1ra-1175/2023 — Art. 190 alin. 2 lit. d, 361 alin. 1, 361 alin. 1 CP

Cristina Bulmaga s-a născut în anul 1991 în or. Vulcănești. Ea a fost apărată de avocații Ignat Dumitran și Serghei Covalenco.

Cristina Bulmaga a fost învinuită că, în luna iunie 2020, în calitate de reprezentant al S.A. „Moldcell” S.R.L., l-a indus în eroare pe Ivan Onofrei, afirmând că îi va procura telefonul mobil de model „iPhone XR”, care nu era disponibil în magazin. Onofrei i-a transmis 100 de dolari, echivalentul a 1.722,76 de lei, precum și o copie a buletinului de identitate. Ulterior, fără intenția de a procura telefonul, ea și-a însușit banii. La 20 iulie 2020, fiind împuternicită să încheie contracte de credit între instituțiile de credit și clienții magazinului, Bulmaga a folosit datele de identificare ale lui Onofrei. Ea a solicitat și a obținut de la „Easy Credit” S.R.L. un credit de consum în sumă de 7.934 de lei pentru procurarea mai multor bunuri, inclusiv a unui telefon mobil de model „Lenovo S145-15/WL”, în valoare de 7.090 de lei. Onofrei nu a primit aceste bunuri. Ele au fost însușite de Bulmaga și folosite în interes propriu. La 22 iulie 2020, Bulmaga a depus o cerere la „Iute Credit” S.R.L. din numele lui Onofrei pentru acordarea unui credit de consum în sumă de 6.229,45 de lei pentru achitarea bunurilor pretins procurate de Onofrei din magazin. În aceeași zi ea a încheiat contractul de credit nr. 1489683, conform căruia lui Onofrei i-a fost acordat un credit de consum în sumă de 4.299 de lei. Ulterior, din cauza neachitării ratelor, s-a format față de „Iute Credit” S.R.L. o datorie în sumă de 6.229,45 de lei. Acțiunile inculpatei au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Cristina Bulmaga a mai fost învinuită că, la 20 iulie 2020, având copia buletinului de identitate a lui Onofrei, a falsificat contractul nr. 0994685124, pretins încheiat între Onofrei și „Easy Credit” S.R.L., pentru obținerea unui credit de consum în sumă de 7.934 de lei. Potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/3-R-203, din 26 mai 2021, Bulmaga a semnat în contract cu numele „Onofrei”. Acțiunile inculpatei au fost încadrate în baza art. 361 alin. (1) Cod penal.

Cristina Bulmaga a mai fost învinuită că, la 22 iulie 2020, având copia buletinului de identitate a lui Onofrei, a falsificat contractul nr. 1489683, pretins încheiat între Onofrei și „Iute Credit” S.R.L., pentru obținerea unui credit de 1 consum în sumă de 4.299 de lei. Potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/3-R-203 din 26 mai 2021, Bulmaga a semnat în contract cu numele „Onofrei”. Acțiunile inculpatei au fost încadrate în baza art. 361 alin. (1) Cod penal.

La 17 august 2022, prin sentința Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, procesul penal în baza art. 190 alin. (2) lit. d), art. 361 alin. (1) și art. 361 alin. (1) Cod penal a fost încetat în baza Legii nr. 243/2021 cu privire la amnistie. Acțiunea civilă înaintată de „Easy Credit” S.R.L. a fost lăsată fără soluționare. În ședința preliminară Bulmaga, prin cerere scrisă, a solicitat aplicarea amnistiei, iar instanța a constatat că sunt întrunite toate condițiile pentru aplicarea acesteia. Potrivit sentinței, vinovăția inculpatei a fost confirmată prin probele prezentate de procuror și administrate în cadrul urmăririi penale.

La 02 septembrie 2022, procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Alexandru Turceac, a depus apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpata să fie recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunilor imputate, să-i fie stabilită pedeapsa și să fie liberată de executarea pedepsei principale în baza Legii privind amnistia. Procurorul a mai solicitat admiterea acțiunii civile și soluționarea chestiunilor privind cheltuielile de judecată și soarta corpurilor delicte. El a susținut că instanța de fond trebuia mai întâi să cerceteze probele și să constate vinovăția inculpatei și ulterior să pronunțe o sentință de condamnare, cu stabilirea pedepsei și liberarea de la executarea acesteia în baza amnistiei.

La 01 martie 2023, Curtea de Apel Comrat a respins apelul și a menținut sentința. Instanța a reținut că Legea nr. 243/2021 privind amnistia are caracter mixt. Aceasta poate duce fie la înlăturarea răspunderii penale, fie la înlăturarea pedepsei penale, iar alegerea efectelor aparține inculpatului. În baza prezumției de nevinovăție, inculpatul poate solicita încetarea procesului la orice etapă pentru a evita o condamnare. Dacă inculpatul își exprimă acordul scris pentru aplicarea amnistiei, instanța este obligată să dispună încetarea procesului, fără a analiza vinovăția sau probele. Procedura de condamnare cu liberarea de pedeapsă se aplică doar dacă inculpatul refuză încetarea procesului și dorește continuarea judecății. Decizia motivată a fost pronunțată la 29 martie 2023.

La 28 aprilie 2023, procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Lilia Sîrbu, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Recurentul a solicitat casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare. El susține că decizia este neîntemeiată, deoarece instanța a menținut greșit încetarea procesului penal în baza amnistiei. Potrivit procurorului, în cazul aplicării amnistiei, instanța trebuia să pronunțe o sentință de condamnare cu stabilirea pedepsei și liberarea de executarea acesteia, nu să înceteze procesul penal. Totodată, el susține că instanța urma să soluționeze acțiunea civilă înaintată de „Easy Credit” S.R.L. 2

La 21 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referințelor la recurs. Referințe nu au fost depuse.

Urmărirea penală a fost pornită la 06 aprilie 2021 și s-a terminat la 06 mai 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 13 mai – 17 august 2022. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 30 septembrie 2022 – 01 martie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 21 iulie 2023.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia CSJ nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul procurorului se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Procurorul contestă decizia prin care a fost menținută încetarea procesului penal în baza amnistiei. El susține că instanța trebuia să stabilească vinovăția inculpatei printr-o sentință de condamnare, să stabilească pedeapsa și să o libereze de executarea pedepsei principale, precum și să se pronunțe asupra acțiunii civile. Completul va examina aceste argumente prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, care se referă la interpretarea legii contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Amnistia poate produce trei efecte: înlăturarea răspunderii penale, înlăturarea pedepsei penale și reducerea sau comutarea pedepsei. Fiecare dintre aceste efecte se aplică în funcție de etapa procesului penal. Înlăturarea răspunderii se aplică în timpul urmăririi penale (conform art. 275 pct. 4) și art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală). Înlăturarea pedepsei se aplică în instanța de judecată, inclusiv în apel (conform art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală). Reducerea sau comutarea pedepsei se aplică după rămânerea definitivă a hotărârii și punerea ei în executare (art. 469 Cod de procedură penală). Aplicarea amnistiei este condiționată de acordul persoanei. Chiar dacă apărarea formulează o cerere în acest sens, unica soluție posibilă este emiterea unui sentințe de condamnare și de liberare de pedeapsă penală, după cum prevede art. 389 Cod de procedură penală. Prin urmare, instanța nu poate dispune încetarea procesului penal pe motivul aplicării actului de amnistie (decizia nr. 1ra-303/2024, § 36-42). 3

Cristina Bulmaga a fost învinuită în baza art. 190 alin. (2) lit. d), 361 alin. (1) și 361 alin. (1) Cod penal. Aceasta a solicitat în ședință preliminară aplicarea Legii nr. 243/2021. Potrivit sentinței, deși a reținut că vinovăția inculpatei este confirmată prin probele prezentate de procuror, pe care le-a enumerat, instanța nu a efectuat o analiză efectivă a fondului cauzei. Încetarea procesului penal a avut loc în ședința preliminară, iar cauza nu a fost examinată în procedură simplificată. Instanța de apel a menținut sentința, fără a evalua probele în vederea stabilirii existenței faptei și a vinovăției condamnatei. Din contra, ea a sugerat că, în cazul solicitării încetării cauzei penale, nici nu trebuie examinată vinovăția și probatoriul. Acest fapt contravine art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală. Aplicarea amnistiei presupune constatarea vinovăției și stabilirea unei pedepse, chiar dacă ulterior inculpatul este liberat de executarea acesteia. Curtea Supremă de Justiție a stabilit că încetarea procesului penal pe motive de nereabilitare poate fi dispusă doar după ce instanța a stabilit comiterea faptei incriminate de către inculpat (deciziile nr. 1ra-303/24, nr. 1ra-384/2023).

Completul mai constată că, prin respingerea apelului, instanța a menținut și soluția instanței de fond privind lăsarea fără soluționare a acțiunii civile. Lăsarea fără examinare a acțiunii civile în cazul încetării procesului penal nu este prevăzută de lege. Codul de procedură penală permite instanței să lase acțiunea civilă nesoluționată numai în cazul pronunțării unei sentințe de achitare, în condițiile art. 387 alin. (2) pct. 2), sau în cazul neprezentării părții civile la judecarea cauzei, potrivit art. 324 alin. (2) Cod de procedură penală. Lăsarea fără examinare a acțiunii civile ar impune părților vătămate inițierea unui nou proces civil pentru recuperarea prejudiciului. Prin urmare, instituția nepronunțării asupra acțiunii civile trebuie aplicată doar în cazurile prevăzute de lege și doar în circumstanțe excepționale, când „justificarea corespunzătoare a prejudiciului material este greu de realizat în scurt timp și prelungește excesiv de mult examinarea cauze” (decizia nr. 1ra-1611/2022, § 43).

Potrivit jurisprudenței Curții Supreme, recursurile prin care se invocă încetarea eronată a procesului penal ca efect al amnistiei sunt, de regulă, declarate inadmisibile, deoarece, chiar dacă ar fi admise, acestea nu ar produce efecte practice, iar problema de drept invocată nu mai prezintă importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței (încheierea nr. 1ra-519/23; nr. 1ra-760/2023; nr. 1ra-442/2023). Această soluție, însă, nu poate fi aplicabilă în prezenta cauză, deoarece admiterea recursului nu ar rămâne fără efecte juridice. Din contra, admiterea recursului ar determina soluționarea acțiunii civile. Instanța de apel la rejudecare va trebui să se pronunțe motivat asupra existenței faptelor și asupra comiterii acestora de către inculpată, precum și să examineze aplicarea amnistiei în conformitate cu jurisprudența Curții Supreme de Justiție. De asemenea, instanța urmează să soluționeze acțiunea civilă.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, în numele legii, 4 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul procurorului Lilia Sîrbu, casează decizia Curții de Apel Comrat din 01 martie 2023 și dispune rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Sud. Decizia este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Alexandru Negru Sergiu Stratan 5