1ra-799/2023 — Art. 164 alin. 2 lit. c CP

Dumitru Cosolovschi și Nicolai Cosolovschi s-au născut în anul 1957 și, respectiv, în 1987, în r-nul Basarabeasca. Ei au fost învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit c) Cod penal (răpirea unei persoane, săvârșită de mai multe persoane). Ei au fost apărați de avocatul Ștefan Balmuș.

Dumitru și Nicolai Cosolovschi au fost învinuiți că, la 19 septembrie 2022, în jurul orei 14:20, împreună cu o persoană identificată, s-au deplasat cu automobilul Toyota Hilux în extravilanul s. Mihailovca. După oprirea automobilului, Dumitru Cosolovschi și persoana identificată au coborât și l-au capturat pe Ion Cosolovschi. Ei au aplicat constrângere fizică pentru a-i înfrânge rezistența, l-au lipsit de libertate și, contrar voinței sale, l-au urcat pe bancheta din spate a automobilului. Ulterior, aceștia s-au deplasat în extravilanul s. Prajila. Acțiunile lui Dumitru și Nicolai Cosolovschi au fost încadrate în baza art. 164 alin. (2) lit. c) Cod penal.

În prima instanță, cauza penală a fost examinată conform art. 364¹ Cod de procedură penală. La materialele cauzei lipsește dovada citării legale a părții vătămate în ședința de judecată. La 05 octombrie 2022, prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Florești, Dumitru și Nicolai Cosolovsch au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 164 alin. (2) lit. c) Cod penal. Ei au fost condamnați la cinci ani de închisoare fiecare. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de patru ani. Instanța a încasat de la inculpați, în mod solidar, cheltuielile judiciare de 128 de lei.

La 21 octombrie 2022, avocata Lilia Berladean și partea vătămată, Ion Cosolovschi, au declarat apel. Ei au solicitat aplicarea inculpaților o pedeapsă mai aspră cu închisoarea. Apelanții au criticat suspendarea executării pedepsei și examinarea cauzei în lipsa părții vătămate.

La 11 octombrie și 17 noiembrie 2024, avocatul Ștefan Balmuș, în interesele inculpaților, a depus apel și apel suplimentar. El a solicitat reducerea perioadei de probațiune la un an de zile și excluderea obligațiilor stabilite în temeiul art. 90 alin. (6) Cod penal. Apelantul a invocat prezența circumstanțelor atenuante și personalitatea inculpaților. 1

În ședința de judecată din 25 ianuarie 2023, în instanța de apel, partea vătămată a înaintat acțiunea civilă. Ea a solicitat încasarea din contul inculpaților a prejudiciului moral în mărime de 50.000 de lei și a cheltuielilor judiciare (f.d. 25-26, 47, vol. I).

La materialele cauzei este anexată recipisa din 15 februarie 2023, ce confirmă că partea vătămată a primit 5.000 de lei ca prejudiciu moral și 5.000 de lei pentru asistență juridică. Ea și-a menținut pretențiile privind prejudiciul moral în sumă de 45.000 de lei (f.d. 49, vol. II).

La 22 februarie 2023, Curtea de Apel Bălți a admis apelurile, a casat sentința și a pronunțat o hotărâre nouă. Instanța a redus perioada de probațiune pentru ambii inculpați la un an de zile și a încasat de la inculpați, în beneficiul părții vătămate prejudiciul moral în mărime a câte 3.000 de lei de la fiecare. În rest, a fost menținută sentința. Instanța a motivat reducerea perioadei de probațiune la un an de zile și eliminarea obligațiilor restrictive pentru inculpați prin faptul că sunt la prima abatere, au manifestat căință sinceră și au un mod de viață stabil. Instanța a admis parțial acțiunea civilă a părții vătămate și a încasat câte 3.000 de lei de la fiecare inculpat, considerând suma solicitată de 50.000 de lei exagerată. Ea a respins argumentele părții vătămate referitoare la aplicarea unei pedepse mai aspră. Decizia motivată a fost pronunțată la 05 aprilie 2023.

La 11 mai 2023, avocata Lilia Berladean împreună cu partea vătămată Ion Cosolovschi au declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală. Recurenții solicită aplicarea unei pedepse cu executare reală. deoarece inculpații nu au manifestat căință sinceră și au minimizat gravitatea faptei. Consideră că infracțiunea comisă este una gravă iar pedeapsa aplicată este nejustificat de blândă. De asemenea, ei critică examinarea cauzei în instanța de fond în lipsa părții vătămate și consideră insuficient cuantumul prejudiciului moral încasat.

La materialele cauzei este dovada că la 23 iunie 2023, condamnații au achitat prejudiciul moral încasat prin decizia instanței de apel (f.d. 77, 78, vol. II).

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 19 – 27 septembrie 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 30 septembrie – 05 octombrie 2022. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 24 octombrie 2022 – 22 februarie 2023. La 24 mai 2023, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție.

Completul constată că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 22 februarie 2023 în prezența avocatei Lilia Berladean și a părții vătămate Ion Cosolovschi. Ei au fost informați că decizia motivată va fi pronunțată la 05 aprilie 2023 (f.d. 51-52, vol. II). Recurenții nu au participat la ședința de pronunțare a deciziei integrale (f.d. 53, vol. II). La 10 aprilie 2023, decizia a fost plasată pe portalul instanțelor de judecată și expediată părților (f.d. 60, vol. II). Partea vătămată nu este specialist în domeniul dreptului. Termenul de recurs pentru partea vătămată a început să curgă cel târziu de la 10 aprilie 2023, data la care decizia a fost publicată pe portalul instanțelor de judecată. El a expirat la 10 mai 2023. Recursul a fost depus la 11 mai 2023. Conform art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, ziua în care acesta se împlineşte termenul nu se ia în calcul. Prin urmare, recursul nu poate fi respins ca tardiv.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs. De asemenea, ea nu permite instanței de recurs să verifice oportunitatea unei soluții judecătorești date de instanța de fond sau apel atât timp cât aceasta este legală (decizia nr. 1ra-854/22, § 85).

Cererea de recurs face trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală. Recurenții nu contestă vinovăția, însă nu sunt de acord cu pedeapsa aplicată și mărimea prejudiciului moral încasat. De asemenea, ei critică examinarea cauzei în instanța de fond în lipsa părții vătămate.

Art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală se referă la individualizarea pedepsei cu încălcarea dispozițiilor legale. Recurenții nu au menționat prevederile legale care au fost încălcate la suspendarea executării pedepsei cu închisoarea (art. 90 Cod penal). Instanța poate admite recursul în temeiul pct. 10), doar atunci când nu sunt întrunite condițiile legale pentru aplicarea art. 90 Cod penal. Asemenea argumente nu au fost invocate. Prin urmare, în ceea ce privește aplicarea art. 90 Cod penal, recursul nu se încadrează în temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală.

Argumentele referitor la insuficiența prejudiciului moral acordat urmează a fi examinate prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Recurenții susțin că suma acordată cu titlu de prejudiciu moral este inechitabilă. Completul subliniază că privarea ilegală de libertate a cauzat părții vătămate suferințe psihice. Prin urmare, în asemenea situații problema nu este a existenței prejudiciului moral, ci întinderii acestuia.

Conform art. 2037 Cod civil, instanța de judecată stabilește cuantumul prejudiciul moral în funcție de natura și gravitatea acestuia, de gradul de vinovăție al autorului, dacă aceasta este o condiție pentru răspundere, și de cât de mult poate această despăgubire să aducă satisfacție echitabilă victimei. Alin. (3) al acestui articol de asemenea prevede că suma acordată în cazuri comparabile ar trebui să 3 fie comparabilă. Din art. 2037 Cod civil rezultă implicit obligația judecătorului de a justifica mărimea despăgubirii oferite cu titlu de prejudiciu moral. Atunci când oferă despăgubiri care diferă considerabil de sumele acordate în mod obișnuit pentru delicte similare, judecătorul are obligația să motiveze mai detaliat decizia sa prin prisma criteriilor menționate de art. 2037 Cod civil (încheierea nr. 1ra- 569/23, §§ 28-29).

Prin acțiunea civilă intentată în instanța de apel, partea vătămată a solicitat încasarea prejudiciului moral de 50.000 de lei. Cuantumul solicitat a fost argumentat prin prisma suferințelor psihice și a privării de libertate suportate de o persoană în etate. Instanța de apel a admis parțial acțiunea civilă și a dispus încasarea prejudiciului moral în mărime a câte 3.000 de lei de la fiecare condamnat. Completul consideră că despăgubirea nu este vădit disproporționată. Prin infracțiunea comisă a avut loc o limitare de scurtă durată a libertății părții vătămate. Partea vătămată nu a explicat clar în ce au constat acele suferințe de o intensitate mai mare decât în mod obișnuit. Mai mult, acțiunea civilă nu poate fi înaintată în instanța de apel (decizia nr. 1ra-1480/2023, § 17).

Motivul de recurs privind lipsa participării părții vătămate la judecata în fond corespunde prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală. Deși partea vătămată nu a fost citată la prima instanță, cauza a fost rejudecată în apel, unde aceasta a participat. Astfel, drepturile sale procesuale au fost exercitate și valorificate în cadrul apelului. În instanța de apel, care presupune rejudecarea fondului cauzei, carențele comise în prima instanță sunt absorbite prin examinarea apelului (decizia nr. 1ra-1309/2023, § 116).

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) și 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatei Lilia Berladean și părții vătămate Ivan Cosolovschi împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 22 februarie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Sergiu Stratan Leonid Chirtoacă 4