1ra-482/2019 — art. 186 al. 4, 197 al. 2 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 al. 4, 197 al. 2 lit. a CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-482/2019 — art. 186 al. 4, 197 al. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-482/2019
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
27 martie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Iurie Diaconu,
Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de
avocatul Ludmila Bîrcă în numele inculpatului Țurcan Serghei, prin care solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2018,
în cauza penală în privința lui
Țurcan Serghei XXX, născut la XXX, originar
și domiciliat în XXX.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 06.12.2014 pînă la 07.04.2017;
Instanța de apel de la 04.07.2018 pînă la 10.10.2018;
Instanța de recurs de la 23.01.2019 pînă la 27.03.2019.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 07 aprilie 2017,
Țurcanu Serghei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.
186 alin. (4) Codul penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă, sub formă de închisoare pe un
termen de 6 ani și pe art. 197 alin. (2) lit. a) Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa
sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani.
Conform prevederilor art. 84 alin. (1) Codul penal, pentru concurs de
infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Țurcan Serghei
pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu ispășirea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Pentru a se pronunța, instanța de fond a reținut că, Țurcan Serghei în
perioada de timp de la 28.07.2011 orele 12.00 - 02.08.2011, orele 04.00, având
scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane și însușirea lor ulterioară,
cunoscând faptul că în apartamentul nr. X din str. XXX, mun. Chișinău în care
închiria o odaie (din trei), știind cu certitudine că proprietara apartamentului este la
moment plecată peste hotarele țării și neavând acces în celelalte două odăi din
apartament care au fost închise de proprietară la cheie înainte de plecare, prin
culegere de chei, și înscenarea unui incendiu a pătruns în odăile încuiate de unde a
sustras pe ascuns o colecție de ordine și medalii acordate tatălui părții vătămate,
Șumilov Victor pentru participare la cel de-al II-lea Război Mondial în număr de 12-
15 bucăți, împreună cu actele pe ele estimate la suma de 25 000 lei, bijuterii din aur și
pietre-prețioase și anume: un inel de logodnă din aur cu diametrul 17,5 mm, în
valoare de 2 500 lei, un inel din aur cu două pietre de granat de dimensiuni mari în
valoare de 5 000 lei, inel din aur subțire cu o piatră de granat în valoare de 2 000 lei,
inel din aur cu piatră-briliant alb în valoare de 2 000 lei, o pereche de cercei din aur în
formă de picături cu briliante albe în valoare de 3 000 lei, o pereche de cercei din aur
masivi de formă rotundă în valoare de 4 000 lei, un ceas din aur cu ecranul de culoare
roșie cu un lănțișor din aur, produs în URSS, în valoare de 5 000 lei, certificatul de
naștere, actele ce confirmă dreptul de proprietate și anume actul de privatizare, cartea
1
apartamentului, cartea de depozit, o parte dintr-un complet de veselă „Madona”
procurat de partea vătămată din Germania, două vaze din ,,farfor” de colecție în
valoare de 1 500 lei flecare, șase statuie din ,,farfor” de colecție ce exprimau figurine
de oameni în valoare de 600 lei, televizor de model „Tempo” cu ecran detașabil în
valoare de 1 000 lei, telefon mobil de model „Siemens” tip pliant de culoare argintie
în valoare de 1 500 lei, un aparat de telefon staționar de model „Panasonic” în valoare
de 1 500 lei, un cojoc de dame în valoare de 2 000 lei, un aspirator nou produs în
Germania în valoare de 1 600 lei, încălțăminte în valoare totală de 2 400 lei, produse
alimentare și anume 2 ambalaje de ulei în valoare de 500 lei, 12 cutii de conserve de
pește în valoare de 250 lei și alte produse alimentare în sumă de 250 lei, bani în sumă
de 1 000 euro, astfel din apartament au fost sustrase bunuri în sumă totală de 75 000
lei.
Tot el, la 02.08.2011, având scopul distrugerii și deteriorării intenționate a
bunurilor, în timp ce se afla în mun. Chișinău, str. XXX în incinta apartamentului 56,
a provocat un incendiu, care a dus la deteriorarea apartamentului ce aparține cet.
Șamilova Larisa, cu cauzarea de daune în proporții mari. Conform încheierii emisă de
către inspectorul DPS Rîșcani, pe baza incendiului declanșat la 02.08.2011, în
apartamentul nr. X, din str. XXX, mun. Chișinău, s-a stabilit, că cea mai probabilă
cauză de izbucnire a incendiului este incendiere intenționată.
Nefiind de acord cu sentința, la 23 martie 2018, inculpatul Țurcan Serghei a
depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea acesteia, pe motiv că dosarul a fost
fabricat de către anchetator și procuror, considerându-se nevinovat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie
2018, a fost respins ca depus peste termen apelul inculpatului Țurcan Serghei, cu
menținerea sentinței fără modificări.
4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, prin încheierea
Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 12 decembrie 2016, în privința inculpatului
Țurcan Serghei s-a dispus anunțarea în căutare.
Conform procesului-verbal de reținere inculpatul Țurcan Serghei a fost reținut la
30 ianuarie 2018, fiind-i adus la cunoștință temeiurile și cauzele reținerii în baza
sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 07 aprilie 2017.
Instanța de apel a constatat că, în atare circumstanțe a expirat termenul în care
apelul putea fi repus în termen, ori, începerea executării sentinței a avut loc la 30
ianuarie 2018 (data reținerii), iar depunerea apelului - 23 martie 2018, peste 52 de
zile.
Astfel, instanța de apel a conchis că, apelul declarat de către inculpatul Țurcan
Serghei împotriva sentinței primei instanțe, este depus în afara termenului legal, fapt
confirmat prin probele anexate la materialele dosarului.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Ludmila Bîrcă în
numele inculpatului Țurcan Serghei, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1)
pct. 6), 8) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar prin care solicită casarea
acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința inculpatului Țurcan
Serghei, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunilor
incriminate. Recurentul invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, ele
fiind unilaterale și contradictorii. Totodată, invocă că, conform art. 51 Cod de
procedură penală, temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudecabilă
săvârșită, care în opinia apărării este bazată pe presupuneri. Mai mult, instanța de
2
apel pripit a ajuns la concluzia că apelul inculpatului este tardiv, ori, acesta este
vorbitor de limba rusă, iar sentința primei instanțe i-a fost înmânată în limba română.
5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,
procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul
Ludmila Bîrcă în numele inculpatului Țurcan Serghei, prin care a menționat că, este
pe poziția respingerii acestui recurs, deoarece instanța de apel just a respins apelul
apărătorului ca fiind declarat peste termen.
Verificând argumentele recursului ordinar în raport cu actele cauzei
Colegiul penal consideră că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente.
Din conținutul recursului ordinar declarat de către apărătorul inculpatului, se
evidențiază dezacordul cu decizia instanței de apel invocând că, instanța greșit a
respins apelul inculpatului, ca fiind depus peste termen.
Colegiul penal menționează că, potrivit art. 402 alin. (1) Cod de procedură
penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă
legea nu dispune altfel.
Din materialele cauzei rezultă că, examinarea cauzei în prima instanță a început
cu participarea inculpatului. Astfel, acesta cunoștea, cu certitudine, faptul că cauza
este examinată în Judecătoria Chișinău (sediul Rășcani).
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 decembrie 2016, în
privința inculpatului Țurcan Serghei s-a dispus anunțarea în căutare, iar la 25 ianuarie
2017 a fost intentat dosarul de căutare.
La 07 aprilie 2017, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a pronunțat hotărîriea
în privința lui Țurcan Serghei.
Conform procesului-verbal de reținere, inculpatul Țurcan Serghei a fost reținut
la 30 ianuarie 2018, fiind-i adus la cunoștință temeiurile și cauzele reținerii în baza
sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 07 aprilie 2017.
Ulterior, inculpatul a depus cererea de apel la 21 martie 2018 (f.d. 239, vol. II).
Colegiul penal menționează că, potrivit art. 403 alin. (1), (2) Cod de
procedură penală, apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este
considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de apel constată că întârzierea a fost
determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la
începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale. Până la
soluționarea repunerii în termen, instanța de apel poate suspenda executarea hotărârii.
Conform art. 404 alin. (1), (3) Cod de procedură penală, participantul la
proces care a lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost
informat despre adoptarea sentinței poate declara apel și peste termen, dar nu mai
târziu de 15 zile de la data începerii executării pedepsei sau încasării despăgubirilor
materiale.
Colegiul penal constată că, începerea executării sentinței a avut loc la 30
ianuarie 2018 (data reținerii), iar apelul a fost depus la 21 martie 2018, peste 52 de
zile.
Prin urmare, instanța de apel corect a respins cererea de apel, ori, motivul
invocat nu constituie temei de repunere în termen, inculpatul având la dispoziție
termen de 15 zile de a declara apel de la data reținerii.
Astfel, în cazul recunoașterii apelului ca tardiv, instanța de apel nu mai
examinează legalitatea și temeinicia apelului, adică nu poate fi vorba despre o
3
examinare în fapt și în drept a hotărârii atacate, ceea ce înseamnă că nu se verifică
fondul cauzei. Așadar, sentința a rămas definitivă la data expirării termenului de apel.
Potrivit art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu pot fi atacate cu recurs
sentințele în privința cărora persoanele indicate în art. 401 nu au folosit calea apelului
ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac.
Raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 420 alin. (4) Cod de
procedură penală rezultă că, avocatul Ludmila Bîrcă în numele inculpatului Țurcan
Serghei nu poate declara recurs ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani din 07 aprilie 2017, din motiv că în speță nu a fost utilizată calea
ordinară de atac – apelul.
Urmare, celor expuse mai sus, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca
fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Ludmila Bîrcă în
numele inculpatului Țurcan Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 10 octombrie 2018, în cauza penală în privința lui Țurcan
Serghei XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 24 aprilie 2019.
Președinte: Iurie Diaconu
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
4