1ra-384/2023 — Art. 217 alin 2 CP

Pavel Bașcov a fost apărat de avocatul Igor Ciur.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Procesul penal a fost încetat pe motiv că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează tragerea la răspundere penală (expirarea calității de bănuit). Instanța de apel a respins apelul și a menținut sentința.

La 10 februarie 2023, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Oleg Popov a depus recurs în care solicită casarea integrală a deciziei și remiterea cauzei la rejudecare, din motiv că eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Urmărirea penală a fost pornită la 10 iulie 2019 și s-a terminat la 13 august 2020. Prima instanță a examinat cauza în perioada 18 august 2020 - 21 mai 2021. Instanța de apel a examinat cauza între 12 ianuarie și 09 noiembrie 2022. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 09 martie 2023. ÎN FAPT

Pavel Bașcov a fost învinuit că, la 23 mai 2019, aproximativ la ora 20:30, a păstrat asupra sa, fără scop de înstrăinare, un pachețel din hârtie de culoare gălbuie, cu miros specific, aflat în buzunarul drept al hanoracului, ridicat ulterior de ofițerul de investigații Dumitru Stîngaci. Conform raportului de constatare tehnico- științifică din 05 iunie 2019, în masa vegetală uscată și mărunțită prezentată spre examinare, precum și în depunerile de pe un fragment de hârtie cu strat de staniol, a fost depistată substanța 5-fluoro ADBICA, în cantitate de 0,009 de grame, care se atribuie categoriei canabinoidelor sintetice. Acțiunile lui au fost încadrate în baza de art. 217 alin. (2) Cod penal.

La 21 mai 2021, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, procesul penal în privința lui Pavel Bașcov a fost încetat, reținând că termenul legal de menținere a calității de bănuit expirase la 10 octombrie 2019, fără emiterea 1 unei ordonanțe în temieul art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală. Instanța de judecată a cercetat mijloacele de probă, însă nu s-a expus asupra existenței faptei infracționale și a vinovăției inculpatului. Ea a menționat că, încă de la pornirea urmăririi penale, existau suficiente date care îl indicau pe Pavel Bașcov ca persoană bănuită de comiterea infracțiunii, astfel încât organul de urmărire penală era obligat să-i recunoască fără întârziere această calitate și să-i asigure garanțiile procesuale corespunzătoare. Întrucât punerea sub învinuire a avut loc după expirarea termenului legal de trei luni, fără respectarea cerințelor art. 63 Cod de procedură penală, instanța a reținut încălcarea dreptului la apărare și a garanțiilor procesului echitabil, ceea ce a determinat anularea ordonanței de punere sub învinuire și încetarea procesului penal.

La 24 mai 2021, procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Liliana Beșliu, a depus apel. Ea a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Pavel Bașcov să fie condamnat pentru infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de 150 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității și cu încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 2.758 de lei. Procurorul a invocat că instanța de fond a încetat neîntemeiat procesul penal. Urmărirea penală a fost pornită la 10 iulie 2019 in rem, Pavel Bașcov a fost recunoscut în calitate de bănuit la 17 iulie 2019, iar învinuirea i-a fost înaintată la 16 octombrie 2019. În aceste condiții, concluzia privind incidența unor circumstanțe care ar exclude sau condiționa tragerea la răspundere penală nu poate fi reținută.

La 09 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul. Instanța a verificat declaraţiile şi probele materiale examinate de prima instanţă. A fost audiat suplimentar inculpatul. Similar primei instanțe, nici instanța de apel nu a constatat existența faptei și nici vinovăția inculpatului în comiterea acesteia. Instanța a examinat doar legalitatea ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuit și a ordonanței de punere sub învinuire. Ea a susținut concluzia instanței de fond că, încă de la pornirea urmăririi penale, existau bănuieli rezonabile directe privind implicarea lui Pavel Bașcov, astfel încât organul de urmărire penală era obligat să- i recunoască imediat calitatea de bănuit. Învinuirea a fost înaintată abia la 16 octombrie 2019, după expirarea termenului de trei luni prevăzut de art. 63 Cod de procedură penală și în lipsa unei ordonanțe motivate de prelungire a calității de bănuit, împrejurare ce a fost apreciată ca o încălcare a dreptului la apărare, a prezumției de nevinovăție și a garanțiilor procesului echitabil. Decizia motivată a fost pronunțată la 11 ianuarie 2023

La 10 februarie 2023, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Oleg Popov, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea integrală a deciziei și remiterea cauzei la rejudecare, din motiv că eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs. Prima instanță, înainte de a dispune încetarea procesului penal, era obligată să constate fapta, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului, întrucât temeiul reținut are 2 caracter de nereabilitare și nu exclude vinovăția acestuia. Hotărârea pronunțată are, prin conținut și motivare, caracteristicile unei sentințe de achitare. Instanța de fond nu a efectuat o apreciere efectivă a probelor administrate de acuzare, iar instanța de apel nu a remediat această omisiune și nici nu a răspuns motivat criticilor procurorului privind aprecierea probelor, calificarea juridică a faptei și inexistența impedimentelor procedurale la punerea sub învinuire. Instanța de apel nu a combătut argumentul invocat de către procuror în apel că urmărirea penală a fost pornită in rem, iar simpla indicare a numelui unei persoane în ordonanță nu este suficientă pentru a concluziona că aceasta a fost inițiată in personam. Prima instanță a reținut în mod contradictoriu temeiurile încetării procesului penal. Deși în partea descriptivă a indicat un cumul de circumstanțe prevăzute de art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în dispozitiv instanța a făcut trimitere doar la existența altor circumstanțe care exclud sau condiționează tragerea la răspundere penală.

La 13 aprilie 2023, avocatul Igor Ciur, în numele lui Pavel Bașcov, a depus referință. El susține că, încă din 23 mai 2019, organul de urmărire penală dispunea de suficiente date care justificau o bănuială rezonabilă privind implicarea lui Pavel Bașcov în comiterea infracțiunii de păstrare și transportare a drogurilor, fapt confirmat și prin ordonanța de ridicare a obiectelor. Cu toate acestea, deși în privința sa au fost efectuate măsuri de investigație, calitatea de bănuit nu i-a fost atribuită imediat, iar ordonanța de punere sub învinuire a fost emisă abia la 16 octombrie 2019, peste cinci luni de la constatarea bănuielii rezonabile.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele 3 invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în redacția anterioară datei de 01 septembrie 2023, temei ce vizează motivarea deciziei instanței de apel și include cinci ipoteze distincte: a) instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel; b) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia; c) motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărârii; d) dispozitivul hotărârii este expus neclar; e) instanţa a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluţia.

Procurorul invocă faptul că instanțele inferioare au admis erori grave de drept care au influențat soluția cauzei. Prima instanță a dispus încetarea procesului penal fără a constata fapta, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului, deși temeiul reținut are caracter de nereabilitare. Nu s-a efectuat o apreciere efectivă a probelor, iar instanța de apel nu a răspuns motivat criticilor privind aprecierea probelor, calificarea juridică a faptei și caracterul in rem al urmăririi penale.

Instanțele nu s-au pronunțat clar asupra comiterii infracțiunii de către Pavel Bașcov. Prima instanță a dispus încetarea procesului penal, reținând existența unor circumstanțe care exclud sau condiționează tragerea la răspundere penală. Deși a prezentat situația de fapt și încadrarea juridică din rechizitoriu, motivarea s-a limitat la temeiurile procesuale ale încetării, fără o analiză efectivă a fondului cauzei. Instanța de apel a menținut sentința, limitându-se la enumerarea materialului probator, fără o evaluare efectivă a acestuia în vederea stabilirii existenței faptei și a vinovăției inculpatului.

Potrivit art. 413 Cod de procedură penală, instanța de apel are aceeași competență ca și instanța de fond în ceea ce privește judecarea cauzei. În principiu, ea are obligația de a analiza toate probele administrate și de a stabili existența faptei, precum și vinovăția sau nevinovăția inculpatului, chiar și în situația constatării unor circumstanțe de nereabilitare care duc la încetarea procesului penal. Curtea Supremă de Justiție a stabilit că încetarea procesului penal pe motive de nereabilitare poate fi dispusă după ce instanța a clarificat temeinic existența faptei și vinovăția persoanei (decizia nr. 1ra-303/24).

Completul de judecată reține că legea nu obligă ca persoana să fie recunoscută inițial în calitate de bănuit, iar ulterior în calitate de învinuit. Totuși dacă persoana a fost recunoscută în calitate de bănuit, procurorul trebuie să țină cont de termenii de la art. 63 alin. (2) Cod de procedură penală. Termenul limită pentru deținerea calității de bănuit a fost introdus pentru a proteja persoana suspectată de comiterea unei infracțiuni. Pentru a asigura o protecție efectivă a drepturilor și a preveni abuzurile, organul de urmărire penală are obligația, după apariția suspiciunii că persoana ar fi putut comite infracțiunea investigată, de a oferi în cel mult cinci zile calitate procesuală suspectului (decizia Curții 4 Constituționale nr. 25, din 29 martie 2018, § 29). Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat deja asupra chestiunii ce vizează art. 63 Cod de procedură penală și intervenirea nulității în cazul încălcării termenului de ținere în calitate de bănuit. Ea a subliniat că termenul de bănuit există pentru protecția drepturilor persoanei suspectate și nu poate fi ignorat prin neacordarea formală a acestei calități. Art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală prevede acționarea în anumite termene. Expirarea termenului prevăzut de art. 63 Cod de procedură penală atrage doar nulitate relativă. Ea nu duce automat la încetarea procesului penal. Potrivit art. 251² Cod de procedură penală, nulitatea relativă intervine doar dacă este afectată echitatea procesului sau drepturile părților (a se vedea încheierea 1ra-1392/2023, §§ 35-36 și decizia 1ra-303/2025, §§ 41-45).

Prin urmare, instanțele inferioare au interpretat și aplicat eronat art. 63 Cod de procedură penală, calificând pretinsa depășire a termenului de menținere a calității de bănuit drept un motiv autonom de excludere a răspunderii penale, fără a constata existența unei vătămări concrete a drepturilor procesuale ale inculpatului sau a echității procesului. Chiar și în ipoteza unei depășiri formale a termenului, aceasta nu putea conduce automat la încetarea procesului penal, în lipsa demonstrării unei afectări efective a caracterului echitabil al procesului.

Având în vedere că instanța de apel nu a soluționat fondul cauzei penale, Curtea Supremă de Justiție nu poate decât să remită cauza la rejudecare. Instanța de apel la rejudecare va trebui să se pronunțe motivat asupra existenței faptei și vinovăției inculpatului, precum și să abordeze chestiunea eventualelor nulități procedurale în acord cu jurisprudența Curții Supreme de Justiție.

Din motivele expuse mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul procurorului Oleg Popov, casează decizia Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2022 și dispune rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecători Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Vladislav Gribincea 5