1ra-335/2023 — Art. 287 alin. 2 lit. b CP

Inculpații au fost apărați de avocatul Irina Cuzmenco.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. La 14 iunie 2022, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Renat Cojocari și Umarbec Rahimbaev au fost condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Fiecăruia dintre inculpați i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 750 de unități convenționale (37.500 de lei). Instanța a admis parțial acțiunea civilă și a dispus încasarea, în mod solidar, a prejudiciului material și moral, precum și a cheltuielilor judiciare.

La 02 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul, a casat sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 14 iunie 2022 și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care a dispus încetarea procesului penal în privința inculpaților, ca urmare a aplicării amnistiei.

La 14 decembrie 2022, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, a declarat recurs. La fel, la 30 decembrie 2022, recurs a declarat și avocatul Doina Crețu, în interesele părții vătămate.

Urmărirea penală a fost pornită la 06 iunie și s-a terminat în 27 iunie 2019. În prima instanță cauza penală a fost examinată în perioada 10 iulie 2019 – 14 iunie 2022. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 29 iulie – 02 noiembrie 2022. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 22 februarie 2023. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Renat Cojocari și Umarbec Rahimbaev au fost învinuiți că, la 27 mai 2019, în jurul orei 11:45, aflându-se pe o stradă din mun. Chișinău, în urma unui conflict izbucnit după ce Renat Cojocari nu a acordat prioritate unui pieton la trecerea pentru pietoni, au încălcat ordinea publică și au manifestat o lipsă vădită 1 de respect față de societate. Acționând de comun acord și din motive huliganice, i-au adresat expresii licențioase lui Daniel Crețu, după care i-au aplicat multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului. Potrivit raportului de expertiză judiciară din 26 iunie 2019, partea vătămată a suferit echimoze la nivelul hemitoracelui stâng și membrului superior stâng, care se califică drept vătămări corporale neînsemnate. Acțiunile inculpaților au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. b. Probatoriul

La baza învinuirii aduse inculpaților au stat următoarele probe: declarațiile părții vătămate Daniel Crețu, din care reiese că, în urma unui conflict izbucnit după ce inculpații nu i-au acordat prioritate la trecerea pentru pietoni, aceștia l-au insultat și i-au aplicat multiple lovituri cu mâinile și picioarele. Declarațiile au fost confirmate de martorul Radu Tătaru, care a relatat că a observat conflictul, că inculpații au adresat expresii licențioase și au aplicat lovituri părții vătămate. Raportul de expertiză judiciară din 26 iunie 2019 a constatat că Daniel Crețu a suferit vătămări corporale neînsemnate, iar înregistrările video ridicate de la partea vătămată surprind desfășurarea incidentului și agresarea acesteia de către inculpați. Totodată, în cadrul confruntărilor, inculpatul Umarbec Rahimbaev a recunoscut că i-a aplicat părții vătămate lovituri cu piciorul.

Renat Cojocari și Umarbec Rahimbaev nu și-au recunoscut vinovăția și, în esență, au declarat că incidentul a fost provocat de partea vătămată, după ce automobilul în care se deplasau s-a oprit la trecerea de pietoni din cauza lipsei de combustibil. Potrivit acestora, Daniel Crețu i-a insultat, a lovit în automobil și ulterior i-a provocat, motiv pentru care au oprit pentru a discuta cu acesta. Ei au recunoscut că i-au adresat cuvinte necenzurate, iar Umarbec Rahimbaev a admis că i-a aplicat o lovitură cu piciorul, însă ambii au negat că i-ar fi aplicat multiple lovituri sau că Renat Cojocari ar fi exercitat acte de violență asupra părții vătămate. c. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 14 iunie 2022, Renat Cojocari și Umarbec Rahimbaev au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și condamnați la pedepse sub formă de amendă în mărime de 750 de unități convenționale (37.500 de lei), fiecare. Acțiunea civilă înaintată de Daniel Crețu a fost admisă parțial. Instanța a dispus încasarea, în mod solidar, a sumei de 1.410 de lei cu titlu de prejudiciu material, 3.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, 10.000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică și 448 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru efectuarea constatării și expertizei medico-legale. d. Apelul

La 29 iunie 2022, avocatul inculpaților, Irina Cuzmenco, a declarat apel, 2 solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri. A susținut că faptele inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunii de huliganism, deoarece lipsește motivul huliganic, iar conflictul a fost inițiat de partea vătămată. În ședința instanței de apel din 02 noiembrie 2022, avocatul inculpatului Renat Cojocari, precum și inculpatul Umarbec Rahimbaev au depus cereri, prin care au solicitat aplicarea actului de amnistiei și încetarea procesului penal.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2022, a fost admis apelul avocatului, casată sentința și pronunțată o hotărâre nouă. Procesul penal în privința inculpaților a fost încetat ca urmare a intervenirii amnistiei. Instanța de apel a stabilit că instanța de fond a constatat corect circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, iar vinovăția inculpaților și încadrarea juridică a faptelor în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal sunt susținute de probele administrate. Totodată, a indicat că în apel nu a fost invocată necesitatea verificării declarațiilor și probelor materiale examinate în prima instanță, fiind examinate exclusiv cererile privind aplicarea actului de amnistie. Constatând că sunt întrunite condițiile prevăzute de Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021, instanța a aplicat actul de amnistie și a dispus încetarea procesului penal. d. Recursul

La 14 decembrie 2022, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut a declarat recurs, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală. Ea a solicitat casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare. Ea a susținut că instanța de apel a aplicat greșit actul de amnistie, deoarece trebuia să pronunțe o hotărâre de condamnare cu liberarea de executarea pedepsei, nu de încetare a procesului penal. De asemenea, a invocat motivarea insuficientă a deciziei, indicarea eronată a temeiului legal și a legii amnistiei aplicate, precum și lipsa acordului inculpatului Renat Cojocari pentru aplicarea amnistiei.

La 30 decembrie 2022, avocatul Doina Crețu în interesele părții vătămate a declarat recurs, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) Cod de procedură penală. Ea a solicitat casarea deciziei în partea privind încetarea procesului penal și remiterea cauzei la rejudecare. Ea a susținut că nici partea vătămată, nici ea nu au fost înștiințate despre examinarea apelului. De asemenea, a invocat că instanța de apel a dispus neîntemeiat încetarea procesului penal, deși trebuia să pronunțe o hotărâre de condamnare cu liberarea de executarea pedepsei, și a omis să se pronunțe asupra acțiunii civile.

La 22 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat părților depunerea referinței la recursurile declarate. Referințe nu au fost depuse.

Partea relevantă a Codului de procedură penală, la data judecării apelului și depunerii recursului, era următoarea: „Articolul 275. Circumstanţele care exclud urmărirea penală. Urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, şi va fi încetată în cazurile în care: 4) a intervenit ... amnistia. Articolul 285. Încetarea urmăririi penale (2) Încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art. 275 pct.4)–9), ... Articolul 332. Încetarea procesului penal în şedinţa de judecată (1) În cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5) –9), 285 alin. (2), precum şi în cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanţa, prin sentinţă motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. (5) În cazul prevăzut la art. 275 pct. 4), încetarea procesului penal nu se admite fără acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod obişnuit. Articolul 389. Sentinţa de condamnare (4) Sentinţa de condamnare se adoptă: 2) cu stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 din Codul penal şi în cazurile prevăzute în art. 89 alin. (2) lit. a), b), c), e), f) şi g) din Codul penal. Articolul 391. Sentinţa de încetare a procesului penal (1) Sentinţa de încetare a procesului penal se adoptă dacă: 1) lipseşte plângerea părţii vătămate, plângerea a fost retrasă sau părţile sau împăcat; 2) a intervenit decesul inculpatului; 3) persoana nu a atins vîrsta pentru tragere la răspundere penală; 4) există o hotărâre judecătorească definitivă asupra aceleiaşi persoane pentru aceeaşi faptă; 5) există o hotărîre a organului de urmărire penală asupra aceleiaşi persoane pentru aceeaşi faptă de încetare a urmăririi penale, de scoatere a persoanei de sub urmărire penală sau de clasare a procesului penal; 4 6) există alte circumstanţe care exclud sau condiţionează pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală; precum şi 7) în cazurile prevăzute în art. 54-56 Cod penal”.

Cererea de recurs a fost depusă până la 01 septembrie 2023. La acea dată, partea relevantă a art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală era următoarea: „(1) Hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: 5) cauza a fost judecată în primă instanţă sau în apel fără citarea legală a unei părţi sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate; 6) instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanţa a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluţia instanţei; 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greşită; 16) norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiaşi norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiţie”.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul acuzării se bazează pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. În esență, procurorul critică decizia instanței în legătură cu încetarea procesului penal în privința inculpatului. instanța urma să pronunțe o sentință de condamnare, cu liberarea inculpatului de executarea pedepsei. De asemenea, acesta invocă motivarea insuficientă a deciziei, indicarea eronată a temeiului juridic și a legii privind amnistia aplicabile, precum și lipsa acordului inculpatului Renat Cojocari pentru aplicarea amnistiei. Aspectul referitor la motivarea hotărârilor a fost interpretat 5 în numeroase cauze (a se vedea hotărârile nr. 1ra-231/2023, 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023).

Recursul avocatului părții vătămate se bazează pe art. 427 alin. (1) pct. 5) și 6) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Avocatul Doina Crețu invocă că partea vătămată și avocatul său nu au fost înștiințați despre examinarea apelului, că instanța de apel a dispus în mod neîntemeiat încetarea procesului penal în locul pronunțării unei hotărâri de condamnare cu liberarea de executarea pedepsei și că a omis să se pronunțe asupra acțiunii civile.

Completul va examina întâi argumentul procurorului privind lipsa acordului inculpatului Renat Cojocari pentru aplicarea amnistiei. Acest argument va fi analizat prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, care se referă la interpretarea legii contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Legea nr. 243/2021 cu privire la amnistie, la art. 1 alin. (5), prevede posibilitatea aplicării amnistiei la solicitarea avocatului. La ședința de examinare a apelului din 02 noiembrie 2022, inculpatul Renat Cojocari nu s-a prezentat. Instanța de apel a considerat posibilă examinarea apelului în lipsa acestuia. La acea ședință, apărătorul a depus o cerere scrisă, semnată în interesele inculpatului, prin care a solicitat aplicare actului de amnistie și încetarea procesului penal. Verbal, apărătorul a comunicat instanței de apel că a avut o discuție telefonică cu inculpatul prin care acesta a solicitat aplicarea instituției amnistiei. În asemenea circumstanțe, refuzul soluționării cerinței aplicării Legii amnistiei la etapa judecării cauzei, pentru faptul că inculpatul nu a depus o solicitare scrisă sau că nu a fost prezent la ședință, contravine scopului și finalității Legii amnistiei. Mai mult, însăși Legea nr. 243/2021 cu privire la amnistie, la art. 2 alin. (4), prevede posibilitatea aplicării amnistiei față de persoana care nu refuză expres aplicarea acesteia. Lipsa acordului scris al persoanei nu constituie, prin el însăși, un impediment pentru aplicarea amnistiei. Această interpretare este conformă cu practica Curții Supreme de Justiție (a se vedea hotărârile nr. 1ra-239/2023, § 12, nr. 1ra-1257/2024, § 19). De aceea, argumentul procurorului este neîntemeiat.

Acestea fiind stabilite, completul va examina argumentul privind soluția de încetare a procesului penal, invocat în ambele recursuri, dar și argumentul privind neexaminarea acțiunii civile, invocat în recursul părții vătămate, prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală.

Amnistia poate produce trei efecte: înlăturarea răspunderii penale, înlăturarea pedepsei penale și reducerea sau comutarea pedepsei. Fiecare dintre aceste efecte se aplică în funcție de etapa procesului penal. Înlăturarea răspunderii se aplică în timpul urmăririi penale (conform art. 275 pct. 4) și art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală). Înlăturarea pedepsei se aplică în instanța de judecată, inclusiv în apel (conform art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură 6 penală). Reducerea sau comutarea pedepsei se aplică după rămânerea definitivă a hotărârii și punerea ei în executare (art. 469 Cod de procedură penală). Aplicarea amnistiei este condiționată de acordul persoanei. Chiar dacă apărarea formulează o cerere în acest sens, unica soluție posibilă este emiterea unui sentințe de condamnare și de liberare de pedeapsă penală, după cum prevede art. 389 Cod de procedură penală. Prin urmare, instanța nu poate dispune încetarea procesului penal pe motivul aplicării actului de amnistie (decizia nr. 1ra-303/2024, § 36-42). Aceasta era și practica Curții Supreme de Justiție la ziua adoptării deciziei instanței de apel.

Renat Cojocari și Umarbec Rahimbaev au fost învinuiți în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de fond i-a recunoscut vinovați și a stabilit fiecăruia pedeapsa amenzii în mărime de 750 de unități convenționale (37.500 de lei). Totodată, a soluționat acțiunea civilă, chestiunea privind cheltuielile de judecată și soarta corpului delict. În apel, partea apărării a solicitat aplicarea Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Curtea de apel a încetat procesul penal în legătură cu aplicarea amnistiei. În motivare, a reținut că prima instanță a stabilit corect situația de fapt și de drept, că vinovăția inculpaților rezultă din totalitatea probelor administrate și că încadrarea juridică a faptelor este corectă. În continuare, motivarea s-a limitat la preluarea textului din Legea privind amnistia și la temeiurile procesuale ale încetării. Instanța a indicat că, deși vinovăția inculpaților este dovedită, procesul penal va fi încetat. Acest fapt contravine art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, care prevede că amnistia nu poate fi aplicată în lipsa unei condamnări. Aplicarea amnistiei presupune stabilirea vinovăției și pronunțarea unei pedepse, chiar dacă ulterior condamnatul este liberat de executarea acesteia. Curtea Supremă de Justiție a stabilit că încetarea procesului penal pe motive de nereabilitare poate fi dispusă după ce instanța a clarificat temeinic existența faptei și comiterea ei de către inculpat (deciziile nr. 1ra-303/2024, nr. 1ra-384/2023).

Completul mai constată că instanța de apel, adoptând soluția de casare a sentinței și pronunțând o nouă hotărâre de încetare a procesului penal, a omis să soluționeze acțiunea civilă. Lăsarea fără examinare a acțiunii civile în cazul încetării procesului penal nu este prevăzută de lege. Codul de procedură penală permite instanței să lase acțiunea civilă nesoluționată numai în cazul pronunțării unei sentințe de achitare, în condițiile art. 387 alin. (2) pct. 2), sau în cazul neprezentării părții civile la judecarea cauzei, potrivit art. 324 alin. (2). Lăsarea fără examinare a acțiunii civile ar impune părților vătămate inițierea unui noi proces civil pentru recuperarea prejudiciului. Prin urmare, instituția nepronunțării asupra acțiunii civile trebuie aplicată doar în cazurile prevăzute de lege și doar în circumstanțe excepționale, când „justificarea corespunzătoare a prejudiciului material este greu de realizat în scurt timp și prelungește excesiv de mult examinarea cauze” (decizia nr. 1ra-1611/2022, § 43). În prezenta cauză, instanța de apel nu a explicat în temeiul cărei norme nu a examinat acțiunea civilă, deși ea 7 a fost soluționată în prima instanță.

Potrivit jurisprudenței Curții Supreme de Justiție, recursurile prin care se invocă încetarea eronată a procesului penal ca efect al amnistiei sunt, de regulă, declarate inadmisibile, deoarece, chiar dacă ar fi admise, acestea nu ar produce efecte practice, iar problema de drept invocată nu mai prezintă importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței (încheierea nr. 1ra-519/23; nr. 1ra-760/2023; nr. 1ra-442/2023). Această soluție, însă, nu poate fi aplicabilă în prezenta cauză, deoarece admiterea recursului nu ar rămâne fără efecte juridice. Din contra, admiterea recursurilor ar determina soluționarea acțiunii civile. Din acest motiv, având în vedere că eroarea dată nu poate fi corectată de instanța de recurs, cauza urmează a fi remisă la rejudecare. Instanța de apel va trebui să se pronunțe motivat asupra vinovăției inculpaților, eventualei pedepse aplicate, precum și să abordeze chestiunea aplicării amnistiei în acord cu jurisprudența Curții Supreme de Justiție. De asemenea, curtea de apel urmează să soluționeze acțiunea civilă.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul procurorului Dorina Tăut și avocatului Doina Crețu, casează decizia Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2022 și dispune rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Sergiu Stratan 8