1ra-350/2023 — Art. 264 alin. 3 lit.a CP

Adrian Drucioc a fost apărat de avocații Denis Lesnic și Nicolae Chirtoagă.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Adrian Drucioc a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la trei ani de închisoare și privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de doi ani. Executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de doi ani.

La 01 decembrie 2022 Curtea de Apel Bălți a respins apelul procurorului și a admis apelul inculpatului, a casat sentinţa şi a pronunţat o nouă hotărâre. Adrian Drucioc a fost achitat pe motiv că fapta lui nu întruneşte elementele infracţiunii.

La 13 februarie 2023, procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Liliana Pasat, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 01 decembrie 2022 și trimiterea cauzei la rejudecare.

Urmărirea penală a fost pornită la 26 ianuarie 2018 și s-a finalizat la 29 mai 2019. Prima instanță a examinat cauza în perioada 04 iunie 2019 – 12 noiembrie 2020. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 21 ianuarie 2021 – 01 decembrie 2022. La 28 februarie 2023, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT 1 a. Învinuirea adusă 6. Adrian Drucioc, a fost acuzat că la 17 decembrie 2017 aproximativ la ora 17:10, atunci cînd conducea automobilul Mercedes Benz 250 D în or. Edineț, pe str. Șoseaua Bucovinei, a încălcat obligațiile ce-i reveneau potrivit pct. 45.1 și 45.2 din Regulamentul Circulației Rutiere. El nu a adaptat viteza la condițiile situației rutiere, la starea sa de atenție și la starea tehnică a vehiculului și nu a redus viteza pînă la stopare atunci cînd în cale i-a apărut un obstacol. În consecință a tamponat pietonul Ion Rusu, care traversa carosabilul neregulamentar. În urma impactului, victima a suferit vătămări corporale grave. Acțiunile acestuia au fost încadrate conform art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal b. Probele acuzării

La 17 decembrie 2017, Liviu Zabrianschii a sesizat poliția. El a comunicat că în or. Edineț automobilul de model Mercedes a tamponat pietonul Ion Rusu. Victima a fost transportată la spital cu fractura deschisă a gambei stângi (f.d. 3, vol. I).

La 06 aprilie 2018 partea vătămată Ion Rusu a declarat că, la 17 decembrie 2017, aproximativ la ora 17:10, a ieșit de la serviciu și în apropierea oficiului „Gloria Qvarc”, a încercat să traverseze strada Șoseaua Bucovinei. Afară era întuneric. El s-a asigurat că nu vin automobile doar din partea stângă, din direcția autogării, însă nu și din partea dreaptă, din direcția Briceni. În timp ce traversa strada cu pas normal, acesta a fost tamponat de un automobil de model „Mercedes”, care se deplasa din partea dreaptă. A fost lovit în partea dreaptă a corpului și a suferit fractura piciorului stâng. El admite că înainte de impact a observat automobilul și a încercat să se ferească. În instanță, el a precizat că a auzit frînare și a fost lovit la piciorul stîng. Conducătorul auto a oprit imediat, a solicitat ambulanța și i-a acordat primul ajutor, însoțindu-l ulterior la spital. Ulterior, a aflat că automobilul era condus de Adrian Drucioc. Acesta a reparat prejudiciul cauzat prin suportarea cheltuielilor de tratament, astfel încât partea vătămată nu are pretenții materiale sau morale față de el (f.d. 42; 238-239, vol. I).

La 12 martie 2018 Valentin Munteanu, audiat în calitate de martor a relatat că la 17 decembrie 2017, aproximativ între orele 17:00-18:00, pe șoseaua Bucovinei din or. Edineț, a observat un accident rutier. Un automobil de model „Mercedes”, care avea deteriorări la farul și parbrizul din partea dreaptă. Mijlocul de transport era poziționat pe partea dreaptă a carosabilului. El nu a văzut momentul producerii accidentului. A asistat colaboratorii de poliție la efectuarea măsurărilor și a semnat procesul-verbal de cercetare la fața locului. El nu și-a amintit starea carosabilului și nici dacă iluminatul stradal era conectat. (f.d. 36-37; 237, vol. I). 2

La 17 decembrie 2017 în intervalul de timp de la ora 17:19 pînă la 18:05 a fost realizată cercetarea locului accidentului rutier. A fost întocmită o schemă a accidentului rutier cu tabelul fotografic anexat. În cadrul acțiunii procesuale s-a stabilit că accidentul s-a produs în or. Edineț, str. șos. Bucovina. Carosabilul pe sectorul de drum era uscat, cu lățimea de aproximativ 7,6 m, cu două benzi de deplasare, circulația se realiza pe cîte o bandă pe sens. Sectorul de drum era iluminat artificial de la pilonii de de iluminare orășenească de pe marginea drumului. Pe carosabil lipsesc marcajele rutiere. Circulația rutieră pe sectorul de drum era nedirijată. Pe carosabil au fost constatate urme de frânare ale automobilului de model Mercedes. Lungimea lor era de 6,3 metri din dreapta și de 6,1 metri din stînga. Automobilul era poziționat la 2 metri de acostamentul din dreapta și la 3,7 metri de acostamentul din stînga. Distanța de la spatele automobilului și locul amplasării indicatorului de avertizare 1.20 (presemnalizare trecere pentru pietoni) era de 17,4 metri). Automobilul avea deteriorări la parbrizul din față dreapta, la fara dreaptă față și oglinda față dreapta. La doi metri de la far au fost depistate fragmente de cioburi de sticlă și o pată brună roșiatică asemănătoare cu sîngele (f.d.5-9, vol. I).

Procura din 12 august 2016 denotă că automobilul era în folosința lui Adrian Drucioc (f.d. 21, vol. I).

Extrasul Eurosystem, denotă că sistemul de frînare a mijlocului de transport Mercedes 250D nu avea abateri de la normele stabilite (f.d.24, vol. I).

La 23 ianuarie 2018, a fost cercetat automobilul implicat în accident. Procesul-verbal și tabelul fotografic anexat, denotă că automobilul Mercedes Benz 250D, prezenta deteriorări ale parbrizului față dreapta, oglinda de la portiera față dreapta, precum și a farului față dreapta. Automobilul era echipat cu pneuri pentru sezonul iarnă (f.d.25-27, vol. I).

Rapoartelor de constatare din 22 decembrie 2017, denotă că în probele biologice ridicate de la Adrian Drucioc și partea vătămată Ion Rusu nu s-a depistat alcool etilic (f.d.46-49, vol. I).

Raportul de constatare medico-legală din 27 decembrie 2017, atestă că partea vătămată Ion Rusu a suferit echimoze la cotul și antebrațul stâng, fractura oaselor gambei stângi cu deplasarea fragmentelor. Vătămările prezintă pericol pentru viață și sunt calificate ca grave (f.d.50, vol. I).

La 20 august 2018 a fost realizat un experiment și s-a întocmit un proces verbal de consemnare a rezultatelor lui, o schiță și un tabel fotografic. S-a stabilit că în condițiile lipsei iluminării stradale, a carosabilului uscat, a luminii cuplate la faza scurtă, un pieton îmbrăcat în haine negre fără semne reflectorizante, devenea vizibil de la o distanță de 13 metri. Distanța respectivă se reducea la nouă metri dacă din direcție opusă se deplasa un alt mijloc de transport cu lumina 3 cuplată la faza scurtă. Timpul în care un pieton traversează traseul la pas obișnuit a fost de 09,40 secunde, la pas semi-alergat a fost de 05,77 secunde și în fugă a fost de 03,61 secunde. (f.d.95-103, vol. I).

Potrivit raportului de expertiză judiciară din 15 ianuarie 2019, viteza de deplasare a mijlocului de transport anterior aplicării frânei și formării urmei de frânare cu lungimea de 6,3 metri era de aproximativ 38 km/h. În raport s-a menționat că această valoare, de 38 km/h, este mai mică decât viteza indicată de organul de urmărire penală, estimată la 45-50 km/h. Din acest motiv, cercetările ulterioare au fost efectuate prin raportare la viteza stabilită de organul de urmărire penală. Expertul a concluzionat că, în situația în care pietonul a parcurs până la impact distanța de 5,4 metri cu viteza de 4,13 km/h sau 6,7 km/h, conducătorul auto avea posibilitatea tehnică de a evita tamponarea prin frânare. În schimb, dacă pietonul s-a deplasat cu viteza de 10,77 km/h, conducătorul auto nu dispunea de o asemenea posibilitate tehnică. De asemenea, în raport s-a indicat că, la o viteză de 45-50 km/h, automobilul ar fi putut parcurge o distanță de 59-65 metri, 36-40 metri sau 23-25 metri, în funcție de timpul în care pietonul parcurgea distanța de 5,4 metri cu vitezele de 4,13 km/h, 6,7 km/h sau, respectiv, 10,77 km/h. (f.d.110-121, vol. I). c. Probatoriul apărării

Martorul Nicolae Drucioc a declarat că la 20 august 2018 a participat la experiment. El a semnat procesul-verbal. Era participant la experiment și i s-a spus să meargă încetișor. Un polițist cronometra timpul parcurgerii cu telefonul mobil. Numai odată a traversat strada la indicația polițistului de la stânga spre dreapta. Lumina stradală nu lumina în acel moment. Automobilele care se deplasau în vale erau vizibile de la 200 m. În experiment era antrenată o mașină și o persoană care traversa strada. A semnat procesul, dar nimeni nu i-a lămurit că are dreptul de a face cunoștință cu procesul. Nu ține minte dacă Drucioc a făcut cunoștință cu procesul verbal, el era în mașină și doar a arătat cum s-a produs accidentul (f.d.13, vol. II).

Martorul Tudor Potapi a declarat că a participat la efectuarea experimentului. La locul accidentului strada este dreaptă și lungă. Șoseaua se vede la 200 m în depărtare. Nu-și amintește cine au mai fost martori, nici cine cronometra timpul. Din care parte pietonul traversa nu ține minte. Inculpatul a participat la experiment (f.d.21, vol. II).

Adrian Drucioc a explicat că la 17 decembrie 2017, aproximativ la ora 17:00, conducea automobilul de model Mercedes prin or. Edineț, în direcția municipiului Chișinău. În automobil mai erau soția sa și copilul minor. Se deplasa regulamentar pe banda sa de circulație, cu viteza de aproximativ 40-50 km/h. Vizibilitatea era redusă și avea conectată la automobil faza scurtă. Din sens 4 opus circulau alte automobile cu faza lungă, ceea ce i-a redus din vizibilitate. În apropierea stației PECO a observat, la o distanță de circa 7-8 metri un pieton îmbrăcat în haine întunecate care traversa neregulamentar carosabilul. El a frânat brusc imediat ce a observat pietonul. A auzit o lovitură în partea dreaptă-față a automobilului și a observat deteriorarea parbrizului. După impact, a coborât din automobil, a acordat ajutor victimei și a solicitat intervenția ambulanței și a poliției. El nu era în stare de ebrietate, nu consumase droguri. Trecerea pentru pietoni era amplasată mai jos de locul accidentului. A participat la experimentul din 20 august 2018 și nu a fost de acord cu concluziile expertizei auto-tehnice și măsurările efectuate (f.d. 61-63; 93-94; 240-242, vol. I). d. Procedura în prima instanță și sentința

În primă instanță inculpatul Adrian Drucioc a pledat pentru dispunerea unei expertize auto-tehnice suplimentare în comisie. Prin încheierea din 26 august 2020, demersul inculpatului a fost respins ca neîntemeiat (f.d.2-6, vol. II).

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central, din 12 noiembrie 2020, Adrian Drucioc a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal și condamnat la trei ani de închisoare și privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de doi ani. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de doi ani. Instanța a încasat cheltuielile judiciare în mărime de 2648 de lei.

Instanţa a indicat că Adrian Drucioc nu a fost atent la situația din traseu și nu a adaptat viteza la situația rutieră. În rezultat el a tamponat pietonul Ion Rusu și i-a provocat vătămare corporală gravă. Faptele sunt demonstrate prin raportul de expertiză judiciară, declarațiile părții vătămate, procesele-verbale de cercetare la fața locului. Instanța a apreciat că afirmațiile lui Ion Rusu coroborează cu expertiza auto-tehnică care a arătat că viteza de deplasare era de aproximativ 38 km/h, iar șoferul avea posibilitatea tehnică de a evita impactul prin frânare. Argumentul inculpatului referitor la vizibilitatea redusă și orbirea de către farurile altor vehicule, au fost respinse de instanță pe motiv că Rusu nu a respectat normele imperative ale Regulamentului Circulației Rutiere care îl obligau să reducă viteza sau să oprească în caz de obstacole sau orbire. Instanța a reținut că probele cercetate demonstrează legătura cauzală între acțiunile inculpatului și fractura deschisă a gambei la victimă. Instanța a reținut că inculpatul și avocatul său au participat la experimentul judiciar și nu au manifestat dezacordul cu cele constatate. Instanța a concluzionat că fapta întrunește elementele componenței de infracțiune stabilite de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal. 5

La individualizarea pedepsei, instanța a luat în calcul comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni grave din imprudență, statutul de angajat al Ministerului Afacerilor Interne, dar și existența copiilor minori la întreținere. S-a apreciat că aplicarea unei pedepse cu închisoare pe un termen de trei ani cu suspendarea executării pe un termen de probațiune de doi ani este suficientă pentru corectarea inculpatului și pentru restabilirea echității sociale. Instanța a soluționat și chestiunea cheltuielilor judiciare. Sentința motivată a fost pronunțată la 28 decembrie 2020 și publicată la 21 ianuarie 2021. e. Apelul și procedura în apel

La 06 ianuarie 2021, procurorul Vitalie Lungu a declarat apel, în care a solicitat casarea sentinței în partea pedepsei. El a invocat că pedeapsa este prea blîndă și a fost individualizată greșit fără a aprecia gravitatea consecințelor infracțiunii.

La 11 ianuarie 2021, Adrian Drucioc a declarat apel, iar la 04 februarie 2021 a depus apel suplimentar. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare. Apelantul a apreciat că a fost condamnat în baza unor presupuneri, fără o cercetare completă și obiectivă a probelor. El a deplâns respingerea cererii de audiere a expertului și de efectuare a unei expertize autotehnice suplimentare care să elucideze posibilitatea evitării impactului. Accidentul s-a produs din vina exclusivă a pietonului care a traversat drumul neregulamentar și a apărut brusc din spatele unui alt vehicul la o distanță de circa 7-9 metri. Aceasta a făcut tamponarea inevitabilă chiar dacă viteza sa de deplasare era de 38 km/h. Apelantul a susținut că raportul de expertiză judiciară din 15 ianuarie 2019 se baza pe premise eronate referitoare la vizibilitatea și punctul de pornire a pietonului. El a deplîns că au fost ignorate calculele apărării care demonstrează imposibilitatea tehnică de a opri vehiculul în condițiile date.

La demersul apărării, în instanța de apel a fost audiat expertul Piotr Petcovici. Acesta a declarat că, pentru efectuarea expertizei, i-au fost prezentate copia raportului din 31 iulie 2018 și copia procesului-verbal de efectuare a experimentului. În baza acestor materiale, expertul a răspuns la întrebările formulate inițial, fără a-i fi adresate întrebări suplimentare. Expertul a explicat că urma de frânare a fost constatată doar după momentul tamponării. În lipsa unor urme de frânare anterioare impactului, viteza de deplasare a automobilului până la impact nu a putut fi stabilită cu certitudine. Viteza de 38 km/h indicată în raport a fost determinată în raport cu urma de frânare formată după tamponare. Totodată, expertul a menționat că viteza indicată de conducătorul auto, de 45-50 km/h, poate fi considerată veridică. Calculele privind deplasarea pietonului au fost efectuate conform metodologiei aplicabile, care ia în considerare trei variante de deplasare: mers liniștit, mers mediu și mers grăbit. Expertul a precizat că distanța de 5,4 6 metri parcursă de pieton a fost preluată din procesul-verbal al experimentului. De asemenea, acesta a indicat că, pentru a răspunde la alte întrebări, ar fi necesară efectuarea unei noi expertize (f.d.152-154, vol. II).

La 03 februarie 2022, instanța de apel a dispus efectuarea unei expertize auto-tehnice suplimentare, în comisie, motivând că, la efectuarea primei expertize, experții au stabilit o anumită viteză de deplasare a automobilului, însă calculele ulterioare au fost efectuate pornind de la o altă viteză (f.d. 159-161, vol. II). La 09 august 2022, a fost prezentat raportul de expertiză judiciară suplimentară. Potrivit acestuia, în condițiile în care pietonul, înainte de impact, a parcurs distanța de 1,7 metri cu viteza de 6,7 km/h sau 4,13 km/h, iar distanța de vizibilitate a constituit 9 sau 13 metri, conducătorul automobilului de model „Mercedes Benz 250D”, care se deplasa cu viteza de 45-50 km/h, nu dispunea de posibilitatea tehnică de a evita tamponarea prin frânare. (f.d.163-171, vol.II).

La 01 decembrie 2022, Curtea de Apel Bălți a respins apelul procurorului, a admis apelul inculpatului, a casat sentința şi a pronunţat o nouă hotărâre. Adrian Drucioc a fost achitat de învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, pe motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii. Instanța de apel a apreciat că dreptul la apărare a fost încălcat de prima instanță prin respingerea demersului de numire a expertizei autotehnice. În contextul persistenței dubiilor referitoare la imposibilitatea tehnică de evitare a tamponării prin frînare, această cerere trebuia admisă. Expertiza auto-tehnică suplimentară în comisie din 17 februarie 2022 denotă că inculpatul nu a dispus de posibilitatea tehnică de a evita tamponarea pietonului prin frânare. Acesta se deplasa cu o viteză regulamentară. Probele cercetate nu demonstrează încălcarea Regulamentului circulației rutiere. Adrian Drucioc a manifestat atenție și dexteritate în conducere, pe traseu au fost depistate urme de frânare, iar partea vătămată a recunoscut că la traversare nu s-a asigurat dacă vin automobile de pe banda pe care se deplasa inculpatul. Cauza unică a accidentului a fost conduita neregulamentară a părții vătămate, care a traversat strada prin loc nepermis, îmbrăcat în haine întunecate și fără a se asigura. Inculpatul nu a dispus de posibilitatea tehnică de a evita tamponarea în condiții de vizibilitate redusă și distanța scurtă de la automobil la locul de apariție a pietonului. Acest fapt exclude legătura cauzală și implicit existența laturii obiective sau subiective în acțiunile inculpatului. Instanța a lăsat cheltuielile judiciare în contul statului. Decizia motivată a fost pronunțată și publicată la 20 ianuarie 2023. f. Recursul

La 15 februarie 2023, procurorul Liliana Pasat a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ea solicită casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare. Recurentul își exprimă dezacordul cu faptul că 7 instanța de apel a luat în considerare raportul de expertiză din 17 februarie 2022 în detrimentul celui din 15 ianuarie 2019. Afirmă că inculpatul a recunoscut că nu a adaptat viteza prin reducere la condițiile de vizibilitate care i-ar fi garantat deplasarea în siguranță. Raportul de expertiză și rezultatele experimentului denotă că șoferul avea posibilitatea tehnică de a evita tamponarea prin frînare. Recurentul pretinde că decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și este bazată pe erori grave de fapt.

La 28 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. La 28 martie 2023, avocatul Nicolae Chirtoagă a depus referință prin care a solicitat respingerea recursului procurorului ca inadmisibil și neîntemeiat, cu menținerea deciziei Curții de Apel Bălți.

Prevederile relevante din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, sunt următoarele: 45. 1) Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influenţează atenţia şi reacţia; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situaţiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului şi particularităţile încărcăturii; d) situaţia rutieră. 2) În cazul în care în limita vizibilității apare un obstacol care poate fi observat de conducător, acesta, fără a pune în pericol siguranța traficului, poate ocoli obstacolul, iar dacă nu este posibil – trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească vehiculul.” 8

Articolul 264 alin. (3), lit. a) Cod penal, la momentul săvârșirii infracțiunii, prevedea următoarele: ,,(1) încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudenţă o vătămare medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii, … , (3) Acţiunea prevăzută la alin.(1), care a provocat: a) vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății; se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de pînă la 4 ani.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recurentul critică faptul că instanța de apel a luat în considerare raportul din 17 februarie 2022, în detrimentul celui din 15 ianuarie 2019. Dezacordul cu motivarea instanței nu cade sub incidența temeiului de recurs de la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Instanța de apel a explicat motivele pentru care era necesară o expertiză autotehnică în comisie (vezi para. 27-28). Decizia explică achitarea lui Adrian Drucioc prin faptul că încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei nu este demonstrată. Pietonul a traversat carosabilul în loc nepermis fără să se asigure. Șoferul nu a dispus de posibilitatea tehnică de a evita tamponarea pietonului prin frânare (para. 29). Aceste argumente sunt rezonabile, convingătoare și concordă cu informațiile relevante de probele cauzei (para. 8, 10, 17 și 28). Prin urmare, recursul este vădit neîntemeiat.

Din motivele expuse supra, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, 9 Declară inadmisibil recursul procurorului Liliana Pasat împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 01 decembrie 2022. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 10