decizia nu se supune căilor de atac.
Decizia motivată pronunțată la 16 februarie 2023.
Președinte Plămădeală Ghenadie
Judecători Mardari Dumitru
Pitic Mariana
Cobăneanu Ala
Bejenaru Iurie
14