- Dosarul nr.
- 1ra-519/2023
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul penal
- Data
- 30 iulie 2026
- Părțile
- Vadim si Serghei Demian
- Pe scurt
- Art.427 alin.1 pct. 6, 10 CPP
1ra-519/2023 — Art. 152 alin. 1, 287 alin. 3 CP
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului învinuirea lui Vadim și Serghei Demian (art. 152 alin. (1), 287 alin. (3) Cod penal) (Dosarul nr. 1ra-519/2023 1-21088989-01-1ra-30032023) Recurs inadmisibil depus până la 01 septembrie 2023, deoarece, chiar dacă ar fi admis, nu ar produce efecte practice, iar problema juridică invocată în recurs nu mai este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; Amnistia se aplică prin pronunțarea unei hotărâri de condamnare cu liberarea de executarea pedepsei; Temeiurile care nu au fost invocate în apel nu pot fi invocate pentru prima dată în recurs.
30 iulie 2026 Au judecat anterior cauza judecătorii Prima instanță – Andrei Mocanu Instanța de apel – Alexandru Spoială, Mihail Diaconu, Dorin Dulghieru Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților recursul în cauza penală privind învinuirea lui Vadim și Serghei Demian, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Vladislav Gribincea, Președinte, Alexandru Negru, Leonid Chirtoacă, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
Vadim și Serghei Demian s-au născut în anul 1999 și 1970 în r-nul Anenii Noi. Ei a fost învinuiți în baza art. 152 alin. (1) Cod penal (vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății) și art. 287 alin. (3) Cod penal (huliganism).
Vadim și Serghei Demian au fost apărați de avocatul Vladimir Curmeli.
Vadim și Serghei Demian au fost învinuiți că, la 23 august 2020, aproximativ la ora 20:30, aflându-se pe malul râului Nistru, în urma unui conflict apărut spontan cu Pavel Colţ, Valerie Margină și Alexandru Mihălaş, intenționat le-au aplicat acestora lovituri cu bâta în regiunea capului și mai multe lovituri cu mâinile si picioarele pe suprafața corpului. Conform rapoartelor de expertiză judiciară din 17 noiembrie 2020, Pavel Colţ a suferit plagă contuză în regiunea sprâncenei pe stânga, echimoză pe față, excoriații masive la nivelul toracelui posterior si lombar din dreapta, care se califică ca vătămare corporală ușoară. Valerie Margină și Alexandru Mihălaş au suferit excoriații la nivelul capului, care se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Faptele au fost calificat conform art. 287 alin. (3) Cod penal.
Vadim Demian a mai fost învinuit că, la 23 august 2020, aproximativ la orele 20:30, aflându-se pe malul râului Nistru, l-a agresat fizic pe Valerie Margină, aplicându-i lovituri cu bâta în regiunea capului, precum și mai multe lovituri cu mâinile și picioarele pe suprafața corpului. Conform raportului de expertiză judiciară din 18 noiembrie 2020, lui Valerie Margină i-a fost cauzat traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală, fractura ambelor ramuri verticale a mandibulei cu deplasarea fragmentelor, fractura apicală a oaselor nazale cu deplasarea fragmentelor, echimoze multiple și excoriații la nivelul feței, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. Fapta a fost calificată conform art. 152 alin. (1) Cod penal.
În prima instanță, cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, conform art. 3641 Cod de procedură penală. La 07 iunie 2022, prin sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, procesul penal a fost încetat în baza Legii nr. 243/2021 cu privire la amnistie. Instanța a încasat în mod solidar de la inculpați 1 cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea rapoartelor de constatare și de expertiză judiciară, în mărime de 1.536 de lei. Instanța a încasat de la Vadim Demian cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea raportului de constatare din 24 august 2020 și raportului de expertiză judiciară din 17 noiembrie 2020, în mărime de 768 de lei. Instanța a reținut că declarațiile părților vătămate și ale martorilor confirmă faptul că inculpații au agresat fizic victimele, aplicându-le lovituri cu mâinile, picioarele și obiecte contondente. Participarea lui Vadim Demian la acțiunile violente este demonstrată prin declarațiile persoanelor audiate, care l-au identificat la locul faptei și au indicat implicarea sa directă în agresiune. Serghei Demian a avut un rol activ în inițierea și desfășurarea conflictului, iar rapoartele de expertiză medico-legală confirmă existența leziunilor corporale cauzate victimelor. Instanța a constatat că acțiunile inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) și art. 152 alin. (1) Cod penal. Faptele au fost comise cu intenție, prin folosirea violenței și încălcarea ordinii publice.
La 15 iunie 2022, procurorul în Procuratura Anenii Noi, Serghei Podrez, a declarat apel. El a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Vadim Demian să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (1), 287 alin. (3) Cod penal și condamnat cu aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de patru ani. Serghei Demian să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, cu stabilirea pedepsei cu închisoarea pe un termen de trei ani și eliberarea de executarea pedepselor în baza Legii nr. 243/2021. Apelantul a menționat că soluția legală este pronunțarea unei sentințe de condamnare cu stabilirea pedepsei și liberarea de executarea acesteia în temeiul amnistiei, nu încetarea procesului penal. Soluția instanței de fond nu permite constatarea existenței infracțiunii și contravine dispozițiilor art. 107 Cod penal, art. 275 pct. 4), art. 285 alin. (2) și art. 391 Cod de procedură penală, precum și Legii nr. 243/2021.
La 30 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul. Instanța a constatat că vinovăția inculpaților Vadim și Serghei Demian a fost dovedită prin probele administrate, iar încadrarea juridică a faptelor este corectă. Având în vedere că inculpații au solicitat în aplicarea amnistiei, faptele au fost comise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 243/2021, infracțiunile se încadrează în condițiile prevăzute de aceasta, iar restricțiile prevăzute de art. 6 nu sunt incidente, prima instanță întemeiat a încetat procesul penal.
La 29 decembrie 2022, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Alexandru Plîngău, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală. El solicită, casarea deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare. Recurentul susține că instanța de apel eronat a aplicat actul de amnistie prin încetarea procesului penal, fără a constata vinovăția inculpaților și fără a individualiza pedeapsa. Potrivit art. 107 Cod penal, art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod 2 de procedură penală și a Legii nr. 243/2021, amnistia constituie un temei de nereabilitare și presupune pronunțarea unei sentințe de condamnare, cu stabilirea pedepsei și liberarea de executarea acesteia, nu încetarea procesului penal. Totodată, instanța de apel a menținut nejustificat în încadrarea juridică termenul „grosolan” și textul „cinism sau”, declarate neconstituționale prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 12 august 2021.
Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 08 octombrie 2020 – 11 august 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 14 iunie 2021 – 07 iunie 2022. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 24 iunie – 30 noiembrie 2022. La 30 martie 2023, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
10. Cererea de recurs a fost depusă până la 01 septembrie 2023. La acea dată, partea relevantă a art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală era următoarea: „(1) Hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: ... 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; ... 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.”
Prevederile relevante ale Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, sunt următoarele: „ Art. 2. – (1) Procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr. 985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. … (3) Încetarea procesului penal conform alin. (1) și (2) are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau inculpate.”
Articolul 107 alin. (1) Cod penal prevede următoarele: „Amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei.”
Articolul 389 alin. (4) Cod de procedură penală prevede următoarele: 3 „ (4) Sentința de condamnare se adoptă: … 2) cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 din Codul penal și în cazurile prevăzute în art. 89 alin. (2) lit. a), b), c), e), f) și g) Cod penal.
Articolul 287. Huliganismul „(1) Huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr- un cinism sau obrăznicie deosebită, se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 1050 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani… (3) Huliganismul agravat, adică acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), dacă au fost săvârșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani.”
Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25, din 12 august 2021, au fost declarate neconstituționale cuvântul „grosolan” și sintagma „cinism sau” din cuprinsul articolului 287 alin. (1) Cod penal.
MOTIVAREA INSTANȚEI
16. Decizia motivată a instanței de apel a fost pronunțată la 30 noiembrie 2022. Recursul a fost declarat pe 29 decembrie 2022. Având în vedere termenul pentru depunerea recursului de 30 de zile, recursul a fost înaintat în termen.
Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).
Recursul se bazează pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Procurorul consideră că instanțele eronat au încetat procesul penal. În opinia sa, instanțele trebuie să pronunțe o sentință de condamnare, să stabilească pedeapsa și apoi să aplice Legea privind amnistia și să libereze condamnații de executarea pedepsei. Instanțele eronat au menținut în încadrarea juridică termenul „grosolan” și textul „cinism sau”, deși 4 acesta fost declarat neconstituțional.
În ceea ce privește încetarea procesului, completul este de acord cu procurorul. Potrivit practicii Curții Supreme de Justiție, instanța trebuia să emită o hotărâre de condamnare și liberare de executarea pedepsei, nu una de încetare a procesului. Prima instanță a aplicat eronat instituția amnistiei. Deși în partea constatatoare a sentinței ea a reținut comiterea faptelor de către condamnați, ea a dispus încetarea procesului penal ca efect al Legii privind amnistia, fără a pronunța hotărâre prevăzută de art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod procedură penală.
Chiar dacă a fost admisă o eroare judiciară, această eroare nu este suficientă pentru admiterea recursului. Nu orice eroare de drept este temei de recurs. În primul rând, ea trebuie să cadă sub incidența unui temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. De asemenea, aceasta nu trebuie să cadă sub incidența unui temei de inadmisibilitate. Art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală menționează temeiurile de inadmisibilitate a unui recurs împotriva unei decizii adoptate pe marginea apelului într-o cauză penală. Pct. 5) al acestui alineat menționează că recursul este inadmisibil atunci când problema invocată nu prezintă o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței (mutatis mutandis încheierea nr. 1ra-1728/23, § 23).
Atât prima instanță, cât și curtea de apel, au reținut comiterea faptelor incriminate de către condamnați. La etapa judecării cauzei, amnistia nu poate fi aplicată față de o persoană nevinovată. Încetarea procesului penal în legătură cu aplicarea amnistiei nu constituie temei de reabilitare. Practica Curții Supreme de Justiție în această materie a fost clarificată (decizia nr. 1ra-303/2024 §§ 36-42). Indiferent de hotărârea adoptată, condamnații oricum ar fi fost liberați de pedeapsa penală, iar încetarea procesului nu a afectat cu nimic starea juridică a condamnaților, deoarece încetarea procesului în baza amnistiei nu este temei de reabilitare. În asemenea circumstanțe, recursul este inadmisibil în temeiul art. 432 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală. Admiterea recursului nu ar produce efecte practice, iar problema juridică invocată în recurs nu mai este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței (încheierea nr. 1ra-64/2024, § 73).
Argumentul recurentului precum că instanța de apel a menținut nejustificat în încadrarea juridică termenul „grosolan” și textul „cinism sau”, declarate neconstituționale prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 12 august 2021, este inadmisibil. El nu a fost invocat în instanța de apel. În conformitate cu art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile care nu au fost invocate în apel nu pot fi formulate pentru prima dată în recurs (încheierea nr. 1ra-1248/2023, § 17). În orice caz, constatările din para. 20-21 sunt aplicabile și în privința acestui aspect.
Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3), 5) Cod de procedură penală, 5 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului Alexandru Plîngău împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2022. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 6