1ra-1480/2023 — Art. 287 alin. 1 CP

Vladislav Dzîc s-a născut în anul 1985 în r-ul Edineț. În recurs a fost apărat de avocatul Cristina Lungu.

Vladislav Dzîc a fost învinuit că, la 30 octombrie 2021, în jurul orei 21:00, aflându-se pe teritoriul Coloanei Auto nr. 9 din mun. Chișinău, a inițiat un conflict spontan cu Victor Palamarciuc, care activa în calitate de șofer de taxi și care venise la locul menționat cu autoturismul de serviciu. Inculpatul a încălcat ordinea publică manifestând lipsă de respect față de societate, agresând fizic victima și cauzându-i vătămări corporale ușoare, după care a deteriorat automobilul acesteia. Acțiunile au fost încadrate în baza art. 287 alin. (1) Cod penal.

În prima instanța cauza penală a fost examinată în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. La 16 iunie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a încetat procesul penal ca urmare a aplicării Legii privind amnistia, iar inculpatul a fost obligat să achite în beneficiul statului suma de 768 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Instanța a constatat că vinovăția inculpatului este dovedită prin probele administrate (declarațiile părții vătămate, martorului, proceselor-verbale și raportului de expertiză medico-legală) și că fapta întrunește elementele infracțiunii de huliganism (art. 287 alin. (1) Cod penal). Instanța a mai constatat că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de Legea nr. 243/2021 privind amnistia, întrucât fapta a fost comisă anterior adoptării actului de amnistie, iar infracțiunea imputată se încadrează în categoria celor pentru care poate fi aplicată amnistia. Instanța a menționat că inculpatul și-a exprimat în scris acordul privind aplicarea amnistiei și încetarea procesului penal.

La 24 iunie 2022, procurorul Maria Mîndrescu a declarat apel în care a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Vladislav Dzîc să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate și condamnat la un an de închisoare în penitenciar de tip semiînchis și liberarea acestuia de executarea pedepsei în baza Legii nr. 243/2021 privind amnistia, cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței. Procurorul invocă că instanța de fond, deși a examinat cauza în procedură simplificată și a constatat corect vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, a aplicat în mod eronat legea, dispunând încetarea procesului penal fără a pronunța o 1 condamnare și fără stabilirea pedepsei.

La 23 ianuarie 2023, avocatul Andrei Cernicov, împreună cu partea vătămată Victor Palamarciuc, au depus o acțiune civilă prin care au solicitat recunoașterea lui Palamarciuc în calitate de parte civilă și încasarea de la Vladislav Dzîc, în beneficiul acestuia, a prejudiciului material în sumă de 24.642,64 de lei, a prejudiciului moral în sumă de 20.000 de lei, precum și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3.000 de lei.

La 21 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul procurorului, a casat parțial sentința în latura penală și civilă și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care inculpatul a fost recunoscut vinovat și condamnat la un an de închisoare, fiind însă liberat de executarea pedepsei în temeiul Legii privind amnistia. Acțiunea civilă a fost admisă și a fost dispusă încasarea din contul lui Vladislav Dzîc în beneficiul lui Victor Palamarciuc a prejudiciului material în sumă de 24.642,64 de lei, cheltuieli pentru asistență juridică – 3.000 de lei și prejudiciul moral – 5.000 de lei. În rest sentința a fost menținută. Instanța de apel a reținut că, deși fapta inculpatului a fost dovedită și acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, instanța de fond a încetat procesul penal în baza amnistiei în loc să fie adoptată a sentință de condamnare și liberare de executarea pedepsei. Instanța a admis acțiunea civilă doar parțial, reținând că prejudiciul material de 24.642,64 de lei și cheltuielile de asistență juridică de 3.000 de lei sunt dovedite și urmează a fi încasate integral de la inculpat. În privința prejudiciului moral, instanța a constatat existența suferințelor psihice ale părții vătămate, dar a redus cuantumul solicitat de la 20.000 de lei la 5.000 de lei.

La 08 iunie 2023, avocatul Cristina Lungu a declarat recurs în interesele condamnatului, fără a specifica vreun temei de recurs. Ea solicită casarea deciziei în latura civilă și pronunțarea unei hotărâri noi în această parte, prin care acțiunea civilă să fie respinsă ca neîntemeiată. Ea invocă că acțiunea civilă a fost admisă cu încălcarea prevederilor art. 225 și 221 Cod de procedură penală, întrucât nu a fost formulată și susținută corespunzător în prima instanță și a fost examinată cu depășirea cadrului procedural legal în apel. Partea civilă nu a prezentat lista probelor și nu a fundamentat temeinic prejudiciul pretins, iar instanța de apel a apreciat superficial probele privind prejudiciul material și moral, inclusiv cheltuielile și bunurile indicate, fără a stabili o legătură clară și demonstrată cu fapta imputată. Totodată, se invocă încălcarea dreptului la apărare al inculpatului, întrucât acțiunea civilă nu i-ar fi fost comunicată efectiv pentru a-și putea expune poziția.

La 04 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat prezentarea referinței la recurs. La 05 mai 2026, procurorul-șef interimar al Secției reprezentarea a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Cătălin Scutelnic a depus referință, în care susține că recursul declarat de avocat este admisibil și întemeiat, deoarece instanța de apel a soluționat greșit latura civilă – a admis 2 acțiunea civilă formulată abia în apel, deși aceasta nu poate fi introdusă pentru prima dată în această etapă. Acuzatorul propune casarea parțială a deciziei și respingerea acțiunii civile.

Urmărirea penală a fost pornită la 10 noiembrie 2021 și s-a terminat la 05 ianuarie 2022. În prima instanță cauza penală a fost examinată în perioada 20 ianuarie – 16 iunie 2022. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 25 octombrie 2022 – 21 martie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 30 august 2023.

Articolul 372 alin. (3) Cod de procedură civilă prevede următoarele: „(3) În apel nu se poate schimba calitatea procedurală a părţilor, temeiul sau obiectul acţiunii şi nici nu pot fi înaintate noi pretenţii. Se pot cere însă dobînzi, rate, venituri ajunse la termen şi orice alte despăgubiri apărute după emiterea hotărîrii în primă instanţă, se poate solicita o compensaţie legală.”

La data depunerii recursului, partea relevantă a art. 427 Cod de procedură penală era următoarea: „(1) Hotărîrile instanţei de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanţele de fond şi de apel în următoarele temeiuri: … 6) instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ... sau instanţa a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluţia instanţei;”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele 3 invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recurentul nu a invocat nici un temei de recurs, însă susține că acțiunea civilă a fost admisă cu încălcarea art. 225 și 221 Cod de procedură penală, întrucât nu a fost formulată în prima instanță. Acest argument cad sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care se referă la carențe de motivare sau la erori grave de fapt.

Potrivit materialelor cauzei, la 23 ianuarie 2023, la faza examinării cauzei în ordine de apel, partea vătămată Victor Palamarciuc a depus acțiunea civilă, cu solicitarea de a încasa din contul inculpatului a prejudiciului material și moral cauzat în urma infracțiunii. Deși partea vătămată, la faza examinării cauzei în prima instanță, a spus că are pretenții materiale față de condamnat, ea nu a prezentat o cerere scrisă în acest sens. Instanța de fond nu s-a expus asupra acestui aspect anume din acest motiv.

Conform art. 220 Cod de procedură penală, acțiunea civilă se examinează potrivit Codului de procedură penală, însă normele procedurii civile se aplică în mod complementar, în măsura în care nu contravin principiilor procesului penal (vezi para. 9). Conform art. 372 alin. (3) Cod de procedură civilă, în apel nu poate fi schimbat obiectul acțiunii, sau înaintate pretenții noi (vezi para. 10). Având în vedere această normă, care nu contravine principiilor procesului penal, în instanța de apel nu putea fi solicitată pentru prima dată încasarea daunelor materiale și morale. Omisiunea avocatului de a consilia corespunzător partea vătămată face imposibilă încasarea și a cheltuielilor pretinse de asistență juridică.

Această soluție nu împiedică victima să depună în instanța civilă o cerere de chemare în judecată pentru a pretinde prejudiciul cauzat prin infracțiune.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul avocatului Cristina Lungu, casează decizia Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2023 în latura civilă, rejudecă cauza în această parte și pronunță o nouă hotărâre prin care respinge acțiunea civilă. În rest, menține decizia Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2023. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Vladislav Gribincea 4