1ra-1373/23 — Art.287 CP

Iulian Bătrînac s-a născut în anul 1996 în mun. Chișinău. El este apărat de avocatul Ghenadie Danciuc.

Iulian Bătrînac a fost învinuit că, la 26 iunie 2021, aproximativ la ora 14:35, la intersecția străzilor Ciuflea și București din mun. Chișinău, aflându-se într-un loc public, încălcând ordinea publică, manifestând obrăznicie deosebită și urmărind demonstrarea braviei, l-a agresat fizic și verbal pe Mihail Didilica și i-a aplicat o lovitură cu capul în față. În urma loviturii, partea vătămată a suferit fractura oaselor nazale cu deplasarea fragmentelor, echimoze și excoriații, leziuni calificate drept vătămare corporală ușoară. Fapta a fost încadrată în baza art. 287 alin. (1) Cod penal – huliganism, adică acțiuni intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra unei persoane cu obrăznicie deosebită.

Prin Hotărârea nr. 25 din 12 august 2021, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale cuvântul „grosolan” și sintagma „cinism sau” din art. 287 alin. (1) Cod penal. Prima instanță a considerat că această hotărâre nu a dezincriminat huliganismul și nu a schimbat conceptul acestei infracțiuni. Ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriul din 25 august 2021 au fost întocmite după pronunțarea acestei hotărâri, iar cauza a fost examinată potrivit art. 287 alin. (1) Cod penal în forma aplicabilă la acel moment.

Probatoriul administrat poate fi rezumat după cum urmează: La 26 iunie 2021, la ora 14:52, Mihail Didilica a sesizat serviciul 112 despre faptul că a fost agresat, iar prin procesul-verbal din 6 iulie 2021 au fost consemnate circumstanțele sesizării (f.d. 4, 7, vol. I). Mihail Didilica a declarat că a oprit automobilul la semafor, iar șoferul automobilului Opel aflat în spatele său a început să claxoneze. El s-a apropiat de acel automobil pentru a discuta cu șoferul, iar, în timpul discuției, Iulian Bătrînac, aflat pe locul pasagerului, a coborât și i-a aplicat o lovitură cu capul în regiunea nasului, în urma căreia el a căzut. Didilica a negat că ar fi agresat persoanele din automobil, că ar fi tras de ușă, ar fi lovit geamul ori ar fi atins automobilul (f.d. 22, 128, vol. I). Potrivit raportului de expertiză medico-legală din 26 iulie 2021, Mihail Didilica a suferit fractura oaselor nazale cu deplasarea fragmentelor, echimoze și excoriații, leziuni calificate drept vătămare corporală ușoară (f.d. 29, vol. I). Ianuș Bătrînac a 1 declarat că automobilul condus de Mihail Didilica a frânat brusc în fața sa, motiv pentru care l-a claxonat. La urmărirea penală, el a susținut că partea vătămată a lovit ușa și geamul automobilului, a adresat cuvinte necenzurate și i-a amenințat, iar Iulian Bătrînac a coborât și a împins-o de lângă automobil (f.d. 23, vol. I). În instanța de judecată, Ianuș Bătrînac a confirmat că fratele său i-a aplicat lui Mihail Didilica o lovitură cu capul în nas și a precizat că, înainte de lovitură, partea vătămată nu a încercat să îl lovească nici pe el, nici pe inculpat. El a menționat doar că aceasta s-a apropiat repede și gesticula cu mâinile (f.d. 129, vol. I). Iulian Bătrînac, audiat în calitate de bănuit, a recunoscut fapta, dar nu a fost de acord cu încadrarea juridică potrivit art. 287 alin. (1) Cod penal (f.d. 49, vol. I). Ulterior, în calitate de învinuit, el a susținut că l-a împins pe Mihail Didilica, care s-ar fi împiedicat de bordură și ar fi căzut (f.d. 74, vol. I). În instanță, inculpatul a recunoscut că el este persoana surprinsă în înregistrarea video și că i-a aplicat părții vătămate lovitura cu capul. El a explicat că a intervenit deoarece a perceput comportamentul lui Mihail Didilica ca agresiv și a crezut că acesta urma să îl lovească pe fratele său. El a precizat că partea vătămată nu a lovit automobilul și nu le-a adresat cuvinte necenzurate (f.d. 132, vol. I). Înregistrările video ridicate la 14 iulie 2021 și examinate la 28 iulie 2021 surprind apropierea lui Mihail Didilica de automobilul Opel, fără ca acesta să îl atingă, discuția cu șoferul și momentul în care Iulian Bătrînac coboară de pe locul pasagerului și îi aplică o lovitură cu capul în regiunea feței, în urma căreia Mihail Didilica cade la sol. În timpul incidentului, alți participanți la trafic coboară din automobile și urmăresc altercația. Suportul DVD a fost recunoscut ca mijloc material de probă (f.d. 34 - 37, vol. I).

Prin ordonanța din 15 iulie 2021, Mihail Didilica a fost recunoscut în calitate de parte vătămată (f.d. 21, vol. I). La 28 octombrie 2021, acesta a înaintat acțiune civilă împotriva lui Iulian Bătrînac, solicitând 45.090 de lei cu titlu de prejudiciu material și 20.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. De asemenea, partea vătămată a solicitat 5.000 de lei pentru asistența juridică acordată de avocat. Prin încheiere protocolară din aceeași zi, inculpatul a fost recunoscut în calitate de parte civilmente responsabilă (f.d. 104–113, 141, vol. I).

Avocatul Ghenadie Danciuc a susținut că fapta lui Iulian Bătrînac nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal. El a arătat că acțiunile inculpatului au fost determinate de conflictul personal apărut cu Mihail Didilica, nu de intenția de a încălca ordinea publică, motiv pentru care, în opinia apărării, fapta constituie contravenție prevăzută de art. 78 Cod contravențional. De asemenea, avocatul a invocat că în ordonanța de punere sub învinuire și în rechizitoriu lipsește calificativul „grosolan”, susținând că, în aceste condiții, nu sunt întrunite elementele huliganismului (f.d. 97–100, 137–138, vol. I). La 10 februarie 2022, avocatul și Iulian Bătrînac au semnat cererea prin care au solicitat încetarea procesului penal în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia (f.d. 124, vol. I). Referitor la acțiunea civilă, apărarea a solicitat 2 respingerea acesteia ca neîntemeiată, susținând că prejudiciul material și moral pretins nu a fost demonstrat prin probe suficiente (f.d. 114–115, vol. I).

Cauza penală a fost examinată în procedură generală. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 17 ianuarie 2023, Iulian Bătrînac a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal. El a fost condamnat la amendă de 800 de unități convenționale (40.000 de lei). În temeiul art. 2 din Legea nr. 243/2021 privind amnistia, el a fost liberat de executarea pedepsei. Instanța a încasat de la acesta 768 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare și 5.000 de lei pentru asistența juridică acordată părții vătămate. Acțiunea civilă a fost admisă parțial. Au fost încasate 90 de lei cu titlu de prejudiciu material și 5.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, pretențiile privind prejudiciul material au fost admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să hotărască instanța civilă, iar pretențiile privind prejudiciul moral au fost respinse. Prima instanță a considerat că fapta întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal. Ea a reținut modul public de comitere, aplicarea violenței și intenția directă a inculpatului. Instanța a avut în vedere că partea vătămată nu a manifestat anterior violență asupra inculpatului sau a fratelui său, iar raportul de expertiză medico-legală a confirmat fractura oaselor nazale și celelalte leziuni, calificate drept vătămare corporală ușoară. În aceste împrejurări, instanța a apreciat că acțiunile inculpatului au încălcat ordinea publică și s-au caracterizat prin obrăznicie deosebită. Ea a respins poziția apărării potrivit căreia incidentul ar fi rezultat dintr-un simplu conflict personal și că fapta ar constitui contravenția prevăzută de art. 78 Cod contravențional. De asemenea, ea a considerat că modul public de comitere și aplicarea violenței diferențiază fapta de contravențiile prevăzute de art. 78 și 354 Cod contravențional. Instanța a respins și obiecția privind lipsa cuvântului „grosolan” din actele de învinuire, deoarece acesta fusese declarat neconstituțional înainte de întocmirea ordonanței de punere sub învinuire și a rechizitoriului. Referitor la amnistie, instanța a constatat că inculpatul și-a exprimat acordul în scris, că fapta fusese comisă înainte de adoptarea Legii nr. 243/2021 și că nu existau impedimente pentru aplicarea acesteia. În privința cheltuielilor judiciare, ea a pus în sarcina inculpatului 768 de lei, dintre care 448 de lei pentru raportul de constatare și 320 de lei pentru raportul de expertiză. În privința acțiunii civile, instanța a considerat dovedită suma de 90 de lei achitată pentru consultația medicală, iar suma de 45.000 de lei solicitată pentru intervenția chirurgicală a apreciat-o drept ipotetică, deoarece intervenția nu fusese efectuată și plata nu fusese dovedită. Din acest motiv, restul pretențiilor materiale a fost admis în principiu. Prejudiciul moral a fost stabilit la 5.000 de lei.

La 30 ianuarie 2023, avocatul Ghenadie Danciuc a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și încetarea procesului penal, susținând că fapta constituie contravenția prevăzută de art. 78 Cod contravențional. În opinia sa, incidentul a avut la bază un conflict personal, iar Iulian Bătrînac nu a urmărit 3 încălcarea ordinii publice. Avocatul a contestat și soluțiile privind acțiunea civilă și cheltuielile. El a susținut că prejudiciul material și moral nu au fost suficient dovedite și că prima instanță nu putea încasa 90 de lei cu titlu de prejudiciu material, iar pentru restul pretențiilor materiale să admită acțiunea în principiu. De asemenea, încasarea a 768 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare este nejustificată, precum este insuficient motivată și suma de 5.000 de lei pentru asistența juridică. El a solicitat respingerea acțiunii civile și a cheltuielilor judiciare, precum și reducerea cheltuielilor pentru asistența juridică.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2023, pronunțată integral la 21 iunie 2023, apelul a fost respins. Instanța a considerat că prima instanță a stabilit corect situația de fapt, a apreciat probele în ansamblu și a dat faptei încadrarea juridică corespunzătoare. Ea a respins argumentul privind caracterul contravențional al faptei și a menținut soluțiile privind acțiunea civilă, cheltuielile judiciare și cheltuielile pentru asistența juridică.

La 19 iulie 2023, avocatul Ghenadie Danciuc a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare. Avocatul invocă aprecierea incompletă a probelor privind împrejurările conflictului și motivul acțiunilor inculpatului, susținând că Iulian Bătrînac a reacționat la comportamentul pretins agresiv al părții vătămate, pe care l-a perceput ca pe o amenințare pentru fratele său. Fapta nu întrunește elementele infracțiunii de huliganism, ci ține de sfera răspunderii contravenționale. În acest sens, el invocă Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4/2006 privind delimitarea huliganismului de contravenții și susține că simpla aplicare a violenței într-un loc public nu este suficientă dacă fapta nu este îndreptată împotriva ordinii publice.

La 16 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat prezentarea referinței la recurs. Nicio referință nu a fost prezentată.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 13 iulie - 25 august 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 09 septembrie 2021 – 17 ianuarie 2023, iar instanța de apel în perioada 09 februarie – 12 aprilie 2023. La 16 august 2023, dosarul a parvenit la Curtea Supremă de Justiție și a fost repartizat unui judecător al cărui transfer temporar la Curte a încetat ulterior. La 28 iulie 2025, cauza a fost repartizată judecătorului Vladislav Gribincea.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele 4 invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală. Argumentele privind aprecierea probelor, lipsa unui răspuns suficient la versiunea apărării, și motivarea deciziei instanței de apel vor fi examinate în temeiul pct. 6). Argumentul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii de huliganism va fi examinată în temeiul pct. 8).

Referitor la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, avocatul pretinde că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu a apreciat probele în ansamblu, iar hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Completul reiterează că simplul dezacord cu motivarea instanței de apel nu cade sub incidența acestei norme. Obligația instanței de apel este de a răspunde argumentelor care, dacă ar fi admise, ar putea schimba soluția, nu și celor care nu pot avea vreun efect asupra acesteia. Acesta este și standardul de motivare impus de art. 6 din CEDO (a se vedea hotărârile CtEDO Moreira Ferreira v. Portugalia (nr. 2), 2017, § 84; S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România, 2013, § 40). De asemenea, instanța de apel poate, printr-o declarație generala, să respingă argumentul invocat în apel, subscriind motivării convingătoare a primei instanțe pentru respingerea argumentului respectiv (a se vedea hotararile CtEDO Garcia Ruiz v. Spania, 1999, § 26; Stepanyan v. Armenia, 2009, § 35).

În cauză, instanța de apel a răspuns argumentelor esențiale ale apărării. Argumentul potrivit căreia Iulian Bătrînac ar fi intervenit pentru a-și proteja fratele de o pretinsă agresiune a părții vătămate nu este confirmată de probe. Înregistrarea video arată că Mihail Didilica s-a apropiat de automobilul Opel și a discutat cu șoferul, fără să atingă automobilul. Iulian Bătrînac a coborât de pe locul pasagerului și i-a aplicat o lovitură cu capul în regiunea feței, în urma căreia partea vătămată a căzut. Din imagini nu rezultă că, înainte de lovitură, Mihail Didilica ar fi exercitat violență asupra condamnatului ori asupra fratelui său. Incidentul s-a produs în trafic, la o intersecție, în prezența altor participanți, unii dintre care au coborât din automobile și au urmărit altercația. După incident, condamnatul a urcat din nou în automobil, iar el și fratele său au plecat de la fața locului. Ianuș Bătrînac a declarat că Mihail Didilica nu a încercat să îl lovească nici pe el, nici pe condamnat, iar Iulian Bătrînac a confirmat că partea vătămată nu a lovit automobilul și nu le-a adresat cuvinte necenzurate. Raportul de expertiză medico-legală confirmă leziunile suferite de Mihail Didilica, inclusiv fractura oaselor nazale cu deplasarea fragmentelor, acestea fiind calificate drept vătămare corporală ușoară (vezi para. 4). În aceste condiții, instanța de apel a avut motive suficiente pentru a respinge susținerea privind necesitatea protejării fratelui. Prin urmare, în această parte, recursul este vădit neîntemeiat. 5

Referitor la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, avocatul susține, prin raportare la Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4/2006, că fapta nu întrunește elementele infracțiunii de huliganism. El invocă lipsa unei conduite îndreptate împotriva ordinii publice și a intenției de a o încălca, arătând că acțiunile condamnatului au fost determinate de relațiile ostile apărute spontan cu partea vătămată și, în opinia sa, au urmărit doar vătămarea integrității corporale.

Potrivit pct. 3, 6 și 9 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4/2006, huliganismul presupune un caracter public al conduitei și acțiuni îndreptate împotriva ordinii publice. La delimitarea acestei infracțiuni de contravenția prevăzută de art. 78 Cod contravențional și de faptele determinate de relații personale ostile sunt relevante orientarea intenției, motivele, scopul și circumstanțele concrete ale faptei. Spre deosebire de contravenția prevăzută de art. 78 Cod contravențional, care sancționează vătămarea integrității corporale, huliganismul presupune, pe lângă aplicarea violenței, și o acțiune principală care încalcă ordinea publică.

Argumentul recurentului formulat prin raportare la această Hotărâre a Plenului nu poate fi reținut. Din cele constatate la para. 17 rezultă că acțiunile condamnatului au depășit cadrul unei simple fapte îndreptate împotriva integrității corporale, determinate de relații personale ostile. Raportate la criteriile expuse la para. 19, caracterul public și demonstrativ al intervenției, lipsa unei ostilități anterioare față de victimă și aplicarea violenței conformă că încadrarea juridică a faptei este corectă. Prin urmare, concluzia instanței de apel că fapta întrunește elementele art. 287 alin. (1) Cod penal este întemeiată, iar recursul este vădit neîntemeiat.

Din motivele expuse supra, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Ghenadie Danciuc împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Sergiu Stratan 6