1ra-187/2023 — Art. 287 alin. 1 CP

Grigori Dragușan s-a născut în anul 1994 în r-nul Ceadîr-Lunga. El a fost apărat de avocatul Ruslan Ahmedov.

Grigori Dragușan a fost învinuit că, la 13 aprilie 2018, aproximativ la ora 16:00, aflându-se în s. Joltai, în stradă, din intenții huliganice și fără motiv, a încălcat ordinea publică, prin manifestarea unei obrăznicii deosebite. Acesta i-a adresat cuvinte necenzurate și i-a aplicat intenționat lui Dmitri Garcev două lovituri cu capul în regiunea capului. În urma agresiunii, victima a suferit leziuni corporale ușoare. Acțiunile lui Dragușan au fost încadrate în baza art. 287 alin. (1) Cod penal (acțiuni care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și care se deosebesc prin obrăznicie deosebită).

La 08 aprilie 2022, prin sentința Judecătoriei Comrat, sediul Central, procesul penal în baza art. 287 alin. (1) Cod penal a fost încetat în baza Legii nr. 243/2021 cu privire la amnistie. Instanța a constatat că sunt întrunite toate condițiile legale pentru încetarea procesului penal în baza amnistiei. Infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal este mai puțin gravă, pentru care pedeapsa maximă este de până la trei ani de închisoare și se încadrează sub plafonul de șapte ani prevăzut de legea amnistiei. Dragușan și-a exprimat acordul pentru aplicarea amnistiei prin cerere scrisă.

La 21 aprilie 2022, procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Alexandr Vlah, a depus apel prin care solicită casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri de condamnare și liberare de executarea pedepsei în baza Legii privind amnistia. Acesta susține că instanța de fond trebuia mai întâi să constate vinovăția inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal și ulterior să pronunțe o sentință de condamnare, cu stabilirea pedepsei și liberarea de la executarea acesteia în baza amnistiei.

La 27 septembrie 2022, Curtea de Apel Comrat a respins apelul și a menținut sentința. Instanța a reținut că Legea nr. 243/2021 privind amnistia are caracter mixt. Aceasta poate duce fie la înlăturarea răspunderii penale, fie la înlăturarea pedepsei penale, iar alegerea aparține inculpatului. În baza prezumției de nevinovăție, inculpatul poate solicita încetarea procesului la orice etapă pentru 1 a evita o condamnare. Dacă inculpatul își exprimă acordul scris pentru amnistie, instanța este obligată să dispună încetarea procesului, fără a analiza vinovăția sau probele. Procedura de condamnare cu eliberarea de pedeapsă se aplică doar dacă inculpatul refuză încetarea și dorește continuarea judecății. Instanța a respins argumentele procurorului privind stabilirea pedepsei și a subliniat că, în caz de încetare, se soluționează doar aspectele legate de măsuri și cheltuieli. Decizia motivată a fost pronunțată la 10 noiembrie 2022.

La 09 decembrie 2022, procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Lilia Sîrbu, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Recurentul solicită casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare. În recurs se susține că decizia este neîntemeiată, deoarece instanța a menținut greșit încetarea procesului penal în baza amnistiei. Potrivit codului de procedură penală, în cazul aplicării amnistiei, instanța trebuia să pronunțe o sentință de condamnare cu stabilirea pedepsei și liberarea de executarea acesteia, nu să înceteze procesul penal. Încetarea procesului fără ca probele să fie analizate și fără stabilirea vinovăției condamnatului este greșită.

La 28 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nimeni nu a depus referință.

Urmărirea penală a fost pornită la 12 iulie și s-a terminat la 27 septembrie 2018. Prima instanță a examinat cauza în perioada 04 octombrie 2018 - 08 aprilie 2022. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 20 mai - 27 septembrie 2022. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 28 ianuarie 2023.

Articolul 107. Amnistia „Amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei.”

Partea relevantă a Codului de procedură penală, la data judecării apelului și depunerii recursului, era următoarea: „Articolul 275. Circumstanţele care exclud urmărirea penală. Urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, şi va fi încetată în cazurile în care: 4) a intervenit ... amnistia. Articolul 285. Încetarea urmăririi penale (2) Încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art. 275 pct.4)–9) ... Articolul 332. Încetarea procesului penal în şedinţa de judecată 2 (1) În cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5) –9), 285 alin. (2), precum şi în cazurile prevăzute în art.53-60 din Codul penal, instanţa, prin sentinţă motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. (5) În cazul prevăzut la art. 275 pct. 4), încetarea procesului penal nu se admite fără acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod obişnuit. Articolul 389. Sentinţa de condamnare (4) Sentinţa de condamnare se adoptă: 2) cu stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 din Codul penal şi în cazurile prevăzute în art.89 alin.(2) lit.a), b), c), e), f) şi g) din Codul penal. Articolul 391. Sentinţa de încetare a procesului penal (1) Sentinţa de încetare a procesului penal se adoptă dacă: 1) lipseşte plângerea părţii vătămate, plângerea a fost retrasă sau părţile sau împăcat; 2) a intervenit decesul inculpatului; 3) persoana nu a atins vîrsta pentru tragere la răspundere penală; 4) există o hotărâre judecătorească definitivă asupra aceleiaşi persoane pentru aceeaşi faptă; 5) există o hotărîre a organului de urmărire penală asupra aceleiaşi persoane pentru aceeaşi faptă de încetare a urmăririi penale, de scoatere a persoanei de sub urmărire penală sau de clasare a procesului penal; 6) există alte circumstanţe care exclud sau condiţionează pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală; precum şi 7) în cazurile prevăzute în art. 54-56 Cod penal.”

Cererea de recurs a fost depusă până la 01 septembrie 2023. La acea dată, partea relevantă a art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală era următoarea: „(1) Hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: … 6) instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanţa a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluţia instanţei; … 16) norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiaşi norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiţie.” 3

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul procurorului se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023.. Completul va examina acest argument prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, care se referă la interpretarea legii contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Amnistia poate produce trei efecte: înlăturarea răspunderii penale, înlăturarea pedepsei penale și reducerea sau comutarea pedepsei. Fiecare dintre aceste efecte se aplică în funcție de etapa procesului penal. Înlăturarea răspunderii se aplică în timpul urmăririi penale (conform art. 275 pct. 4) și art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală). Înlăturarea pedepsei se aplică în instanța de judecată, inclusiv în apel (conform art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală). Reducerea sau comutarea pedepsei se aplică după rămânerea definitivă a hotărârii și punerea ei în executare (art. 469 Cod de procedură penală). Aplicarea amnistiei este condiționată de acordul persoanei. Chiar dacă apărarea formulează o cerere în acest sens, unica soluție posibilă este emiterea unui sentințe de condamnare și de liberare de pedeapsă penală, după cum prevede art. 389 Cod de procedură penală. Prin urmare, instanța nu poate dispune încetarea procesului penal pe motivul aplicării actului de amnistie (decizia nr. 1ra-303/2024, §§ 36-42). Aceasta era și practica Curții Supreme de Justiție la ziua adoptării deciziei instanței de apel.

Grigori Dragușan a fost învinuit în baza art. 287 alin. (1) Cod penal. Acesta a solicitat aplicarea față de el a Legii amnistiei nr. 243/2021. Instanțele nu s-au pronunțat asupra comiterii infracțiunii de către Grigori Dragușan. Prima instanță a dispus încetarea procesului penal în legătură cu aplicarea amnistiei. Ea a prezentat situația de fapt și încadrarea juridică din rechizitoriu, iar motivarea s-a limitat la preluarea textului din Legea privind amnistia și la temeiurile procesuale ale încetării, fără o analiză efectivă a fondului cauzei. Instanța de apel a menținut sentința, fără a evalua probele în vederea stabilirii existenței faptei și a vinovăției condamnatului. Din contra, ea a sugerat că, în cazul solicitării încetării cauzei penale, nici nu trebuie examinată vinovăția și probatoriul (vezi para. 5). Acest fapt contravine art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, care prevede că amnistia nu poate fi aplicată în lipsa unei condamnări. Aplicarea amnistiei 4 presupune stabilirea vinovăției și pronunțarea unei pedepse, chiar dacă ulterior condamnatul este liberat de executarea acesteia. Curtea Supremă de Justiție a stabilit că încetarea procesului penal pe motive de nereabilitare poate fi dispusă după ce instanța a clarificat temeinic existența faptei și comiterea ei de către inculpat (deciziile nr. 1ra-303/24, nr. 1ra-384/2023).

Având în vedere că instanța de apel nu a soluționat fondul cauzei penale, Curtea Supremă de Justiție remite cauza la rejudecare. Instanța de apel la rejudecare va trebui să se pronunțe motivat asupra existenței faptei și dacă aceasta a fost comisă de condamnat, precum și să abordeze chestiunea aplicării amnistiei în acord cu jurisprudența Curții Supreme de Justiție.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul procurorului Lilia Sîrbu, casează decizia Curții de Apel Comrat din 27 septembrie 2022 și dispune rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Sud, în alt complet de judecători. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Leonid Chirtoacă 5