1ra-482/2019 — art. 186 al. 4, 197 al. 2 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 al. 4, 197 al. 2 lit. a CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-482/2019 — art. 186 al. 4, 197 al. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-482/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 27 martie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan, examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de avocatul Ludmila Bîrcă în numele inculpatului Țurcan Serghei, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2018, în cauza penală în privința lui Țurcan Serghei XXX, născut la XXX, originar și domiciliat în XXX. Termenul examinării cauzei: Instanța de fond de la 06.12.2014 pînă la 07.04.2017; Instanța de apel de la 04.07.2018 pînă la 10.10.2018; Instanța de recurs de la 23.01.2019 pînă la 27.03.2019.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 07 aprilie 2017, Țurcanu Serghei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Codul penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă, sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani și pe art. 197 alin. (2) lit. a) Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani. Conform prevederilor art. 84 alin. (1) Codul penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Țurcan Serghei pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Pentru a se pronunța, instanța de fond a reținut că, Țurcan Serghei în perioada de timp de la 28.07.2011 orele 12.00 - 02.08.2011, orele 04.00, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane și însușirea lor ulterioară, cunoscând faptul că în apartamentul nr. X din str. XXX, mun. Chișinău în care închiria o odaie (din trei), știind cu certitudine că proprietara apartamentului este la moment plecată peste hotarele țării și neavând acces în celelalte două odăi din apartament care au fost închise de proprietară la cheie înainte de plecare, prin culegere de chei, și înscenarea unui incendiu a pătruns în odăile încuiate de unde a sustras pe ascuns o colecție de ordine și medalii acordate tatălui părții vătămate, Șumilov Victor pentru participare la cel de-al II-lea Război Mondial în număr de 12- 15 bucăți, împreună cu actele pe ele estimate la suma de 25 000 lei, bijuterii din aur și pietre-prețioase și anume: un inel de logodnă din aur cu diametrul 17,5 mm, în valoare de 2 500 lei, un inel din aur cu două pietre de granat de dimensiuni mari în valoare de 5 000 lei, inel din aur subțire cu o piatră de granat în valoare de 2 000 lei, inel din aur cu piatră-briliant alb în valoare de 2 000 lei, o pereche de cercei din aur în formă de picături cu briliante albe în valoare de 3 000 lei, o pereche de cercei din aur masivi de formă rotundă în valoare de 4 000 lei, un ceas din aur cu ecranul de culoare roșie cu un lănțișor din aur, produs în URSS, în valoare de 5 000 lei, certificatul de naștere, actele ce confirmă dreptul de proprietate și anume actul de privatizare, cartea 1 apartamentului, cartea de depozit, o parte dintr-un complet de veselă „Madona” procurat de partea vătămată din Germania, două vaze din ,,farfor” de colecție în valoare de 1 500 lei flecare, șase statuie din ,,farfor” de colecție ce exprimau figurine de oameni în valoare de 600 lei, televizor de model „Tempo” cu ecran detașabil în valoare de 1 000 lei, telefon mobil de model „Siemens” tip pliant de culoare argintie în valoare de 1 500 lei, un aparat de telefon staționar de model „Panasonic” în valoare de 1 500 lei, un cojoc de dame în valoare de 2 000 lei, un aspirator nou produs în Germania în valoare de 1 600 lei, încălțăminte în valoare totală de 2 400 lei, produse alimentare și anume 2 ambalaje de ulei în valoare de 500 lei, 12 cutii de conserve de pește în valoare de 250 lei și alte produse alimentare în sumă de 250 lei, bani în sumă de 1 000 euro, astfel din apartament au fost sustrase bunuri în sumă totală de 75 000 lei. Tot el, la 02.08.2011, având scopul distrugerii și deteriorării intenționate a bunurilor, în timp ce se afla în mun. Chișinău, str. XXX în incinta apartamentului 56, a provocat un incendiu, care a dus la deteriorarea apartamentului ce aparține cet. Șamilova Larisa, cu cauzarea de daune în proporții mari. Conform încheierii emisă de către inspectorul DPS Rîșcani, pe baza incendiului declanșat la 02.08.2011, în apartamentul nr. X, din str. XXX, mun. Chișinău, s-a stabilit, că cea mai probabilă cauză de izbucnire a incendiului este incendiere intenționată.
Nefiind de acord cu sentința, la 23 martie 2018, inculpatul Țurcan Serghei a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea acesteia, pe motiv că dosarul a fost fabricat de către anchetator și procuror, considerându-se nevinovat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2018, a fost respins ca depus peste termen apelul inculpatului Țurcan Serghei, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 12 decembrie 2016, în privința inculpatului Țurcan Serghei s-a dispus anunțarea în căutare. Conform procesului-verbal de reținere inculpatul Țurcan Serghei a fost reținut la 30 ianuarie 2018, fiind-i adus la cunoștință temeiurile și cauzele reținerii în baza sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 07 aprilie 2017. Instanța de apel a constatat că, în atare circumstanțe a expirat termenul în care apelul putea fi repus în termen, ori, începerea executării sentinței a avut loc la 30 ianuarie 2018 (data reținerii), iar depunerea apelului - 23 martie 2018, peste 52 de zile. Astfel, instanța de apel a conchis că, apelul declarat de către inculpatul Țurcan Serghei împotriva sentinței primei instanțe, este depus în afara termenului legal, fapt confirmat prin probele anexate la materialele dosarului.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Ludmila Bîrcă în numele inculpatului Țurcan Serghei, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar prin care solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința inculpatului Țurcan Serghei, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunilor incriminate. Recurentul invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, ele fiind unilaterale și contradictorii. Totodată, invocă că, conform art. 51 Cod de procedură penală, temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudecabilă săvârșită, care în opinia apărării este bazată pe presupuneri. Mai mult, instanța de 2 apel pripit a ajuns la concluzia că apelul inculpatului este tardiv, ori, acesta este vorbitor de limba rusă, iar sentința primei instanțe i-a fost înmânată în limba română. 5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul Ludmila Bîrcă în numele inculpatului Țurcan Serghei, prin care a menționat că, este pe poziția respingerii acestui recurs, deoarece instanța de apel just a respins apelul apărătorului ca fiind declarat peste termen.
Verificând argumentele recursului ordinar în raport cu actele cauzei Colegiul penal consideră că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Din conținutul recursului ordinar declarat de către apărătorul inculpatului, se evidențiază dezacordul cu decizia instanței de apel invocând că, instanța greșit a respins apelul inculpatului, ca fiind depus peste termen. Colegiul penal menționează că, potrivit art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel. Din materialele cauzei rezultă că, examinarea cauzei în prima instanță a început cu participarea inculpatului. Astfel, acesta cunoștea, cu certitudine, faptul că cauza este examinată în Judecătoria Chișinău (sediul Rășcani). Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 decembrie 2016, în privința inculpatului Țurcan Serghei s-a dispus anunțarea în căutare, iar la 25 ianuarie 2017 a fost intentat dosarul de căutare. La 07 aprilie 2017, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a pronunțat hotărîriea în privința lui Țurcan Serghei. Conform procesului-verbal de reținere, inculpatul Țurcan Serghei a fost reținut la 30 ianuarie 2018, fiind-i adus la cunoștință temeiurile și cauzele reținerii în baza sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 07 aprilie 2017. Ulterior, inculpatul a depus cererea de apel la 21 martie 2018 (f.d. 239, vol. II). Colegiul penal menționează că, potrivit art. 403 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale. Până la soluționarea repunerii în termen, instanța de apel poate suspenda executarea hotărârii. Conform art. 404 alin. (1), (3) Cod de procedură penală, participantul la proces care a lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost informat despre adoptarea sentinței poate declara apel și peste termen, dar nu mai târziu de 15 zile de la data începerii executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale. Colegiul penal constată că, începerea executării sentinței a avut loc la 30 ianuarie 2018 (data reținerii), iar apelul a fost depus la 21 martie 2018, peste 52 de zile. Prin urmare, instanța de apel corect a respins cererea de apel, ori, motivul invocat nu constituie temei de repunere în termen, inculpatul având la dispoziție termen de 15 zile de a declara apel de la data reținerii. Astfel, în cazul recunoașterii apelului ca tardiv, instanța de apel nu mai examinează legalitatea și temeinicia apelului, adică nu poate fi vorba despre o 3 examinare în fapt și în drept a hotărârii atacate, ceea ce înseamnă că nu se verifică fondul cauzei. Așadar, sentința a rămas definitivă la data expirării termenului de apel. Potrivit art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art. 401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac. Raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală rezultă că, avocatul Ludmila Bîrcă în numele inculpatului Țurcan Serghei nu poate declara recurs ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 07 aprilie 2017, din motiv că în speță nu a fost utilizată calea ordinară de atac – apelul. Urmare, celor expuse mai sus, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Ludmila Bîrcă în numele inculpatului Țurcan Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2018, în cauza penală în privința lui Țurcan Serghei XXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 24 aprilie 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.