1ra-722/2019 — art. 187 alin. 2 lit. d, f; 188 alin. 2 lit. e, f ; 192 alin. 1; 349 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 18 octombrie 2018, Socolov Vladislav Xxxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 187 alin. (2) lit. d), f) Cod penal, la 4 ani închisoare, fără amendă; - art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, la 5 ani închisoare; - art. 192 alin. (1) Cod penal, la 6 luni închisoare; - art. 349 alin. (1) Cod penal, la 6 luni închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilit lui Socolov Vladislav pedeapsă definitivă de 7 ani 9 luni închisoare. Potrivit art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa stabilită prin prezenta sentință a fost adăugat parțial pedeapsa neexecutată aplicată prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22.11.2016, sub formă de închisoare pe un termen de 3 luni, stabilindu-i definitiv lui Socolov Vladislav pedeapsă de 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit sentinței s-a constatat că, Socolov Vladislav, la data de 14 august 2016, în perioada de timp între orele 07.50-10.20, aflându-se pe str. Paris 44/3, mun. Chișinău, urmărind scopul sustragerii bunurilor materiale ale altei persoane, acționând cu intenție directă, s-a apropiat de Marin Oleg și a sustras pe ascuns din buzunarul din 1 spate al blugilor, un telefon mobil de model „Iphone 6 S plus” în care se afla instalată cartela SIM al acestuia, la prețul de 27.000 lei și husa în care era incorporat acesta, de culoare aurie, la prețul de 200 lei, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii. Astfel, cauzând părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 27.200 lei. Tot el, Socolov Vladislav, la data de 11 septembrie 1016, în jurul orei 10:30, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, în timp ce se afla pe str. Ion Creangă, mun. Chișinău, adiacent parcului „Dendrarium” unde era parcat mijlocul de transport de model „Dacia Sandero”, cu n/î xxxxx și care aparținea lui Rotaru Oxana, prin deteriorarea lacătului de la ușa șoferului, a pătruns în interior automobilului dat. Tot atunci, Socolov Vladislav în vederea realizării scopului infracțional avut, după ce a găsit o pereche de ochelari de soare pentru dame, în valoare de 1.950 lei, pe care i- a sustras, punându-i în buzunar și fiind observat de proprietara automobilului menționat Rotaru Oxana, care l-a somat să stea pe loc, el însă continuând acțiunile sale ilegale, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acestora, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, în vederea definitivării scopului avut și anume, de sustragere a bunurilor altei persoane, nu a reacționat la cerințele lui Rotaru Oxana și intenționat cu bunul sustras în mod deschis a fugit de la fața locului. Ca urmare a acțiunilor ilegale comise de Socolov Vladislav, părții vătămate Rotaru Oxana i-a fost cauzată o daună materială considerabilă în sumă de 1.950 lei. Tot el, Socolov Vladislav, la 02 octombrie 2016, în jurul orei 18:30, aflându-se în gospodăria vecinului său Dodon Vadim, situată pe str. xxxxx, or. xxxxx mun. xxxxx, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane prin atac tâlhăresc, după un plan bine chibzuit, în timp ce ultimul se afla în foișorul de vară, a intrat în bucătăria casei al acestuia de unde a luat un cuțit de bucătărie. Tot atunci, Socolov Vladislav întorcându-se în locul unde se afla Dodon Vadim și ținând în mână cuțitul menționat, l-a amenințat și i-a adresat ultimului cuvinte obscene, după care în vederea realizării scopului infracțional avut, acționând prin intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, s-a apropiat de ultimul și i-a pus cuțitul la gât lui Dodon Vadim, concomitent amenințându-l verbal cu cauzarea vătămărilor corporale grave și cu omor. Astfel, creând un pericol real de realizare a acestei amenințări, intenționat a smuls și a sustras în mod deschis de la gâtul lui Vadim Dodon un lănțișor cu cruciuliță din aur, la prețul de 7.000 lei, un inel din aur, la prețul de 8.400 lei și un telefon mobil de model „Samsung Galaxy J1” la prețul de 2.500 lei. Ulterior, a mai sustras intenționat din locuința lui Dodon Vadim un telefon mobil de model „Sony Experta” la prețul de 5.000 lei, o scurtă la prețul de 1.000 lei, o pereche de adidași culoare albă la prețul 2.000 lei, o geantă la prețul de 300 lei, un portmoneu de culoare neagră, la prețul de 200 lei, în care se aflau acte pe numele ultimului, după care cu bunurile date a părăsit locul comiterii infracțiunii într-o direcție necunoscută. Urmare a acțiunilor infracționale comise de Socolov Vladislav, părții vătămate i-a fost cauzată o daună materială considerabilă în sumă totală de 26.400 lei. 2 Tot el, Socolov Vladislav, la 03 octombrie 2016 în jurul orei 07.50, după ce a comis infracțiunea de tâlhărie asupra lui Dodon Vadim, aflându-se în gospodăria situată pe str. xxxxx, or. xxxxx, mun. xxxxx și în timp ce colaboratorii de poliție Afanas Alexandru și Proțap Alexandru, care erau în uniformă, aflându-se în exercițiul funcției, l-au somat ca să-i urmeze la Inspectoratul de poliție Buiucani, mun. Chișinău, pentru efectuarea acțiunilor procesuale pe faptele infracționale comise, acesta nu a reacționat și a refuzat categoric de a se supune cerințelor legitime a agenților statutului menționați. Tot atunci, după ce colaboratorilor de poliție Afanas Alexandru și Proțap Alexandru i s-a permis de către proprietar intrarea în gospodăria nominalizată pentru a reține și escorta pe Socolov Vladislav la Inspectoratul de poliție Buiucani, mun. Chișinău, ultimul având scopul amenințării cu moartea și cu vătămarea integrității corporale, precum și a sănătății coloboratorilor de poliție menționați, în vederea sistării activității lor de serviciu și schimbării caracterului în interesul său, a scos un cuțit de bucătărie și îndreptându-l în direcția acestora, intenționat s-a exprimat cu cuvinte obscene și a amenințat cu aplicarea violenței periculoase, precum și cu moartea, amenințări care au fost percepute ca reale de colaboratorii vizați. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, faptele inculpatului Socolov Vladislav, au fost calificate de drept în baza art. 187 alin. (2) lit. d), f) Cod penal – jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită prin pătrundere în alt loc de depozitare și cu cauzarea de daune în proporții considerabile; în baza art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal – tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșită cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă și cu cauzarea de daune în proporții considerabile; în baza art. 192 alin. (1) Cod penal – pungășia, adică acțiunea în scopul sustragerii bunurilor altei persoane din buzunare; precum și în baza art. 349 alin. (1) Cod penal – amenințarea sau violența săvârșită asupra unei persoane cu funcție de răspundere sau a unei persoane care își îndeplinește datoria.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Inculpat, la data de 24 octombrie 2018, care a solicitat casarea acesteia, cu trimiterea cauzei la rejudecare în prima instanță. În motivarea apelului a fost invocat că: - sentința de condamnare în baza art. art. 187 alin. (2) lit. d), f), 188 alin. (2) lit. e), f) și 349 alin. (1) Cod penal este neîntemeiată, în lipsa probelor și fără martori; - instanța de fond l-a condamnat pentru atacul tâlhăresc în lipsa audierii părții vătămate Dodon Vadim, care nu a fost prezent nici la o ședință de judecată; - menționează că nu a luat nimic din aur de la partea vătămată Dodon Vadim. 3.2 Avocatul Cebotari Pavel în numele inculpatului, la data de 30 octombrie 2018, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Socolov Vladislav să fie achitat, pe motiv că în acțiunile acestuia nu sunt întrunite elementele infracțiunilor imputate sau dispunerea rejudecării cauzei de către prima instanță, potrivit art. 415 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală. În motivarea apelului a invocat că: - sentința de condamnare este ilegală și neîntemeiată; 3 - învinuirea înaintată inculpatului nu și-a găsit confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele administrate de către instanța de fond au fost apreciate greșit, existând în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu certitudine lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute la art. art. 187 alin. (2) lit. d), f), 188 alin. (2) lit. e), f), 192 alin. (1) și 349 alin. (1) Cod penal; - învinuirea adusă inculpatului de către acuzare se bazează doar pe presupuneri ce nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2018, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința.

În motivarea hotărârii adoptate, instanța de apel a reținut că, prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, iar faptele săvârșite au fost încadrate juridic corespunzător materialului probator administrat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la prezenta cauza penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a menționat că, vina inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate se confirmă prin următoarele probe și anume: - pe episodul comiterii infracțiunii de pungășie, prin declarațiile părții vătămate Marin Oleg; proces-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 14.08.2016 (f.d. 6 v. 4); proces-verbal de audiere a martorului Ioniță Sabina din 14.08.2016 (f.d. 17 v. 4); proces-verbal de audiere a martorului Boboc Oleg din 22.08.2016 (f.d. 18 v. 4); proces-verbal de percheziție din 22.08.2016 și procesul verbal de ridicare din 23.08.2016, cu tabelul fotografic anexat (f.d. 25-28 v. 4); - pe episodul comiterii infracțiunii de jaf, prin declarațiile date în instanța de judecată de către partea vătămată Rotaru Oxana; înștiințare 902 din 11.09.2016 (f.d. 9 v. 2); plângerea din 21.09.2016 (f.d. 12 v. 2); proces-verbal de recunoaștere a persoanei din 11.10.2016, cu planșa fotografică anexată (f.d. 21-22 v. 2); - pe episoadele de comitere a infracțiunilor de tâlhărie asupra lui Dodon Vadim și amenințarea cu violență a colaboratorilor de poliție din 03.10.2016, prin declarațiile date în prima instanță de către martorul Socolov Elena, părțile vătămate Proțap Alexandru, Afanas Alexandru; proces-verbal de cercetare la fața locului din 03.10.2016 cu fototabelul anexă (f.d. 4-9 v. 1); proces-verbal de audiere a părții vătămate Dodon Vadim din 03.10.2017 (f.d. 14-17 v. 1); procesul-verbal de percheziție corporală din 03.10.2016 (f.d. 39 v. 1); procesul-verbal de examinare din 04.10.2016 cu foto tabelul anexă (f.d. 51-54 v. 1); procesul-verbal de examinare din 04.10.2016, cu foto tabelul anexă (f.d. 56-59 v. 1); ordonanța din 05.10.2016 cu privire la predarea corpurilor delicte în camera de păstrare a cuțitului cu mânerul negru, un ceas de mână sur-metalic, o pereche de căști, câteva tichete și o sticluță de soluție gălbuie (f.d. 62 v. 1); ordonanța cu privire la restituirea corpurilor delicte lui Dodon Vadim din 04.10.2016 și recipisa de primire a 2 telefoane; 2 huse de culoare neagră, un inel, cruciuliță și lănțișor din aur, geantă, scurtă și o pereche de adidași (f.d. 64-65 v. 1); procesul-verbal de ridicare din 04.10.2016 (f.d. 67- 68 v. 1); procesul-verbal de examinare din 04.10.2016 4 (f.d. 68 v. 1); proces-verbal de consemnare a plângerii verbale din 06.10.2016 de la Afanas Alexandru și Proțap Alexandru (f.d. 13, 19, v. 3); proces-verbal de examinare din 04.10.2016 cu imaginea foto anexată (f.d. 35-36, v. 3); proces-verbal de cercetare la fața locului din 03.10.2016, cu tabelul fotografic anexă (f.d. 38-40, v. 3). Astfel, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate a conchis că, solicitarea apărării privind achitarea inculpatului este neîntemeiată, deoarece prima instanță corect a constatat ca dovedită pe deplin vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 192 alin. (1), 187 alin. (2) lit. d), f), 188 alin. (2) lit. e), f) și 349 alin. (1) Cod penal, ținând cont de faptul că la materialele cauzei penale au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care se atestă vinovăția lui Socolov Vladislav în săvârșirea infracțiunilor imputate, iar faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale acestor infracțiuni. În opinia instanței de apel, prima instanță întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului, considerând a fi neveridice și date cu scopul evitării răspunderii penale, deoarece acestea se contrazic de întreg cumulul de probe cercetate, care combat versiunea inculpatului și anume prin declarațiile părților vătămate, a martorilor audiați și a probelor materiale. Argumentele apelanților cu privire la aprecierea probelor administrate în mod eronat și faptul că au fost admise doar probele acuzării, nu au fost reținute ca întemeiate de către instanța de apel, deoarece nu și-au găsit confirmare în cadrul lucrărilor cauzei penale. Instanța de apel a apreciat critic argumentele inculpatului Socolov Vladislav, precum că instanța de fond la examinarea cauzei date nu a luat în considerație faptul că depozițiile părților vătămate urmează a fi puse la îndoială din motivul că declarațiile acestora nu sunt confirmate prin careva probe, deoarece în cadrul cercetării judecătorești nu au fost prezentate probe ce ar infirma cele relatate de către părțile vătămate. Totodată, în cadrul examinării cauzei în ordine de apel nu au fost prezentate probe incontestabile ce ar demonstra nevinovăția inculpatului, după cum indică ultimul în cererea de apel. La fel, instanța de apel a apreciat critic argumentul din apelul inculpatului, precum că, instanța de fond la examinarea cauzei date nu a audiat pe viu partea vătămată Dodon Vadim și a emis o sentință de condamnare pe episodul de atac tâlhăresc, fără a fi audiată partea vătămată. În acest context, instanța de apel a reținut că, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. e), f) Cod penal se confirmă printr-o sistemă de probe apreciate în ansamblu și care toate împreună demonstrează vina inculpatului. Cu această sistemă de probe coroborează declarațiile părții vătămate Dodon Vadim, care fiind audiat în cadrul urmăririi penale a declarat că, Socolov Vladislav a intrat în casă, după care a ieșit ținând în mâna dreaptă un cuțit de bucătărie manifestând față de el un comportament agresiv numindu-l cu cuvinte necenzurate, lovindu-l cu palma peste față și peste corp. Ulterior, i-a pus cuțitul la gât amenințându-l că-l va omorî, iar în cele din urmă l-a apucat de gât și i-a smuls lănțișorul din aur împreună cu cruciulița, luându-i și inelul de aur de pe deget. Respectiv, aceste declarații sunt confirmate prin conțintul procesului-verbal de 5 examinare a înregistrării video din 04.10.2016. Din analiza cumulară a probelor, instanța de apel a considerat confirmată pe deplin și vinovăția inculpatului Socolov Vladislav în comiterea infracțiunii de amenințare reală cu aplicarea violenței față de colaboratorii de poliție, Afanas Alexandru și Proțap Alexandru, aflați în exercițiul funcției sale. Părțile vătămate, Afanas Alexandru și Proțap Alexandru, fiind audiate în ședința instanței de apel au confirmat faptul că, inculpatul deținea la el un cuțit pe care l-a scos din mâneca scurtei, manifesta un comportament agresiv și amenința cu aplicarea violenței și cu moartea pe colaboratorii de poliție, care intenționau să-l rețină, pentru fapta ilicită săvârșită anterior. Cu referire la declarațiile inculpatului, precum că a fost maltratat de către colaboratorii de poliție, a fost reținută concluzia primei instanțe, deoarece versiunea dată a fost combătută prin ordonanța privind refuzul începerii urmăririi penale din 21.10.2016 (f.d. 47-50, v. 3) și care nu a fost contestată de inculpat sau avocat. Această versiune a fost apreciată de către instanță ca o metodă de apărare, care vine în contradicție cu probele acumulate de organul de urmărire penală și administrate în ședința de judecată. Cât privește argumentul inculpatului, precum că dânsul nu a sustras ochelarii din automobilul părții vătămate și că în perioada 09.09.2016- 12.09.2016, a lucrat și este persoană concretă care poate confirma acest fapt, instanța de apel l-a respins ca neîntemeiat, deoarece pe parcursul examinării cauzei în ordine de apel nu a prezentat nici o probă în confirmarea nevinovăției sale. Mai mult, partea vătămată Rotaru Oxana a declarat cu certitudine că, anume Socolov Vladislav este persoana, care a deschis automobilul și a sustras ochelarii. Dânsa în acel moment a țipat și inculpatul speriindu- se a fugit, traversând str. Creangă, după care s-a ascuns printre blocuri. Prin urmare, vinovăția inculpatului Socolov Vladislav în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 192 alin. (1), 187 alin. (2) lit. d), f), 188 alin. (2) lit. e), f) și 349 alin. (1) Cod penal a fost dovedită pe deplin în baza probelor prezentate la cauza penală. Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că, la stabilirea categoriei pedepsei prima instanță corect a aplicat prevederile legale și în conformitate cu art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Instanța de apel a considerat că, la stabilirea pedepsei penale inculpatului, prima instanță justificat a aplicat prevederile art. 70 alin. (31) și art. 79 alin. (1) Cod penal, luând în considerare faptul că Socolov Vladislav a săvârșit faptele incriminate la vârsta de 19 ani, de circumstanțele în care au fost comise, de comportamentul și rolul acestuia și a părții vătămate pe episodul de tâlhărie, care nu a fost posibil de asigurat prezența ultimului în instanța de judecată pe parcursul a 2 ani și care a fost apreciată drept circumstanță excepțională, fapt care în temeiul art. 10 alin. (1) Cod penal în cumul cu prevederile art. 79 alin. (1) Cod penal, dau posibilitatea de aplicat o pedeapsă sub formă de închisoare, sub limita minimă, decât sancțiunea prevăzută pentru infracțiunile respective, în funcție de caracterul și gravitatea infracțiunilor săvârșite, 6 fiind echitabilă în mărimea stabilită de judecată. Totodată, prima instanță corect a aplicat prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, ținând cont de faptul că decizia Curții de Apel Chișinău din 22.11.2016, prin care a fost condamnat Socolov Vladislav în baza art. 187 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare nu a fost executată integral, cu includerea duratei pedepsei executate complet în baza sentinței menționate. În viziunea instanței de apel, soluția adoptată de către prima instanță își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului Socolov Vladislav, deoarece aplicarea unei pedepse penale sub formă de închisoare cu executare, ar duce la conștientizarea de către ultimul a celor comise, cu atragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul său, atitudinea față de membrii societății și securitatea patrimoniului persoanei.

Hotărârile judecătorești sunt atacate cu recurs ordinar, la data de 11 februarie 2019, de către avocatul Cebotari Pavel, în numele inculpatului, care solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei, cu adoptarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanțâă, prin care Socolov Vladislav să fie achitat, pe motiv că în acțiunile acestuia nu sunt prezente elementele infracțiunilor imputate. În motivarea recursului ordinar autorul invocă: - inculpatul vina nu a recunoscut-o, iar colaboratorii de poliție care au venit la fața locului în număr de 5 persoane, l-au imobilizat și l-au bătut, însă el nu s-a împotrivit, deoarece nu a făcut nimic grav; - în urma percheziției, careva obiecte din aur nu au fost depistate la el, acestea se aflau la partea vătămată Dodon Vadim; - în drum spre poliție a fost bătut de către colaboratorii de poliție; - totalitatea probelor administrate în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești demonstrează incontestabil că, faptele inculpatului Socolov Vladislav nu întrunesc elementele infracțiunilor prevăzute de art. art. 187 alin. (2) lit. d), f), 188 alin. (2) lit. e), f), 192 alin. (1) și 349 alin. (1) Cod penal, iar învinuirea adusă inculpatului se bazează doar pe niște presupuneri, ce nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare. În drept, recursul declarat este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat și a solicitat de a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece motivele invocate au constituit obiect de examinare în instanța de apel, iar la judecarea cauzei în ordine de apel au fost respectate prevederile art. 414 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente: În conformitate cu art. 421 Cod de procedură penală, coraportat la art. 401, persoanele menționate în dispoziția acestei norme procesuale sânt în drept să declare recurs ordinar. Astfel, apărătorul fiind în drept să declare recurs ordinar, atât în latura penală, cât și în cea civilă. 7 Reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului ordinar este de 30 zile de la data pronunțării deciziei. Din actele dosarului, rezultă că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la data 27 noiembrie 2018, în prezența tuturor participanților la proces, inclusiv a inculpatului și apărătorul său Cebotari Pavel, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel (f.d. 70-77, v. 5), din care rezultă că aceștia au fost înștiințați despre ziua pronunțării deciziei motivate pentru data de 21 decembrie 2018. Respectiv, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel (f.d. 77-78, v. 5) rezultă că, la data de 21 decembrie 2018, în prezența procurorului și inculpatului, a fost pronunțată decizia motivată, fiindu-le înmânată copia acesteia, fapt confirmat prin recipisa anexată la dosar (f.d. 98, v. 5), iar apărătorul Cebotari Pavel, nu s-a prezentat. Prin urmare, Colegiul atestă că în numele inculpatului a declarat recurs ordinar avocatul său, Cebotari Pavel, împotriva deciziei instanței de apel, la data de 11 februarie 2019, fapt confirmat prin mențiunea despre dată de pe amprenta ștampilei aplicate de secția grefă Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție (f.d. 105, v. 5). În prezenta speță, Colegiul penal specifică, că termenul de 30 de zile se calculează începând cu data de 22 decembrie 2018 și se epuizează la sfârșitul zilei de 21 ianuarie 2019, ținând cont că a 30-a zi pentru depunerea recursului ordinar este 20 ianuarie 2019, care este o zi de odihnă, pe când avocatul Cebotari Pavel în numele inculpatului, a depus recurs ordinar la data de 11 februarie 2019, adică după expirarea termenului de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar. Instanța de recurs menționează că, inculpatul și avocatul său au fost înștiințați despre data pronunțării deciziei integrale, însă apărătorul nu s-a prezentat, astfel asumându-și responsabilitate pentru realizarea dreptului de atac asupra deciziei nominalizate, chiar și în cazul neprezentării la pronunțarea deciziei motivate, acesta urma să dea dovadă de diligență la realizarea dreptului său de a ataca hotărârea instanței de judecată, cu care probabil putea să nu fie de acord. Prevederile alin. (2) și (3) art. 230 Cod de procedură penală stipulează că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește. Termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste termen. 8 Având ca reper cele menționate, Colegiul penal, conchide că termenul de 30 zile pentru declararea recursului ordinar de către avocatul Cebotari Pavel, în numele inculpatului, a fost depășit, impunându-se în consecință inadmisibilitatea recursului, ca fiind declarat peste termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cebotari Pavel în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui Socolov Vladislav Xxxxxx, ca fiind declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 18 iulie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 9