ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 16.02.2023

1ra-605/2022 — art. art. 42, al. 2, 248 al. 5, lt. b, d, CP

HOTĂRÂRE
16.02.2023
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. art. 42, al. 2, 248 al. 5, lt. b, d, CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-605/2022 — art. art. 42, al. 2, 248 al. 5, lt. b, d, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-605/2022

1-18095067-01-1ra-20042022

Curtea Supremă de Justiție

12 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Plămădeală Ghenadie

Judecători – Mardari Dumitru, Pitic Mariana

Cobăneanu Ala, Bejenaru Iurie

Judecând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Țurcanu Svetlana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 20 decembrie 2021, în cauza penală de învinuire a lui

Poleacovschi Simion xxxxx, născut la xxxxx,

originar din xxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 248 alin. (5), lit.

b), d) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 23.08.2018 - 07.09.2018;

instanța de apel: 27.09.2018 - 20.11.2018;

instanța de recurs: 01.03.2019 - 12.11.2019;

instanța de apel: 02.01.2020 - 10.03.2020;

instanța de recurs: 29.07.2020 - 20.10.2020;

instanța de apel: 20.11.2020 - 20.12.2021;

instanța de recurs: 20.04.2022 - 12.12.2022.

Asupra motivelor recursului ordinar, în baza actelor din dosar,

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

septembrie 2018, Poleacovschi Simion xxxxxx a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiuni prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 248 alin. (5), lit. b)

Cod penal, și în baza acestei Legi, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin.

(8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen - 4 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal a fost suspendă condiționat executarea

pedepsei cu închisoare stabilită lui Poleacovschi Simion pe un termen de

probă - 4 ani, cu obligarea acestuia ca în termenul de probă stabilit, să nu-

și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului

competent și să fie supus monitorizării electronice pe o perioadă - 8 luni,

dispunându-se neexecutarea pedepsei aplicate dacă în termenul de probă

1

fixat, Poleacovschi Simion nu va săvârși o nouă infracțiune și prin

respectarea condițiilor probațiunii și a termenului de probă, va îndreptăți

încrederea ce i s-a acordat.

Poleacovschi Simion, urmărind scopul comiterii infracțiunii de

contrabandă, în perioada lunii martie 2016, fiind în înțelegere prealabilă, de

comun acord și împreună cu cet. Balan Alexei și alte persoane nestabilite

până la moment de organul de urmărire penală, a elaborat un plan criminal

în vederea trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor,

prin nedeclarare și tăinuire de la controlul vamal.

Astfel, în perioada zilei de 24 martie 2016, cet. Poleacovschi Simion,

în timp ce se afla pe teritoriului Republicii Moldova cu auto-marfarul de

model „Scania R124LA” cu numere de înmatriculare CIO 360 și

semiremorca cu numere de înmatriculare XXXXX, acționând prin

participație complexă, în calitate de autor, pentru trecerea peste frontiera

vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, a primit de la persoane

neidentificate până la moment de organul de urmărire penală produse

anabolizante (substanțe dopante) în asortiment în cantitate de 32500

comprimate și 960 flacoane cu diferite denumiri, pe care le-a ascuns

camuflat în locuri special adaptate pentru a nu fi depistate în cabina

șoferului sub pat, sub scaune și în lada de scule.

În aceste condiții, cet. Poleacovschi Simion, la 24.03.2016,

aproximativ la ora 21:16, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a

Republicii Moldova a mărfurilor în proporții mari, prin nedeclarare,

acționând întru realizarea intențiilor sale infracționale, s-a prezentat în

postul vamal „Leușeni” (auto) pe sensul „Ieșire” din Republica Moldova,

aflându-se în calitate de șofer auto marfarul de model „Scania R124LA” cu

numere a înmatriculare XXXXX și semiremorca cu numere de înmatriculare

XXXXX, transportând camuflat și nedeclarând mărfuri după cum urmează:

90 de flacoane a câte 100 mg a Testosterone propionate cu valoarea în vamă

la export în mărime totală de 7200 lei. 220 de flacoane a câte 250 mg de

Testosterone enantate cu valoarea în vamă la export în mărime totală de

22000 lei. 40 de flacoane a câte 500 mg de Testosterone mix cu valoarea în

vămi m export în mărime totală de 30854,8 lei, 100 de flacoane a câte 100

mg de Tremboloncacetate cu valoarea în vamă la export în mărime totală de

48964 lei, 50 de flacoane a câte 200 mg de Trembolone enantate cu

valoarea în vamă la export în mărime totală de 44996.5 lei, 200 de flacoane

a câte 100 mg de Methanolone enantate cu valoarea în vamă la export în

mărime totală de 11419,4 lei. 40 de flacoane a câte 300 mg de Nandrolone

decanoate cu valoarea în vamă la export în mărime totală de 2798 lei; 20 de

flacoane a câte 300 mg de Boldenone undecylenate cu valoarea în vamă la

export în mărime totală de 4051,2 lei; 31 de flacoane a câte 200 mg de

Testosterone cypionate cu valoarea în vamă la export în mărime totală de

4500 lei, 300 de flacoane a câte 500 mg de Pharmatropin 10 UI cu valoarea

în vamă la export în mărime totală de 94464 lei; 30 de flacoane a câte 50

mg de Stanazolol cu valoarea în vamă la export în mărime totală de 12276,6

lei; 5000 de comprimate a câte 10 mg de Stanazolol cu valoarea în vamă la

export în mărime totală de 20000 lei; 5000 de comprimate a câte 10 mg de

Methandienone cu valoarea în vamă la export în mărime totală de 20000 lei;

500 de comprimate a câte 15 mg de Sibutramine ca valoarea în vamă la

export în mărime totală de 14500 lei; 1000 de comprimate a câte 50 mg de

2

Mesterozole cu valoarea în vamă la export în mărime totală de 19700 lei;

2000 de comprimate a câte 1 mg de Anastrozole cu valoarea în vamă la

export în mărime totală de 159800 lei; 2000 de comprimate a câte 50 mg de

Trnodothyronine cu valoarea în vamă în export în mărime totală de 35740

lei; 2000 de comprimate a câte 10 mg de Turinabolos ca valoarea în vamă la

export în mărime totală de 12020 lei; 15000 de comprimate a câte 10 mg de

Oxandrolone cu valoarea în vamă la export în mărime totală de 149850 lei;

în total 32500 comprimate și 960 flacoane, valoarea în vamă totală a cărora

constituie suma de 725 734, 50 lei și care depășește 100 de salarii medii

lunare pe economie prognozate, pe care le-a trecut peste frontiera vamală a

Republicii Moldova aproximativ la orele 21:50.

Ulterior, după trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova și până

la înfățișarea în fața autorităților vamale ale României din Punctul de

Trecere a Frontierei „Albita” în rezultatul înțelegerii prealabile avute

anterior, cet. Poleacovschi Simion i-a cedat locul de șofer lui Balan Alexei, el

rămânând în mijlocul de transport menționat în calitate de pasager.

Astfel, la 24.03.2016, orele 22:15, Poleacovschi Simion, aflându-se

deja în calitate de pasager în auto marfarul de model „Scania R124LA” cu

numere de înmatriculare XXXXX și semiremorca cu numere de

înmatriculare XXXXX, continuându-și intențiile criminale, împreună cu

șoferul Balan Alexei, s-a prezentat la Punctul de Trecere a Frontiere „Albița”,

prin care avea intenția de a introduce pe teritoriul României a produselor

anabolizante menționate supra fără a le declara controlului vamal, însă din

motive independente de voința sa nu a reușit să-și ducă până la capăt

intențiile sale criminale din motivul că în rezultatul efectuării controlului

fizic al unității de transport, de către colaboratorii vamali ai României au

fost depistate și ridicate mărfurile menționate.

Acțiunile inculpatului Poleacovschi Simion, în drept, au fost încadrate

juridic în baza art. 42 alin. (2), 248 alin. (5), lit. b) Cod penal, conform

indicilor calificativi - „ contrabanda, adică trecerea peste frontiera vamală a

Republicii Moldova a mărfurilor, tăinuindu-le de controlul vamal prin

ascundere în locuri special pregătite în acest scop și prin nedeclarare,

săvârșită de mai multe persoane”.

3.1.Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale, Roșu Sergiu, prin care a solicitat casarea

parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă

confiscarea de la inculpat în favoarea statului a sumei de 725 734,50 lei,

ceea ce constituie contravaloarea bunurilor rezultate din săvârșirea

infracțiunii.

În argumentarea apelului partea acuzării a invocat că sentința primei

instanțe este neîntemeiată sub aspectul respingerii solicitării acuzatorului

de stat privind confiscarea specială și că soluția instanței contravine

normelor penale și procesual penale în vigoare.

Produsele anabolizante menționate în actul de acuzare, sunt bunuri

rezultate din infracțiunea de contrabandă și se supun confiscării speciale,

iar în cazul lipsei acestora se confiscă contravaloarea acestora ce constituie

suma de 725734.50 lei.

3.2. Avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri,

3

potrivit modului stabilit, pentru prima instanță prin care să fie exclusă

obligația inculpatului de a fi supus monitorizării electronice pe o perioadă

de 8 luni și să fie excluse expresiile ce vizează vinovăția, participarea și

complicitatea lui Balan Alexei la comiterea infracțiunii incriminate lui

Poleacovschi Simion.

Excluderea tuturor expresiilor constatate de instanța de fond ce

vizează vinovăția, participarea și complicitatea lui Balan Alexei la comiterea

infracțiunii incriminate lui Poleacovschi Simion

În argumentarea apelului declarat, partea apărării a invocat că,

instanța de fond nu era în drept de a constata că inculpatul a acționat prin

înțelegere prealabilă și de comun acord cu Balan Alexei, or cauza penală în

privința ultimului a fost disjungată într-o procedură separată, iar la

momentul de față aceasta se află în faza de urmărire penală.

Acuzatorul de stat a solicitat instanței de fond aplicarea față de

inculpat a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu

suspendarea pedepsei numite pe un termen de probă de 2 ani. Contrar însă

solicitării acuzatorului, instanța de fond a stabilit inculpatului o pedeapsă

mai aspră sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, 6 luni cu

suspendarea pedepsei numite pe un termen de probă de 4 ani și

monitorizarea electronică pe o perioadă de 8 luni.

De asemenea, la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de

fond nu a ținut cont de căința sinceră, comiterea pentru prima dată a unei

infracțiuni, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, vârstă înaintată

(62 ani), caracteristica pozitivă la locul de trai și lipsa circumstanțelor

agravante.

noiembrie 2018, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu

menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că,

prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75

Cod penal, ținând cont de toate circumstanțele cauzei, de caracterul

relațiilor sociale împotriva cărora a fost îndreptată acțiunea inculpatului, de

gravitatea infracțiunii săvârșite, care face parte din categoria celor grave, de

rolul inculpatului la comiterea acesteia, de persoana inculpatului, care se

caracterizează pozitiv la locul de trai, anterior nu a fost judecat, că are o

vârstă înaintată, este la prima abatere de ordin penal, de comportamentul

de după comiterea infracțiunii, circumstanțe atenuante sau agravante nu

au fost reținute și-a recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei în

procedură simplificată, precum și de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului. Astfel, corect a conchis că corectarea

inculpatului poate fi atinsă prin aplicarea față de acesta a unei pedepse sub

formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o

perioadă de probațiune, cu punerea lui sub monitorizare electronică pe o

perioadă de 8 luni, fiind o pedeapsă echitabilă se proporțională faptei

comise.

Solicitarea privind confiscarea sumei de 725 734,50 lei a fost

apreciată ca neîntemeiată, or, în cauza penală nu există bunuri, obiecte sau

valori recunoscute în calitate de corpuri delicte, în conformitate cu

prevederile art. 158 Cod de procedură penală, care ar putea fi supuse

confiscării în temeiul art. 106 Cod penal. Mai mult, bunurile la care se face

referire, trecute de către inculpat peste frontiera vamală a Republicii

4

Moldova, au fost supuse confiscării speciale de către autoritățile competente

ale României în volum deplin.

cu recurs ordinar de către procurorul Scutelnic Cătălin și avocatul Ionaș

Gheorghe în numele inculpatului.

12 noiembrie 2019, a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar al

avocatului declarat în numele inculpatului.

A fost admis recursul ordinar al procurorului, casată decizia, în partea

soluției cu privire la confiscarea specială, cu dispunerea rejudecării cauzei în

această partea de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest, dispozițiile deciziei atacate au fost menținute.

6.1. Instanța de recurs a statuat că, instanța de apel a omis să se

expună asupra argumentelor procurorului-apelant cu referire la solicitarea

încasării contravalorii bunurilor ce au servit obiectul contrabandei.

Astfel, deși instanțele de fond au constatat ca fiind dovedit faptul

trecerii prin contrabandă a bunurilor indicate în actul de învinuire și

valoarea în vamă a acestora, în sumă de 725734,50 lei, nu au motivat

solicitarea privind confiscarea specială a acestei sume în beneficiul statului,

ne fiind astfel abordate complet cele stipulate la art. 106 Cod penal și 162

Cod de procedură penală, luând în considerație și prevederile art. 11 Cod

penal, întrucât anume inculpatul Poleacovschi Simion este judecat pentru

fraudarea hotarelor Republicii Moldova și nu a României, speței urmând a fi

aplicată anume legislația națională în pofida concluziilor instanțelor de fond

că bunurile au fost confiscate de către autoritatea competentă din România.

martie 2020, a fost admis apelul procurorului, casată sentință în partea

confiscării speciale și pronunțată o nouă hotărâre, prin care s-a dispus

confiscarea din contul inculpatului în beneficiul Statului suma - 725734,50

lei – contravaloarea bunurilor rezultate din săvârșirea infracțiunii.

7.1 Instanța de apel, ținând cont de limitele dispuse rejudecării, și-a

motivat concluziile prin următoarele:

Conform prevederilor art. 106 Cod penal confiscarea specială constă

în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate

la alin. (2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau

nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. Sânt supuse

confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare): a) utilizate sau

destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni; b) rezultate din infracțiuni,

precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri; c) date pentru a

determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru al răsplăti pe infractor; e)

deținute contrar dispozițiilor legale; f) convertite sau transformate, parțial

sau integral, din bunurile rezultate din infracțiuni și din veniturile de la

aceste bunuri; g) care constituie obiectul infracțiunilor de spălare a banilor

sau de finanțare a terorismului.

Potrivit prevederilor art. 158 Cod de procedură penală, corpuri delicte

sânt recunoscute obiectele în cazul în care există temeiuri de a presupune

că ele au servit la săvârșirea infracțiunii, au păstrat asupra lor urmele

acțiunilor criminale sau au constituit obiectivul acestor acțiuni, precum și

bani sau alte valori ori obiecte și documente care pot servi ca mijloace

pentru descoperirea infracțiunii, constatarea circumstanțelor, identificarea

persoanelor vinovate sau pentru respingerea învinuirii ori atenuarea

5

răspunderii penale. Obiectul se recunoaște drept corp delict prin ordonanța

organului de urmărire penală sau prin încheierea instanței de judecată și se

anexează la dosar.

La caz, deși n-au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte, careva

bunuri, obiecte sau valori în conformitate cu prevederile art. 158 Cod de

procedură penală, prima instanță pripit a respins cererea acuzatorului de

stat privind confiscarea specială a sumei 725 734,50 lei, ce constituie

contravaloarea bunurilor rezultate din săvârșirea infracțiunii or,

Poleacovschi Simion a fost condamnat pentru trecerea peste frontiera

vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, prin nedeclarare și tăinuire de la

controlul vamal și a cărei comitere este recunoscută de către inculpat.

Astfel, potrivit procesului-verbal de constatare și sancționare a

contravențiilor nr. 90 din 25.03.2016 și decizia de atragere la răspundere

contravențională în baza art. 653 alin. (2) din HG 707/2006 de către

autoritatea competentă a României a fost atras la răspundere

contravențională Balan Alexei și nicidecum Poleacovschi Simion, or,

conținutul acestui act cuprinde dispoziția de sancționare pentru o altă faptă

și în privința altei persoane decât cea imputată inculpatului în prezenta

cauză penală.

Confiscarea specială nu este o sancțiune, dar una din măsurile de

siguranță prevăzută la art. 98 alin. (2), lit. d) Cod penal.

Respectiv, este necesar de a fi supuse confiscării speciale, în condițiile

art. 106 alin. (1) și (2), lit. b) Cod penal, de la Poleacovschi Simion în

beneficiul Statului, suma de 725 734,50 lei, ce constituie contravaloarea

bunurilor rezultate din săvârșirea infracțiunii.

inculpatului, motivând că, instanța de apel nu a examinat chestiunea cu

privire la dubla confiscare a obiectelor infracțiunii, or potrivit procesului-

verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 90 și adeverinței de

reținere a bunurilor nr. 697 din 25.03.2016, se atestă că bunurile incluse în

actul de învinuire a inculpatului au fost supuse confiscării de către

autoritățile competente ale României (f. d. 76-78, vol. I).

Mai mult, în actul de învinuire se indică că infracțiunea de

contrabandă a fost comisă de Poleacovschi Simion împreună cu Balan

Alexei și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, cu

toate acestea a fost dispusă încasarea contravalorii bunurilor trecute prin

contrabandă doar din contul inculpatului, fără a ține cont de respectarea

dreptului la proprietate a ultimului.

Drept urmare, s-a solicitat admiterea recursului, casarea totală a

deciziei și menținerea sentinței pe motiv că apelul procurorului a fost greșit

admis.

20 octombrie 2020, recursul ordinar a fost admis, casată total decizia

instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

9.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a notat că

obiect de studiu în instanța de apel și cea de recurs este chestiunea cu

privire la confiscarea specială a contravalorii bunurilor rezultate din

săvârșirea infracțiunii.

Potrivit materialelor cauzei penale bunurile trecute peste frontiera

vamală a Republicii Moldova prin contrabandă de către Poleacovschi Simion

6

au fost confiscate de către autoritățile române în procesul documentării

contravenției reținute a fi săvârșită de către Balan Alexei (f. d. 76-78, vol. I).

Prima instanță și-a motivat soluția de respingere a cerinței acuzării de

confiscare specială a contravalorii bunurilor trecute peste frontiera vamală

a Republicii Moldova prin contrabandă de către Poleacovschi Simion,

împreună cu alte persoane în privința cărora urmărirea penală a fost

disjungată, prin faptul că bunurile au fost confiscate de către autoritățile

române în procesul documentării contravenției reținute a fi săvârșită de

către Balan Alexei și că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 106

alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel, rejudecând apelul acuzării, a indicat că inculpatul

este persoana ce a trecut peste frontiera vamală a Republicii Moldova, prin

contrabandă, produse anabolizante, a căror valoare în vamă constituie -

725 734, 50 lei, și că actele parvenite de la autoritățile române se referă la o

altă faptă și în privința altei persoane, decât inculpatul.

Această concluzie nu a putut fi preluată de instanța de recurs ordinar,

deoarece nu conține motivarea prin prisma întrunirii condițiilor obligatorii

prevăzute de norma penală și anume că produsele anabolizante trecute prin

contrabandă de către Poleacovschi Simion nu mai există, nu pot fi găsite

sau nu pot fi recuperate, iar în lumina jurisprudenței CtEDO, constatările

primei instanțe, dacă nu sunt dezbătute de instanța ierarhic-superioară,

trebuie considerate ca fapte stabilite (hotărârea CtEDO Grădinar versus

Republica Moldova).

De asemenea, potrivit art. 2292 alin. (2) Cod de procedură penală în

cazul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal organul de

urmărire penală dispune, prin delegație, Agenției de Recuperare a Bunurilor

Infracționale urmărirea bunurilor infracționale, acumularea probelor cu

privire la acestea, în condițiile art. 258.

Din cercetarea materialelor cauzei penale rezultă că acuzarea nu a

prezentat probe despre inițierea procesului de recuperare a bunurilor în

conformitate cu prevederile din Partea Generală, Titlu VII, Capitolul III,

Secțiunea 1, Cod de procedură penală și rezultatul acestui proces, pentru a

putea concluziona că speței îi sunt aplicabile prevederile art. 106 alin. (1)

Cod penal și dispunerea confiscării speciale a contravalorii bunurilor.

decembrie 2021 apelul declarat de procurorul în Procuratura pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Roșu Sergiu,

împotriva sentinței Judecătoriei Hâncești (sediul Central) din 07 septembrie

2018 în cauza penală de învinuire a lui Poleacovschi Simion Grigore în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (1), art. 248 alin. (5), lit. b)

și d) Cod Penal, a fost respins ca fiind nefondat, menținând fără

modificări hotărârea atacată.

10.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, examinând sentință atacată

prin prisma motivelor de apel formulate, audiind părțile, cercetând

materialele cauzei penale, instanța de apel a considerat necesar „de a

admite apelul declarat procurorul în Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate si Cauze Speciale, Sergiu Rosu împotriva sentinței

Judecătoriei Hâncești (sediul Central) din 07 septembrie 2018, în partea

chestiunii cu privire la confiscarea specială a contravalorii bunurilor rezultate

din săvârșirea infracțiunii” reieșind din următoarele considerente:

Potrivit procesului - penal de constatare și sancționare a

7

contravențiilor nr. 90 din 25.03.2016 și deciziei de atragere la răspundere

contravențională a lui Balan Alexei în baza art. 653 alin. (2) din HG

707/2006 de către autoritatea competentă a României (f. d. 76-78 Vol. I),

bunurile constatate ca fiind trecute de către Poleacovschi Simion peste

frontiera vamală a Republicii Moldova prin nedeclarare și tăinuire de la

controlul vamal la data de 24.03.2018 au fost supuse confiscării speciale de

către autoritățile competente ale României în volum deplin.

Deci, reieșind din materialele cauzei penale bunurile trecute peste

frontiera vamală a Republicii Moldova prin contrabandă de către

Poleacovschi Simion au fost confiscate de către autoritățile române în

procesul documentării contravenției reținute a fi săvârșită de către Balan

Alexei.

Totodată, instanța de apel a considerat că prima instanță și-a motivat

soluția de respingere a cerinței acuzării de confiscare specială a

contravalorii bunurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova

prin contrabandă de către Poleacovschi Simion, împreună cu alte persoane,

în privința cărora urmărirea penală a fost disjungată, prin faptul că

bunurile au fost confiscate de către autoritățile române în procesul

documentării contravenției reținute a fi săvârșită de către Balan Alexei și că

nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 106 alin. (1) Cod penal. Or,

potrivit aceluiași articol, contravaloarea bunurilor rezultate din comiterea

infracțiunii de contrabandă poate fi confiscată numai în cazul în care aceste

bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate.

La fel, potrivit art. 2292 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul

săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal organul de urmărire

penală dispune, prin delegație, Agenției de Recuperare a Bunurilor

Infracționale urmărirea bunurilor infracționale, acumularea probelor cu

privire la acestea, în condițiile art. 258.

Subsidiar, din cercetarea materialelor cauzei penale, rezultă că

acuzarea nu a prezentat probe despre inițierea procesului de recuperare a

bunurilor în conformitate cu prevederile din Partea Generală, Titlu VII,

Capitolul III, Secțiunea 1, Cod de procedură penală si rezultatul acestui

proces, pentru a putea concluziona că speței îi sunt aplicabile prevederile

art. 106 alin. (1) Cod penal și dispunerea confiscării speciale a contravalorii

bunurilor.

Pentru motivele expuse mai sus, în conformitate cu art. 415 alin. (1),

pct. 1), lit. c) Cod procedură penală, instanța de apel a respins apelul

declarat de procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale, Sergiu Roșu împotriva sentinței Judecătoriei

Hîncești (sediul Central) din 07 septembrie 2018.

decembrie 2021 este contestată cu recurs ordinar de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, care invocând

temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6 ) Cod de procedură

penală, solicită casarea parțială a acesteia, în partea soluției pronunțate pe

marginea chestiunii privind confiscarea specială, și cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

11.1 În susținerea recursului, acuzatorul de stat afirmă că, în cazul în

care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor de către

procuror și a ajuns la concluzia de menținere a sentinței contestate în

8

partea confiscării speciale, urma să dezvăluie această concluzie,

expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în

sprijinul învinuirii.

Astfel, consideră recurentul că, instanța de apel în cadrul examinării

cauzei și emiterii hotărârii nu a luat în considerație faptul, că potrivit art.

106 alin. (1) Cod penal confiscarea specială constă în trecerea, forțată și

gratuită, în proprietatea statului a bunurilor (inclusiv a valorilor valutare)

utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni. In cazul în

care bunurile utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni

nu mai există sau nu se găsesc, se confiscă contravaloarea acestora.

Conform art. 106 alin. (3) Cod penal, confiscarea specială se aplică

persoanelor care au comis fapte prevăzute de prezentul Cod. Pot fi supuse

confiscării speciale și bunurile menționate la alin.(2), dar care aparțin altor

persoane și care le-au acceptat știind despre dobândirea ilegală a acestor

bunuri.

Confiscarea specială este o măsură de siguranță de drept penal cu

caracter patrimonial, care constă trecerea în patrimoniului Statului, a unor

bunuri sau valori care au servit la săvârșirea faptei penale sau au rezultat

din săvârșirea acesteia, ori sunt deținute contrar legii.

Totodată, se afirmă ca fiind lipsită de suport juridic soluția instanței

privind neaplicarea confiscării speciale, or potrivit prevederilor pct.6 al

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție, privind practica aplicării de

către instanțele de judecată a dispozițiilor legale referitoare la confiscarea

averii, bunuri rezultate din infracțiune constituie, orice avantaj economic

obținut în urma săvârșirii infracțiunilor penale.

Prin condamnarea inculpatului Poleacovschi Simion, instanța de

judecată a constatat dovedită vinovăția dânsului și totodată dovedit faptul

trecerii prin contrabandă a bunurilor indicate în actul de învinuire, precum

și dovedită valoarea în vamă totală a cărora constituie suma de 725 734,50

lei.

În asemenea circumstanțe, instanțele de judecată au constatat că

bunurile ce au fost trecute prin contrabandă de către Poleacovschi Simion

au constituit acel obiect material al infracțiunii, în sensul componenței de

infracțiune prevăzute la art. 248 Cod penal.

Prin urmare, mărfurile și obiectele care constituie obiectul

contrabandei fiind corpuri delicte, pot fi confiscate în beneficiul statului

conform art. 46 alin. (4) din Constituție, art. 106 Cod penal și art. 162 Cod

de procedură penală.

În o altă ordine de idei, acuzarea atestă că instanțele de judecată au

omis caracterul imperativ al dispoziției art. 106 alin. (2) Cod penal, or

conform normei citate, în situația în care se indică în norma legală că ”sânt

supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare)”, confiscarea

specială constituie o obligație a instanței a fi aplicată și nu este un drept ce

ar fi lăsat de legislator la discreția instanțelor de judecată.

Prin urmare, instanța de apel, urma să constate că soluția instanței

de fond, prin care a fost respinsă solicitarea procurorului referitor la cele

expuse contravine normelor penale și procesual penale în vigoare.

Instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 12 din Convenția

Națiunilor Unite care recunoaște posibilitatea confiscării bunurilor obținute

din infracțiuni, precum și confiscarea proprietății, a echipamentelor și a

altor mijloace utilizate sau menite a fi utilizate în vederea comiterii

9

infracțiunii.

Concluzionând cele mai sus expuse, acuzarea consideră că instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de către

procuror în apel, din ce reiese că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, ceea ce echivalează conform prevederilor art. 435 Cod de

procedură penală cu nerezolvarea fondului apelului, din care considerente

decizia urmează a fi casată cu rejudecarea cauzei în apel.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu

casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată, din următoarele considerente:

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea

atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept,

care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă

s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă

aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării

apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în

drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii

pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea

hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-

vagi, reprezintă motiv de casare.

Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi legale deși sunt

obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în

ordine de apel.

Reieșind din conținutul cererii de recurs, Colegiul penal lărgit atestă

că recurentul invocând dezacordul cu soluția instanței de apel în partea

neaplicării prevederilor art. 106 Cod penal în privința inculpatului, critică

decizia instanței de apel prin prisma temeiului pentru recurs prevăzut de

art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectul că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de prima instanță și de apel în cazurile când instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau instanța a admis o eroare gravă de fapt.

Din conținutul recursului declarat, Colegiul lărgit atestă că, partea

acuzării este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de fond,

precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, însă critică

10

decizia instanței de apel, în partea ce ține de neaplicarea prevederilor art.

106 Cod penal.

Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel

prin prisma argumentelor invocate, atestă că instanța de apel, la judecarea

cauzei nu a pătruns în esența prevederilor art. 106 Cod penal și nu a

clarificat aspectele de fapt și de drept, ridicate spre soluționare, inclusiv în

raport cu argumentele primei instanțe, fapt care determinat adoptarea unei

decizii nemotivate.

În aceiași ordine de constatări, instanța de recurs reiterează că

obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții

stabilite pentru existența unui proces echitabil, iar potrivit considerentelor

CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o

hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul

procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznețov și alții c.

Rusiei (2007) § 85).

Colegiul lărgit notează că, pentru a demonstra că părțile au fost auzite

în prezenta cauză, instanța de apel urmează să dea răspunsuri argumentate

în hotărârea sa asupra aspectelor importante pentru justa soluționare a

cauzei.

Conform prevederilor art.106 alin.(1) și alin.(2) Cod penal, confiscarea

specială constă în trecerea, forțată si gratuită, în proprietatea statului a

bunurilor indicate la alin. (2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu

pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. (2)

Sânt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare): a)

utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni: b) rezultate din

infracțiuni, precum si orice venituri din valorificarea acestor bunuri: c) date

pentru a determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru a-l răsplăti pe

infractor: e) deținute contrar dispozițiilor legale: f) convertite sau transformate,

parțial sau integral, din bunurile rezultate din infracțiuni și din veniturile de

la aceste bunuri: g) care constituie obiectul infracțiunilor de spălare a banilor

sau de finanțare a terorismului.

Potrivit pct. 20 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.5

din 24 decembrie 2010 și Hotărârea de modificare și completare nr. 40 din

18 decembrie 2017 privind practica judiciară în cauzele referitoare la

contrabandă, eschivarea de la achitarea plăților vamale și contravențiile

vamale: „mărfurile și obiectele care constituie obiectul contrabandei sau al

contravenției vamale, prevăzute în alin. (10) și (12) ale art. 287 Cod

contravențional, precum și mijloacele de transport și alte mijloace destinate,

folosite pentru transportarea sau tăinuirea acestora și recunoscute drept

instrumente ale infracțiunii, fiind corpuri delicte, pot fi confiscate în beneficiul

statului conform art. 46 alin. (4) din Constituția Republicii Moldova, art. 106

Cod penal și art. 162 Cod de procedură penală. Confiscarea specială se

aplică persoanelor care au comis contrabanda”.

Reieșind din materialele cauzei se constată că, instanțele de fond au

constatat cu certitudine dovedit faptul că, inculpatul Poleacovschi Simion a

trecut peste frontiera vamală a Republicii Moldova, prin nedeclarare și

tăinuire de la controlul vamal, a bunurilor indicate în actul de învinuire, în

total: 32500 comprimate și 960 flacoane, valoarea cărora în vamă, potrivit

Raportului Secției venituri și valoare în vamă a biroului vamal Chișinău,

parvenit cu scrisoarea de însoțire nr. 5284 din 05.09.2016 (f. d. 123-126

vol. I) constituia suma 725734, 50 lei, valoare ce depășește 100 de salarii

11

medii lunare pe economie prognozate, bunuri rezultate din săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 248 alin. (5), lit. b), d) Cod

penal.

Totodată, la caz este cert constatat faptul că, obiectul material al

infracțiunii îl constituie produsele anabolizante (substanțe dopante) în

cantitate de 32500 comprimate și 960 flacoane (indicate în actul de

învinuire), au fost transportate ilegal peste frontiera vamală a Republicii

Moldova, prin postul vamal „Leușeni” (auto) pe sensul „Ieșire” din Republica

Moldova de către Poleacovschi Simion, fapt recunoscut nemijlocit și de către

inculpat (f. d. 158-159 vol. II). Ulterior după trecerea frontierei de stat a

Republicii Moldova, Poleacovschi Simion prin înțelegere prealabilă, cedând

locul de șofer lui Balan Alexei, dânsul rămânând în mijlocul de transport

menționat în calitate de pasager, au introdus în România prin punctul de

trece a frontierei Albița produsele anabolizante menționate în valoare de

725734, 50 lei.

Prin urmare, în prezenta cauză penală s-a stabilit că bunurile indicate

au fost trecute prin contrabandă peste frontiera vamală a Republicii

Moldova anume de către Poleacovschi Simion și au constituit acel obiect

material al infracțiunii, în sensul componenței de infracțiune prevăzut de

art. 248 Cod penal.

Mai mult ca atât, este evident că în urma scoaterii bunurilor prin

contrabandă de pe teritoriul Statului, inculpatul Poleacovschi Simion și-a

realizat interesul material, adică acțiunile ilegale au generat venituri în

afara circuitului legal.

Respectiv, Colegiul penal lărgit consideră că deși instanța de apel a

constatat ca fiind dovedit faptul trecerii prin contrabandă a bunurilor

indicate în actul de învinuire și valoarea în vamă a acestora, în sumă de

725734,50 lei, nu a indicat în decizia emisă care anume circumstanțe

concrete, nu i-au permis de a clarifica obiectiv soluționarea încasării sumei

de 725 734,50 lei - contravaloarea bunurilor scoase prin contrabandă de pe

teritoriul Republicii Moldova de către Poleacovschi Simion în conformitate

cu prevederile art. 106 Cod de procedură penală.

În atare circumstanțe, nu poate fi acceptat argumentul instanței de

apel care a fost reținut la respingerea solicitării procurorului de a confisca

de la inculpat în contul Statului a sumei de 725734, 50 lei, deoarece

„potrivit art. 2292 alin. (2) Cod de procedură penală în cazul săvârșirii

infracțiunii prevăzute de art. 248 Cod penal organul de urmărire penală

dispune, prin delegație, Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale

urmărirea bunurilor infracționale, acumularea probelor cu privire la acestea,

în condițiile art. 258. Din cercetarea materialelor cauzei penale rezultă că

acuzarea nu a prezentat probe despre inițierea procesului de recuperare a

bunurilor în conformitate cu prevederile din Partea Generală, Titlu VII,

Capitolul III, Secțiunea 1, Cod de procedură penală și rezultatul acestui

proces, pentru a putea concluziona că speței îi sunt aplicabile prevederile art.

106 alin. (1) Cod penal și dispunerea confiscării speciale a contravalorii

bunurilor”. Or, potrivit procesului-verbal de constatare și sancționare a

contravențiilor nr. 90 din 25.03.2016 și deciziei de atragere la răspundere

contravențională a lui Balan Alexei în baza art. 653 alin. (2) din HG

707/2006 de către autoritatea competentă a României, se atestă că

bunurile constatate au fost supuse confiscării speciale de către autoritățile

competente ale României în volum deplin (f. d. 76-78 Vol. I), respectiv la caz

12

nu sunt aplicabile prevederile art. 2292 alin. (2) Cod de procedură penală.

Prin urmare, confiscarea specială a bunurile ce au constituit obiect al

contrabandei de către autoritățile competente ale României în privința lui

Balan Alexei, nu constitui temei legal de neaplicare a prevederilor art. 106

Cod penal, or, în prezenta cauză penală Poleacovschi Simion a fost judecat

pentru fraudarea hotarelor Republicii Moldova și nu a frontierei României și

deci, în prezenta cauză penală, el nu poartă răspundere pentru fapta

comisă deja pe teritoriul altui stat, ne fiind astfel abordate complet cele

stipulate la art.106 Cod penal și art. 162 Cod de procedură penală, luând în

considerație și prevederile art. 11 Cod penal.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de

apel nu au judecat cauza penală în condițiile Legii, deoarece au adoptat

hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, și că

recursul ordinar este întemeiat.

De asemenea, Colegiul penal din partea descriptivă a deciziei constată

că instanța de apel în pct. 6, menționează că „…instanța de apel a

considerat necesar de a admite apelul declarat procurorul în Procuratura

pentru Combaterea Criminalității Organizate si Cauze Speciale, Sergiu Roșu

împotriva sentinței Judecătoriei Hâncești (sediul Central) din 07 septembrie

2018, în partea chestiunii cu privire la confiscarea specială a contravalorii

bunurilor rezultate din săvârșirea infracțiunii reieșind din următoarele

considerente…” (f. d. 122 vol. III). Ulterior, făcând o concluzie asupra

considerentelor formulate în decizia adoptată, în pct.9 conchide că „…pentru

motivele expuse mai sus, în conformitate cu art. 415 alin. (1), pct. 1) lit. c) Cod

procedură penală, instanța de apel a respins apelul declarat de procurorul în

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale,

Sergiu Roșu împotriva sentinței Judecătoriei Hâncești (sediul Central) din 07

septembrie 2018” − soluția dată fiind preluată și în partea dispozitivă a

deciziei instanței de apel (f. d. 124 vol. III).

Constatările instanței de apel reținute supra, demonstrează o poziție

incertă a instanței la soluționarea fondului cauzei, ceea ce creează confuzii

asupra soluției adoptate, iar o asemenea hotărâre nu poate fi menținută de

către instanța ierarhic superioară.

Generalizând cele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că la

caz și-au găsit confirmare temeiurile invocate de recurent și prevăzute în

art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, adică instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și că motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii, ceea ce duce la casarea deciziei

instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

În acest context, la rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să

țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece

cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și

întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură

penală, argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont

de motivele casării deciziei atacate, și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură

penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

13

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana.

Se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

20 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Poleacovschi Simion

xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 16 februarie 2023.

Președinte Plămădeală Ghenadie

Judecători Mardari Dumitru

Pitic Mariana

Cobăneanu Ala

Bejenaru Iurie

14

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-11-17
0,95
1ra-1735/20 — art. 42 alin. 2, 248 alin. 5 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1735/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 20 octombrie 2020 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit în componenţa: preşedinte Iurie Diaconu judecători Liliana Catan Ion Guzun Victor Burduh Nicolae Cra
CSJ 2019-12-27
0,95
1ra-766/2019 — art. art. 42 alin. 2, 248 alin. 5 lit. b CP
Dosarul nr.1ra-766/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 12 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Vladimir Timofti, Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma, Țurcan Anatolie, Cobzac
CSJ 2023-06-22
0,95
1ra-182/2023 — art. 310 alin. 1 CP, art. 361 alin.1 CP, art. 190 alin.2 lit. b CP, art. 241 alin. 2 lit. f CP, art. 244 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-182/2023 1-13154077-01-1ra-27012023 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 17 mai 2023 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Guzun Ion, Judecători – Daguț
CSJ 2022-12-27
0,95
1ra-1291/2022 — art. 217-1 alin. 4 lit. d, art. 290 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1291/2022 1-19205053-01-1ra-23082022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 09 noiembrie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Pl
CSJ 2022-11-03
0,95
1ra-1043/22 — art. 29, 320 -1 CP
Dosarul nr. 1ra-1043/22 1-21119630-01-1ra-15072022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 12 octombrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Timofti Vladimir, Judecători - Plămădeală G
Sursă