1ra-998/2023 — Art. 287 al 2 lit b, art. 152 al 1 CP

Alexandr Popovici s-a născut în anul 1993 în r-nul Ștefan-Vodă, iar Mihail Axentii s-a născut în anul 1993 în r-nul Ungheni.

Alexandr Popovici a fost apărat de avocatul Igor Coban. Mihail Axentii a fost apărat în recurs de avocatul Oxana Hamureac.

Mihail Axentii și Alexandr Popovici au fost învinuiți că, la 02 iulie 2017, în jurul orei 03:30, lângă localul „Muzette” de pe str. Tighina 49 A din Chișinău, în urma unui conflict spontan, au încălcat ordinea publică și le-au aplicat lovituri lui Grigore Mîndrescu și Ion Boșcăneanu, cauzându-le leziuni corporale. Acuzația a reținut caracterul agresiv al acțiunilor și obrăznicia deosebită. Fapta ambilor a fost încadrată în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Alexandr Popovici a fost învinuit și de vătămarea medie a integrității corporale a lui Ion Boșcăneanu, prin loviturile aplicate în aceleași împrejurări. Potrivit raportului de constatare din 09 august 2017, leziunile au cauzat o dereglare de lungă durată a sănătății. Această faptă a fost încadrată în baza art. 152 alin. (1) Cod penal.

În prima instanță cauza a fost examinată în procedură generală. La 24 decembrie 2021, Mihail Axentii a fost anunțat în căutare (f.d. 124, Vol VIII). Prin sentința din 14 iulie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Mihail Axentii a fost recunoscut vinovat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar Alexandr Popovici de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal, fără a fi stabilită pedeapsa. Procesul penal în privința ambilor a fost încetat în baza Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Instanța a încetat procesul penal în privința lui Alexandr Popovici pentru infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) din Codul penal, constatând că fapta constituie contravenția prevăzută de art. 354 din Codul contravențional. Totodată, ea a încetat procesul contravențional ca urmare a expirării termenului de prescripție.

Instanța a considerat că declarațiile părților vătămate și ale martorilor, procesele-verbale de recunoaștere și rapoartele medico-legale confirmă participarea inculpaților la altercația din 02 iulie 2017, produsă în apropierea 1 localului „Muzette” din municipiul Chișinău. În privința lui Mihail Axentii, instanța a reținut că acesta a încălcat ordinea publică prin aplicarea violenței asupra lui Grigore Mîndrescu și a menținut încadrarea în baza art. 287 alin. (2) lit. b) din Codul penal. În privința lui Alexandr Popovici, instanța a constatat că loviturile aplicate lui Ion Boșcăneanu au cauzat vătămări corporale medii, confirmate prin expertiza medico-legală, și a reținut încadrarea în baza art. 152 alin. (1) din Codul penal. Ea a apreciat că aceeași violență nu putea fi reținută concomitent și ca element al huliganismului, deoarece nu existau acțiuni violente distincte care să formeze un concurs real de infracțiuni. În consecință, instanța a reîncadrat fapta de tulburare a ordinii publice în baza art. 354 din Codul contravențional și a încetat procesul contravențional ca urmare a expirării termenului de prescripție.

În privința lui Alexandr Popovici, instanța a reținut că aceleași acte de violență nu pot fundamenta atât încadrarea potrivit art. 152 alin. (1), cât și pe cea potrivit art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Acțiunea civilă a lui Ion Boșcăneanu a fost admisă parțial. Instanța a dispus încasarea solidară de la ambii inculpați a sumei de 1.095,94 de lei pentru prejudiciul material, 6.000 de lei pentru prejudiciul moral și 5.000 de lei pentru cheltuielile judiciare. Instanța a respins cererea privind venitul ratat de 1.350 de euro, precum și cererea succesorului lui Grigore Mîndrescu, Alexandru Mîndrescu privind prejudiciul moral de 20.000 de lei.

La 25 iulie 2022, procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Diana Vatavu, a depus apel. Ea a solicitat casarea sentinței și condamnarea lui Alexandr Popovici la trei ani de închisoare pentru huliganism și la doi ani pentru vătămare corporală medie, cu stabilirea, prin cumul parțial, a unei pedepse definitive de patru ani. Pentru Mihail Axentii, el a solicitat trei ani de închisoare pentru huliganism. Procurorul a contestat reîncadrarea faptei lui Alexandr Popovici în contravenția prevăzută de art. 354 din Codul contravențional, susținând că huliganismul trebuia reținut în concurs cu infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (1) din Codul penal. Ea a invocat interpretarea greșită a Hotărârii Plenului Curții nr. 4, din 19 iunie 2006, și lipsa motivării încadrărilor diferite date faptelor celor doi inculpați, deși în privința lui Mihail Axentii a fost menținut calificativul „săvârșită de două persoane”. Ea a contestat și aplicarea amnistiei, arătând că Mihail Axentii fusese judecat în lipsă, fără să își exprime poziția asupra vinovăției și amnistiei. În opinia procurorului, instanța trebuia să stabilească pedepsele și, apoi, să examineze liberarea de executarea acestora.

La 27 iulie 2022, avocatul Igor Coban, în interesele lui Alexandr Popovici, a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărîri de achitare pe ambele capete de acuzare. Apărarea a susținut că urmărirea penală în cauza privind infracțiunea de huliganuism a fost pornită în urma autosesizării, 2 fără întocmirea procesului-verbal prevăzut de art. 262 alin. (3), 265 alin. (3) și 274 alin. (2) Cod de procedură penală, fiind emise doar un raport și ordonanța de pornire a urmăririi penale. În privința art. 152 alin. (1) Cod penal, ea a afirmat că Alexandr Popovici a intervenit pentru a despărți participanții la conflict și a-l proteja pe Mihail Axentii, iar ulterior a fost agresat de Ion Boșcăneanu. Potrivit apărării, declarațiile administrate indică un comportament defensiv, iar constatarea leziunilor nu dovedește intenția lui Popovici de a le cauza.

La 28 iulie 2022, avocatul Aureliu Oncea, în interesele părții vătămate Ion Boșcăneanu, a depus apel în latura civilă, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea civilă să fie admisă integral.

Mihail Axentii nu a contestat sentința și nu s-a prezentat în instanța de apel, fiind anunțat în căutare. Avocata sa, Oxana Hamureac, a susținut că prima instanță a aplicat corect Legea nr. 243/2021 privind amnistia (f.d. 38, vol. II).

La 28 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins apelurile avocaților și a admis apelul procurorului, casând sentința numai în privința lui Alexandr Popovici, în latura penală referitoare la art. 152 alin. (1) Cod penal. El a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal și condamnat la trei ani de închisoare. În baza art. 53 lit. g) și art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, Alexandr Popovici a fost liberat de răspundere penală, deoarece a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală. Decizia motivată a instanței de apel a fost pronunțată pe 06 iunie 2023.

Instanța de apel a considerat că declarațiile părților vătămate și ale martorilor, procesele-verbale de recunoaștere și rapoartele medico-legale confirmă vinovăția inculpaților. Ea a menținut încadrarea faptelor lui Mihail Axentii în baza art. 287 alin. (2) lit. b) din Codul penal și încetarea procesului penal în temeiul amnistiei. În privința lui Alexandr Popovici, instanța a reținut că aceeași acțiune violentă, prin care au fost cauzate vătămări corporale medii, nu putea fi calificată concomitent ca huliganism și vătămare corporală. Ea a menținut încadrarea în baza art. 152 alin. (1) din Codul penal și art. 354 din Codul contravențional, precum și încetarea procesului contravențional pentru că a expirat termenul de prescripție. În latura civilă, instanța a menținut încasarea solidară a 1.095,94 lei pentru prejudiciul material, a 6.000 de lei pentru prejudiciul moral și a 5.000 de lei pentru asistență juridică. Ea a considerat că celelalte cheltuieli nu aveau o legătură dovedită cu fapta, venitul ratat nu fusese demonstrat, iar suma de 100.000 de lei solicitată pentru prejudiciul moral era excesivă.

La 03 aprilie 2023, procurorul Djulieta Devder a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) din Codul de procedură penală, solicitând casarea deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare. Procurorul contestă 3 reîncadrarea faptei lui Alexandr Popovici în baza art. 354 din Codul contravențional, susținând că aceasta întrunește elementele huliganismului și că instanța de apel nu a explicat încadrările diferite date faptelor celor doi inculpați. În privința lui Mihail Axentii, el contestă încetarea procesului penal în temeiul amnistiei, invocând lipsa acordului scris al inculpatului, judecat în absență. Procurorul susține că instanța trebuia să constate vinovăția, să stabilească pedeapsa și să dispună liberarea de executarea acesteia. În privința lui Alexandr Popovici, procurorul susține că prescripția s-ar fi împlinit la 02 iulie 2023, după pronunțarea deciziei de apel.

La 26 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nimeni nu a depus referință.

Urmărirea penală pe cauza penală nr. 2017011295 a fost pornită la 18 august 2017. Urmărirea penală pe cauza penală nr. 2017011465 a fost pornită la 25 septembrie 2017. Cauzele penale au fost conexate la 26 septembrie 2017, cu atribuirea nr. 2017011295. La 06 octombrie 2017, cauza a fost disjunsă în privința lui Mihail Axentii, cu atribuirea nr. 2017011627. Urmărirea penală pe cauza penală nr. 2017011295 s-a terminat la 06 octombrie 2017. Urmărirea penală pe cauza penală nr. 2017011627 s-a terminat la 14 octombrie 2017. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 22 februarie 2018 cauzele penale au fost conexate. Prima instanță a examinat cauza în perioada 16 octombrie 2017 - 14 iulie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 08 august 2022 și 28 martie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 26 iunie 2023. În perioada 26 iunie 2023 - 09 iulie 2025, cauza s-a aflat în procedură la judecători care au demisionat sau a căror transfer temporar a încetat. La 09 iulie 2025, cauză a fost repartizată judecătorului Stella Bleșceaga.

Articolul 16 alin. (3) Clasificarea infracţiunilor, prevede următoarele: (3) Infracţiuni mai puţin grave se consideră faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 5 ani inclusiv.

Partea relevantă a art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, în perioada relevantă, prevedea următoarele: (1) Persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvîrşirii infracţiunii au expirat următoarele termene: … b) 5 ani de la săvîrşirea unei infracţiuni mai puţin grave;

Articolul 107 Cod penal, Amnistia „Amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei.”

Partea relevantă a Codului de procedură penală, era următoarea: „Articolul 275 Circumstanţele care exclud urmărirea penală. Urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, şi va fi încetată în cazurile în care: 4) a intervenit ... amnistia. Articolul 285 Încetarea urmăririi penale (2) Încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art. 275 pct. 4)–9) ... Articolul 332 Încetarea procesului penal în şedinţa de judecată (1) În cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5) –9), 285 alin. (2), precum şi în cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanţa, prin sentinţă motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. (5) În cazul prevăzut la art. 275 pct. 4), încetarea procesului penal nu se admite fără acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod obişnuit. Articolul 389 Sentinţa de condamnare (4) Sentinţa de condamnare se adoptă: 5 2) cu stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 din Codul penal şi în cazurile prevăzute în art. 89 alin. (2) lit. a), b), c), e), f) şi g) din Codul penal. Articolul 391 Sentinţa de încetare a procesului penal (1) Sentinţa de încetare a procesului penal se adoptă dacă: 1) lipseşte plângerea părţii vătămate, plângerea a fost retrasă sau părţile sau împăcat; 2) a intervenit decesul inculpatului; 3) persoana nu a atins vîrsta pentru tragere la răspundere penală; 4) există o hotărâre judecătorească definitivă asupra aceleiaşi persoane pentru aceeaşi faptă; 5) există o hotărîre a organului de urmărire penală asupra aceleiaşi persoane pentru aceeaşi faptă de încetare a urmăririi penale, de scoatere a persoanei de sub urmărire penală sau de clasare a procesului penal; 6) există alte circumstanţe care exclud sau condiţionează pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală; precum şi 7) în cazurile prevăzute în art. 54-56 Cod penal.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Completul verifică legalitatea deciziei în ordinea în care acestea au fost formulate: încadrarea juridică a faptei lui Alexandr Popovici și diferența dintre încadrările faptelor celor doi inculpați; aplicarea amnistiei în lipsa acordului scris al lui Mihail Axentii; încetarea procesului în baza amnistiei fără stabilirea pedepsei; calculul prescripției în privința lui Alexandr Popovici; stabilirea pedepsei concomitent cu liberarea de răspundere penală.

Critica încadrării juridice se examinează prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, iar critica motivării și a calculului prescripției prin prisma pct. 6). Critica privind forma hotărârii prin care s-a aplicat amnistia se examinează și prin prisma pct. 16). 6 a. Încadrarea juridică a faptei lui Alexandr Popovici

Procurorul susține că fapta lui Alexandr Popovici trebuia încadrată în concurs, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 152 alin. (1) Cod penal. El reține aplicarea violenței, locul public al incidentului și obrăznicia deosebită. În opinia procurorului, instanța de apel nu a explicat nici diferența dintre încadrările faptelor celor doi inculpați.

Prin decizia în interesul legii nr. 4-1ril-1/2020 din 17 decembrie 2020, pct. 2 din dispozitiv, Curtea Supremă de Justiție a stabilit că violența soldată cu vătămarea corporală medie, aplicată în cadrul conduitei de încălcare a ordinii publice, se califică în baza art. 152 Cod penal și art. 354 Cod contravențional. Concursul dintre art. 287 și art. 152 Cod penal este posibil când infracțiunea de huliganism este urmată de o infracțiune distinctă de vătămare corporală. Această delimitare se regăsește și la pct. 10 subpct. 4) și 5) din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 04, din 19 iunie 2006.

La pct. 15 al deciziei atacate, instanța de apel a reținut că loviturile aplicate de Alexandr Popovici lui Ion Boșcăneanu, prin care au fost cauzate vătămări corporale medii, au făcut parte din aceeași conduită de încălcare a ordinii publice. Ea nu a identificat o infracțiune autonomă de huliganism, urmată de o faptă distinctă de vătămare corporală. În consecință, violența a fost încadrată în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, iar conduita de tulburare a ordinii publice în baza art. 354 Cod contravențional.

Prin urmare, instanța nu a calificat violența soldată cu vătămări medii drept o simplă contravenție. Această violență a primit o încadrare penală. Argumentul că art. 354 Cod contravențional nu cuprinde asemenea consecințe nu infirmă soluția, deoarece acestea au fost valorificate prin art. 152 alin. (1) Cod penal. Caracterul public al incidentului și gravitatea leziunilor nu demonstrează, singure, existența unor acțiuni distincte care să justifice concursul solicitat.

Diferența dintre încadrările faptelor celor doi inculpați se explică prin actele și consecințele reținute individual: în privința lui Alexandr Popovici, instanțele au constatat producerea vătămării corporale medii lui Ion Boșcăneanu; în privința lui Mihail Axentii, au reținut acțiunile de încălcare a ordinii publice însoțite de violență asupra lui Grigore Mîndrescu. Aplicarea regulii din decizia în interesul legii față de Popovici nu impune condamnarea sa suplimentară pentru huliganism numai pentru a uniformiza încadrările.

În ceea ce privește calificativul „de două sau mai multe persoane”, pct. 8 din Hotărârea Plenului CSJ nr. 4/2006 cere să fie stabilită comiterea în comun, în condițiile explicate de această hotărâre. Simpla prezență a două persoane la incident nu este suficientă. În cauză, instanțele au reținut participarea activă a ambilor inculpați la acțiunile comune de încălcare a ordinii publice. Recalificarea 7 faptei lui Popovici s-a întemeiat pe consecințele violenței și pe delimitarea juridică menționată, nu pe constatarea că acesta nu a participat la incident. În aceste limite, diferența dintre încadrările individuale nu demonstrează, prin ea însăși, contradicția invocată de procuror. Argumentele procurorului nu infirmă delimitarea efectuată de instanța de apel și nu demonstrează încadrarea juridică greșită invocată. În această parte, recursul este vădit neîntemeiat. b. Lipsa acordului scris al lui Mihail Axentii pentru aplicarea amnistiei

Procurorul susține că amnistia nu putea fi aplicată lui Mihail Axentii fără acordul scris al acestuia. Completul distinge această critică de aceea privind forma hotărârii prin care a fost aplicată amnistia. Acordul scris prevăzut de art. 2 alin. (3) din Legea nr. 243/2021 privește încetarea procesului. Lipsa acestui acord nu exclude, prin ea însăși, aplicarea amnistiei după examinarea fondului, confirmarea vinovăției și verificarea tuturor condițiilor legale. Această interpretare a art. 2 alin. (4) a fost reținută în decizia nr. 1ra-1639/2023, §§ 17–19, și în încheierea nr. 1ra-1474/23, §§ 20–21.

Mihail Axentii a fost audiat la 22 aprilie 2019 și a fost anunțat în căutare la 24 decembrie 2021. El nu a depus un acord scris pentru amnistie, iar apărătorul său a solicitat în prima instanță o pedeapsă neprivativă de libertate. În apel, apărarea a susținut legalitatea aplicării amnistiei și a solicitat menținerea sentinței. Această poziție nu înlocuiește acordul personal cerut pentru încetare, dar confirmă că apărarea nu a obiectat la aplicarea amnistiei. Instanțele au examinat fondul cauzei și au constatat vinovăția lui Mihail Axentii. În măsura în care procurorul nu susține că amnistia nu putea fi aplicată deloc, critica este vădit neîntemeiată. c. Încetarea procesului în baza amnistiei, fără stabilirea pedepsei

Procurorul este îndreptățit să critice forma hotărârii pronunțate în privința lui Mihail Axentii. După examinarea fondului și stabilirea vinovăției, instanța trebuia să aplice art. 389 alin. (4) pct. 2) CPP: condamnarea, stabilirea pedepsei și liberarea de executarea ei. Încetarea procesului penal fără stabilirea pedepsei este eronată. Această soluție contravine și interpretării anterioare deciziei atacate, din decizia nr. 1ra-634/2022 din 20 iunie 2022, § 7, ceea ce justifică examinarea criticii și prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 16) CPP. Condițiile hotărârii adoptate pe un temei de nereabilitare au fost explicate ulterior în decizia nr. 1ra-303/24, §§ 36–42.

Constatarea erorii nu conduce automat la admiterea recursului. În încheierea nr. nr. 1ra-519/2023 din 30 iulie 2026, §§ 19–21, Curtea a constatat aceeași eroare, dar a declarat inadmisibil recursul procurorului, deoarece comiterea faptelor fusese stabilită, liberarea de pedeapsă era inevitabilă, iar corectarea soluției nu ar fi produs efecte practice. Aceeași abordare a fost aplicată 8 în încheierea nr. 1ra-856/23 din 03 septembrie 2026, § 17. În prezenta cauză, vinovăția lui Mihail Axentii a fost stabilită pe baza probelor examinate, iar acțiunea civilă a fost soluționată. Recursul nu demonstrează existența unei restricții legale care să excludă amnistia. Pronunțarea condamnării cu liberarea de executarea pedepsei ar păstra beneficiul amnistiei și soluția asupra despăgubirilor. Încetarea în baza amnistiei nu constituie reabilitare. În aceste circumstanțe, corectarea erorii nu ar produce efecte practice, iar problema juridică este deja clarificată. Această critică este inadmisibilă potrivit art. 432 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală. d. Calculul prescripției în privința lui Alexandr Popovici 36. Procurorul susține că termenul de prescripție s-ar fi împlinit la 02 iulie 2023, după pronunțarea deciziei de apel. Acest argument trebuie examinat separat de critica privind efectele prescripției.

Fapta a fost comisă la 02 iulie 2017. Infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal este mai puțin gravă, iar termenul aplicabil este de cinci ani. În absența suspendării ori a întreruperii, calculul conduce la 02 iulie 2022. Modificarea ulterioară a termenelor prin Legea nr. 136/2024 nu schimbă acest calcul, având în vedere dispoziția tranzitorie a art. IV alin. (2) din această lege (decizia nr. 1ra-65/2025, §§ 48 și 58).

Chiar acceptând, numai pentru verificarea argumentului procurorului, adăugarea celor 60 de zile invocate în legătură cu starea de urgență din 2020, data rezultată ar fi 31 august 2022, anterioară deciziei de apel din 28 martie 2023. Anunțarea în căutare a lui Mihail Axentii nu poate suspenda prescripția în privința lui Alexandr Popovici, deoarece art. 60 alin. (5) Cod penal privește conduita persoanei pentru care se calculează termenul. Prin urmare, argumentul privind neîmplinirea prescripției la pronunțarea deciziei de apel este vădit neîntemeiat. e. Efectele prescripției și pedeapsa stabilită lui Alexandr Popovici

Instanța de apel l-a recunoscut vinovat pe Alexandr Popovici, i-a stabilit trei ani de închisoare și, concomitent, l-a liberat de răspundere penală. După constatarea vinovăției și a împlinirii prescripției, soluția prevăzută de art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală era condamnarea fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de pedeapsă.

Totuși, necesitatea casării trebuie apreciată și prin efectele concrete ale erorii. În încheierea nr. nr. 1ra-64/24, din 13 iunie 2025, § 73, Curtea a constatat aplicarea eronată a prescripției prin încetarea procesului, în locul condamnării cu liberarea de pedeapsă, dar nu a casat hotărârea: vinovăția rezulta din motivare, liberarea de pedeapsă era inevitabilă, iar dreptul la despăgubiri nu fusese afectat. Situația prezentei cauze diferă prin stabilirea expresă a unei pedepse de trei ani. 9 Această diferență nu poate fi ignorată. Dispozitivul trebuie însă examinat în ansamblu: aceeași hotărâre constată împlinirea prescripției și dispune liberarea lui Popovici de răspundere penală. Pedeapsa indicată nu poate fi pusă în executare. Vinovăția lui Alexandr Popovici a fost constatată, iar soluția asupra acțiunii civile nu este modificată de corectarea formei juridice a liberării. Critica procurorului nu relevă o consecință juridică concretă a pedepsei stabilite care să subziste în pofida liberării pentru prescripție și să impună casarea. În aceste limite, raționamentul din încheierea nr. 1ra-64/24, § 73, este aplicabil mutatis mutandis. Problema hotărârii care trebuie pronunțată după împlinirea prescripției este deja clarificată în jurisprudența Curții Supreme de Justiție (deciziile nr. 1ra-303/24, §§ 39–40, și nr. 1ra-65/2025, § 59). Prin urmare, și în această parte, recursul este inadmisibil. 40. Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) și 5) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului Djulieta Devder împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Sergiu Stratan 10