1ra-442/2023 — Art. 190 alin.1 CP

Raisa Damaschin a fost apărată de avocații Iurie Cușnir și Alexei Capbătut.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală. Procesul penal intentat în privința lui Raisa Damaschin în baza art. 190 alin. (1) Cod penal a fost încetat în temeiul Legii amnistiei nr. 243/2021. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, Cristina Colomeeț, a fost admisă în principiu, iar cheltuielile judiciare în sumă de 1820 de lei au fost trecute în contul statului. Instanța de apel a respins apelul procurorului și a menținut sentința.

La 01 martie 2023, procurorul din Procuratura UTA Găgăuzia, Lilia Sîrbu, a depus recurs prin care solicită casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare.

Urmărirea penală a fost pornită la 09 martie 2021 și s-a terminat la 17 martie 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 22 martie 2022 – 21 aprilie 2022. Instanța de apel a examinat cauza în perioadele 20 mai 2022 – 05 decembrie 2022. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 20 martie 2023. ÎN FAPT a) Învinuirea adusă

Raisa Damaschin a fost învinuită că, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare, a racolat-o pe Colomeeț Cristina, despre care cunoștea că nu este angajată și nu dispune de venituri stabile, și sub pretextul oferirii unui cadou a convins-o să procure pe numele său un telefon mobil prin contractarea unui credit. La 12 noiembrie 2020, în 1 municipiul Chișinău, la magazinul „VIC Mobile Stock” situat pe bd. Ștefan cel Mare, a fost încheiat contractul de credit cu OCN „Iute Credit” S.R.L., în sumă de 10.000 de lei, pentru procurarea produsului GSM. După semnarea actelor de către victimă, telefonul mobil a fost luat de Raisa Damaschin. Ea a cauzat Cristinei Colomeeț un prejudiciu în cuantum de 10.000 de lei. Acțiunile inculpatei au fost încadrate în baza art. 190 alin. (1) Cod penal. b) Sentința

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală. Prin sentința Judecătoriei Cimișlia, din 21 aprilie 2022, procesul penal a fost încetat în temeiul Legii amnistiei nr. 243/2021. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, Cristina Colomeeț, a fost admisă în principiu. Instanța a indicat că asupra întinderii despăgubirilor urmează să se pronunțe instanța de drept civil. Solicitarea de încasare a cheltuielilor judiciare de la Raisa Damaschin a fost respinsă deoarece ea are la întreținere patru copii minori și nu dispune de un loc permanent de muncă. Telefonul mobil a fost lăsat în proprietatea persoanei care l-a procurat de la lombard.

Instanța a constatat că declarațiile date de inculpată potrivit regulilor de audierea a martorului în ansamblu cu probele administrate la faza de urmărire penală demonstrează existența faptei incriminate. Fapta comisă de Raisa Damaschin întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.190 alin. (1) Cod penal. Cererea apărării privind aplicarea amnistiei a fost admisă. Instanța de fond a constatat că fapta a fost săvârșită anterior intrării în vigoare a Legii nr. 243/2021, inculpata și-a dat acordul în formă scrisă, iar cauza nu se încadrează în excepțiile prevăzute de art. 6 din această lege, și a dispus încetarea procesului penal. d) Apelul și decizia instanței de apel

La 04 mai 2022, procurorul în Procuratura raionului Basarabeasca, Igor Garaba, a declarat apel, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri noi prin care Raisa Damaschin să fie recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii imputate și condamnată la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale, cu absolvirea de executarea pedepsei în temeiul Legii amnistiei nr. 243/2021 și încasarea cheltuielilor judiciare în mărime de 1820 de lei. Procurorul a susținut că instanța de fond a dispus încetarea procesului penal fără a pronunța o sentință de condamnare și fără a constata vinovăția inculpatului, contrar prevederilor legale. Aplicarea amnistiei presupune, în mod obligatoriu, constatarea vinovăției și pronunțarea unei sentințe de condamnare, cu stabilirea pedepsei și liberarea de executarea acesteia în temeiul art. 107 Cod penal și art. 389 alin. (4) pct. 2 Cod de procedură penală. 2

La 05 decembrie 2022, Curtea de Apel Comrat, a respins apelul procurorului. Instanța de apel a făcut distincția între înlăturarea răspunderii penale și înlăturarea pedepsei și a reținut că, în cazul acceptării amnistiei de către inculpat, procesul penal trebuie încetat fără pronunțarea unei sentințe de condamnare și fără stabilirea pedepsei. Ea a menționat că amnistia poate înlătura atît răspunderea penală cît și pedeapsa penală. Prevederile art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală (liberarea de pedeapsă penală) devin aplicabile doar atunci cînd inculpatul nu este de acord cu aplicarea amnistiei iar în urma judecării cauzei se constată vina acestuia. Atunci cînd inculpatul cere aplicarea amnistiei urmează a fi emisă sentință de încetare a procesului. Colegiul penal a conchis că prevederile Codului de procedură penală interzic expres numirea și examinarea cauzei în fond, dar mai ales emiterea sentinței de condamnare în cauze care prezintă temeiuri de încetare a procesului. Instanța a indicat că încetarea procesului poate interveni chiar și de la etapa ședinței preliminare, atunci cînd persoana renunță la dreptul său de a-i fi dovedită vinovăția prin depunerea unei cereri de aplicare a amnistiei. Decizia susține că examinarea probelor și a audierea inculpatului potrivit art. 3641 Cod de procedură penală de către prima instanță, nu constituie o eroare procedurală care ar justifica casarea sentinței. Cu referire la cheltuielile judiciare, colegiul a reținut că instanța de fond corect a aplicat prevederile art.229 Cod de procedură penală și întemeiat a dispus trecerea acestora în contul statului. Decizia motivată a fost pronunțată și plasată public la 31 ianuarie 2023. e) Recursul

La 01 martie 2023, procurorul Lilia Sîrbu, din cadrul Procuraturii UTA Găgăuzia, oficiul Central, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Procurorul a solicitat casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare. În recurs se susține că instanța de apel a aplicat în mod greșit dispozițiile Legii nr.243/2021 privind amnistia, dispunând încetarea procesului penal în privința inculpatei Raisa Damaschin. Potrivit art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală și art. 107 Cod penal, amnistia poate fi aplicată exclusiv prin pronunțarea unei hotărâri de condamnare cu liberarea inculpatei de la executarea pedepsei, și nicidecum prin încetarea procesului penal. Hotărârea instanței de apel nu este suficient de motivată, instanța limitându-se la o simplă constatare a aplicabilității amnistiei, fără o analiză detaliată a normelor incidente și a efectelor juridice pe care acestea le produc.

La 20 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nimeni nu a depus referință.

Cererea de recurs a fost depusă până la 01 septembrie 2023. La acea dată, partea relevantă a art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală era următoarea: „(1) Hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: … 6) instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanţa a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluţia instanţei; … 16) norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiaşi norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiţie.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul procurorului se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Acest temei se referă la deficiențele în motivarea hotărârii judecătorești. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul acestui temei de recurs în decizia nr. 1ra-854/2022, § 100). Acest temei a fost interpretat în numeroase cauze (deciziile nr. 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023). Procurorul consideră că instanța eronat a încetat procesul penal fără stabilirea vinovăției și pedepsei condamnatei. Potrivit recurentului, instanța trebuia să pronunțe o sentință de condamnare și apoi să aplice amnistia și să libereze condamnata de executarea pedepsei penale. Completul va examina acest argument prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, care se referă la interpretarea legii contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. 4

Recurentul susține că instanța de apel a făcut o interpretare greșită a Legii nr.243/2021 privind amnistia și a art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală. Amnistia poate produce trei efecte: înlăturarea răspunderii penale, înlăturarea pedepsei penale și reducerea sau comutarea pedepsei. Fiecare dintre aceste efecte se aplică în funcție de etapa procesului penal. Înlăturarea răspunderii se aplică în timpul urmăririi penale (conform art. 275 pct. 4 și art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală). Înlăturarea pedepsei se aplică în instanța de judecată, inclusiv în apel (conform art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală). Reducerea sau comutarea pedepsei se aplică după rămânerea definitivă a hotărârii și punerea ei în executare (art. 469 Cod de procedură penală). Aplicarea amnistiei este condiționată de acordul persoanei. Chiar dacă apărarea formulează o cerere în acest sens, unica soluție posibilă este emiterea unei sentințe de condamnare și de liberare de pedeapsă penală, după cum prevede art. 389 Cod de procedură penală, întrucât amnistia nu înlătură caracterul penal al faptei, ci operează exclusiv ca o cauză de înlăturare a pedepsei, care poate interveni doar în raport cu o persoană a cărei vinovăție a fost constatată (decizia nr. 1ra-303/2024, §§ 36-42 și nr. 4-1re-51/2023, § 35). Curtea Supremă constată că interpretarea dată de instanța de apel art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală este eronată. Ea contravine și practicii Curții Supreme de Justiție la ziua adoptării deciziei instanței de apel (deciziile nr. 1ra-557/2022; 1ra-634/2022; 1ra-777/2022; 1ra-828/2022; 1ra-874/2022).

Deși instanțele ierarhic inferioare nu au stabilit pedeapsa pentru fapta prevăzută la art. 190 alin. (1) Cod penal și au încetat procesul penal în baza Legii nr. 243/2021 privind amnistia, această omisiune nu este suficientă pentru casarea deciziei. Instanța de apel, chiar dacă a făcut o interpretare eronată a art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, a menținut sentința. Prin sentință fapta inculpatei a fost constatată și corect încadrată la prevederile art. 190 alin. (1) Cod penal, iar acțiunea civilă a fost admisă în principiu. O asemenea abordare implică ideea că vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii respective a fost constatată. Completul este de acord cu procurorul că instanța trebuia să emită o hotărâre de condamnare și liberare de pedeapsă, nu una de încetare. Practica Curții Supreme de Justiție în această materie a fost clarificată după decizia instanței de apel (a se vedea decizia nr. 1ra-303/24). Indiferent de hotărârea adoptată, inculpata oricum ar fi fost liberată de pedeapsa penală. Admiterea în principiu a acțiunii civile nu este o soluție care să contravină cu fapta constatată și cu reținerea vinei inculpatei în comiterea ei. Chestiunea cheltuielilor de judecată și a corpurilor delicte a fost soluționată. Încetarea procesului nu a afectat cu nimic dreptul eventual de a solicita despăgubiri pentru fapta comisă. În asemenea circumstanțe, recursul este inadmisibil, deoarece, chiar dacă ar fi admis, nu ar produce efecte practice, iar problema juridică invocată în recurs nu mai este de o importanţă fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenţei (mutatis mutandis încheierea nr. 1ra-64/24, § 73). 5

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului în Procuratura UTA Găgăuzia, Lilia Sîrbu, împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 05 decembrie 2022. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 6