1ra-549/2023 — Art.287 alin. 2 lit.b; art. 349 alin. 1/1 CP

Gheorghi Cornevschii și Oleg Zaporojanu s-au născut în anul 1984, și, respectiv, 1968, în mun. Chișinău. Ei au fost apărați de avocații Vladimir Mării și Veaceslav Ropot.

Gheorghe Cornevschii și Oleg Zaporojan au fost învinuiți că, la 24 octombrie 2019, în intervalul orelor 13:00–15:00, aflându-se în localul „La Plăcinte” din mun. Chișinău, fiind în stare de ebrietate, vorbeau cu voce tare, se exprimau cu cuvinte necenzurate, după care au provocat un conflict cu personalul localului, Eudochia Chilari, în adresa căreia au folosit expresii necenzurate, au perturbat activitatea normală a unității și au opus rezistență violentă angajaților companiei de pază „Prosecutor”, care au intervenit pentru a curma actele huliganice. Ei au amenințat agenții de pază cu aplicarea forței, au refuzat să părăsească localul, i-au îmbrâncit și au aruncat cu un scaun în direcția agentului de pază Artiom Piliughin, căruia, potrivit raportului de expertiză judiciară din 26 noiembrie 2019, i-a fost cauzată o vătămare corporală neînsemnată. Faptele au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal (huliganism agravat săvârșit de două persoane).

Gheorghe Cornevschii și Oleg Zaporojan au mai fost învinuiți că, în aceeași zi, aproximativ la ora 15:45, aflându-se în incinta sectorului de poliție nr. 5 al IP Botanica din mun. Chișinău, i-au amenințat pe colaboratorii de poliție care documentau faptele antisociale, au manifestat un comportament agresiv, au refuzat să se conformeze cerințelor legale și au folosit expresii necenzurate în adresa acestora. Ei l-au amenințat cu violența pe inspectorul superior Ion Bolduratu, după care au aplicat violență asupra lui, l-au îmbrâncit și au deteriorat mobilierul din incinta sectorului de poliție. Potrivit raportului de expertiză judiciară din 25 octombrie 2019, lui Ion Bolduratu i-a fost cauzată o vătămare corporală neînsemnată. Faptele au fost încadrate în baza art. 349 alin. (11) Cod penal (violenţa săvârșită asupra unei persoane cu funcţie de răspundere).

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, conform art. 3641 Cod de procedură penală. La 15 iulie 2021, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Gheorghi Cornevschii și Oleg Zaporojanu au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 349 alin. (11) Cod penal, stabilindu-le pentru prima 1 infracțiune câte doi ani de închisoare, iar pentru cea de-a doua câte un an și șase luni de închisoare. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, fiecăruia i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de trei ani de închisoare. Executare pedepselor stabilite fiecărui inculpat a fost suspendată condiționat, pe un termen de probațiune de cinci ani, cu obligația de a nu schimba domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent și de a presta câte 100 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Instanța a încasat, în mod solidar, de la Gheorghi Cornevschii și Oleg Zaporojan în beneficiul părții vătămate suma de 5.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și, în beneficiul statului, suma de 576 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

La 28 iulie 2021, procurorul, Lilia Șapovalov, procuror în Procuratura mun. Chișinău, a depus apel. Ea a solicitat casarea sentinței în latura pedepsei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care pentru fiecare inculpat să se stabilească o pedeapsă definitivă de trei ani de închisoare, cu suspendarea parțială a executării în temeiul art. 901 Cod penal. Procurorul a susținut că pedeapsa aplicată nu corespunde gravității faptelor. Oleg Zaporojan a mai fost anterior în conflict cu legea, ceea ce denotă că nu s-a corectat, iar Gheorghi Cornevschii figurează ca consumator de substanțe narcotice și nu are o ocupație stabilă.

La 02 august 2021, și avocatul Veaceslav Ropot în interesele inculpaților a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei și acțiunii civile, solicitând reducerea termenului de probă la doi ani și excluderea obligației de a presta 100 de ore de muncă neremunerată. Avocatul a invocat caracterul excesiv al obligației de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, arătând că nerespectarea acesteia, inclusiv prin întârzieri, poate determina revocarea suspendării condiționate și executarea efectivă a pedepsei. Totodată, el a solicitat respingerea integrală a acțiunii civile, susținând că rezistența opusă polițistului reprezintă un risc inerent exercitării profesiei, reglementat de Legea nr. 320/2012 privind activitatea Poliției, iar prejudiciul moral nu putea fi acordat în lipsa probării lui într-un cadru procesual civil distinct.

Instanța de apel a fixat examinarea cauzei pentru 02 februarie 2022. La acea dată, inculpații s-au prezentat în ședință. Din motivul neprezentării părților vătămate, instanța a amânat examinarea cauzei pentru 22 iunie 2022. La ședința din 22 iunie 2022, instanța i-a audiat pe inculpați, aceștia au înaintat cereri privind aplicarea amnistiei, au fost cercetate probele și înscrisurile, a fost declarată încheiată cercetarea judecătorească și au început dezbaterile judiciare. Instanța a întrerupt ședința și a fixat cauza pentru 09 noiembrie 2022, ambii inculpați semnând că au fost înștiințați despre data noii ședințe. La 09 noiembrie 2022, nici inculpații, nici avocatul Veaceslav Ropot nu s-au prezentat, motiv pentru care instanța a amânat cauza pentru 30 noiembrie 2022. Despre această ședință, avocatul a fost înștiințat prin telefonogramă. La 30 noiembrie 2022, s-au prezentat inculpatul Gheorghi Cornevschii și avocatul Veaceslav Ropot, însă inculpatul Oleg Zaporojan nu s-a prezentat. Avocatul a comunicat că l-a telefonat de cinci ori, fără succes, și a susținut imposibilitatea examinării cauzei în lipsa 2 acestuia, pentru a-i fi asigurat dreptul la ultimul cuvânt. Instanța de apel a apreciat însă că examinarea cauzei poate continua în lipsa lui Oleg Zaporojan, a ascultat ultimul cuvânt al lui Gheorghi Cornevschii și a finalizat examinarea cauzei.

La 30 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a respins ca inadmisibil apelul avocatului Veaceslav Ropot în interesele lui Gheorghi Cornevschii, pe motiv că avocatul nu avea mandat să reprezinte interesele lui Gheorghi Cornevschii. Instanța a admis apelul procurorului și apelul aceluiași avocat în interesele lui Oleg Zaporojan, a casat parțial sentința, inclusiv din oficiu, și a pronunțat o nouă hotărâre. Pentru infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța i-a recunoscut vinovați pe ambii inculpați, a aplicat Legea nr. 243/2021 privind amnistia și i-a liberat de executarea pedepsei de doi ani de închisoare stabilită pentru această faptă. Pentru infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (11) Cod penal, instanța a menținut pedeapsa de un an și șase luni de închisoare, dar a suspendat condiționat executarea acesteia, stabilind un termen de probațiune de cinci ani pentru Gheorghi Cornevschii și de trei ani pentru Oleg Zaporojan. Instanța a modificat soluția asupra acțiunii civile și a dispus încasarea separată, de la fiecare inculpat, a câte 2.500 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Decizia motivată a fost pronunțată la 08 februarie 2023.

Instanța de apel a constatat că vinovăția inculpaților rezultă din ansamblul probelor administrate, inclusiv declarațiile inculpaților, ale părților vătămate și martorilor, înregistrările video și rapoartele de expertiză. Ea a exclus calificativele „grosolan” și „cinism sau”, ca urmare a declarării acestora ca neconstituționale prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25/2021. Instanța i-a recunoscut vinovați pe Gheorghi Cornevschii și Oleg Zaporojan de comiterea infracțiuii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, le-a stabilit pedeapsa și i-a liberat de executarea ei în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Pentru infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (11) Cod penal, instanța a constatat că amnistia nu poate fi aplicată, deoarece această infracțiune intră sub incidența excepțiilor prevăzute de lege. Din acest motiv, instanța a examinat separat individualizarea pedepsei pentru acest episod. Instanța a considerat că nu se impune executarea ei efectivă, având în vedere că inculpații au recunoscut vinovăția, au solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată și au manifestat căință sinceră. Ea a justificat termenul de probațiune mai mare stabilit pentru Gheorghi Cornevschii prin faptul că acesta se află la evidența medicului narcolog, iar termenul mai redus pentru Oleg Zaporojan prin faptul că antecedentele sale penale erau stinse. Instanța a respins critica apărării referitoare la obligația de a presta 100 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Această obligație este prevăzută expres de art. 90 alin. (6) Cod penal și poate însoți legal suspendarea condiționată a executării pedepsei. În latura civilă, instanța a reținut că Ion Bolduratu a suferit un prejudiciu moral nemijlocit prin fapta penală, astfel încât cererea sa putea fi examinată în procesul penal. Instanța a apreciat că suma de 100.000 de lei solicitată este exagerată și că nu se justifică 3 încasarea solidară a sumei de 5.000 de lei, motiv pentru care a dispus încasarea separată a câte 2.500 de lei de la fiecare inculpat.

La 10 martie 2023, avocatul Veaceslav Ropot a declarat recurs, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 4) și 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea parțială a deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Gheorghi Cornevschii să-i fie redus termenul de probațiune la trei ani, să fie excluse obligațiile impuse inculpaților de a presta câte 100 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității și să fie respinsă acțiunea civilă. Avocatul a susținut că instanța de apel l-a citat vicios pe Oleg Zaporojan, ceea ce a dus la examinarea cauzei în lipsa lui și la încălcarea dreptului la apărare. El a invocat că instanța de apel a individualizat contradictoriu pedeapsa, deoarece, deși a aplicat amnistia pentru infracțiunea de huliganism față de ambii inculpați, a redus termenul de probațiune doar pentru Oleg Zaporojan, menținând pentru Gheorghi Cornevschii termenul de cinci ani. În opinia apărării, această soluție este discriminatorie și contravine art. 411 Cod de procedură penală. Recurentul a contestat și obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, pe care a calificat-o ca excesivă. În latura civilă, recurentul a apreciat că prejudiciul cauzat unui polițist în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu trebuia reparat potrivit mecanismului special prevăzut de art. 60 alin. (4) din Legea nr. 320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului.

La 06 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. Instanța nu a primit vreo referință.

Urmărirea penală a fost pornită la 24 octombrie 2019 și s-a terminat la 22 ianuarie 2020. Prima instanță a examinat cauza în perioada 10 februarie 2020 - 15 iulie 2021. Instanța de apel a examinat cauza între 23 septembrie 2021 și 30 noiembrie 2022. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 06 aprilie 2023.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Criticile formulate de recurent vizează încălcarea dreptului la apărare prin pretinsa examinare a cauzei în apel în lipsa lui Oleg Zaporojan, dezacordul cu termenul de suspendare a executării pedepsei și cu obligația de a presta muncă neremunerată, precum și soluționarea acțiunii civile prin ignorarea mecanismului 4 special de despăgubire prevăzut de Legea nr. 320/2012. Pentru a facilita examinarea acestora, fiecare temei de recurs va fi examinat separat. i. examinarea cauzei în lipsa inculpatului

Recurentul a invocat temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală și a susținut că instanța de apel l-a citat vicios pe Oleg Zaporojan, fapt ce l-a privat de posibilitatea de a-și expune poziția. Acest argument este nefondat. Oleg Zaporojan a participat la examinarea apelului, a fost audiat de instanța de apel la 22 iunie 2022, a formulat cerere privind aplicarea amnistiei. El cunoștea despre examinarea cauzei sale, nu a înștiințat instanța despre imposibilitatea de a se prezenta și nu a formulat nici o cerere de amânare (vezi para. 7). Recurentul nu explică în ce mod lipsa lui Oleg Zaporojan de la ultimul termen a afectat caracterul echitabil al procedurii sau a influențat soluția pronunțată. Cercetarea judecătorească era deja încheiată, inculpatul fusese anterior audiat, iar în apel nu se punea în discuție vinovăția, ci numai consecințele juridice ale condamnării, inclusiv aplicarea amnistiei, individualizarea termenului de probațiune și latura civilă. Recurentul nu susține existența unor date noi privind persoana inculpatului, a unor circumstanțe familiale, medicale sau sociale pe care instanța nu le-ar fi cunoscut și care ar fi impus o altă individualizare. În asemenea circumstanțe, în această parte recursul este vădit neîntemeiat. ii. pedeapsa

La data depunerii recursului, critica referitoare la pedeapsa aplicată putea, în anumite condiții, să se încadreze în art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. Recurentul nu contestă vinovăția, însă critică decizia instanței de apel, în partea termenului de suspendare a executării pedepsei și obligațiilor suplimentare stabilite.

Aplicarea art. 90 Cod penal ține de discreția judecătorului. Completul poate admite recursul în temeiul pct. 10) doar atunci când nu sunt întrunite condițiile legale pentru aplicarea art. 90 Cod penal. Mai mult, suspendarea condiționată a executării pedepsei reprezintă o modalitate de executare a pedepsei, nu o formă de pedeapsă. Argumentul referitor la caracterul pretins discriminatoriu al termenului de probă nu poate fi reținut. Termenul de probă a fost individualizat separat pentru fiecare condamnat, în funcție de circumstanțele cauzei și de personalitatea fiecăruia. Simpla împrejurare că instanța de apel a stabilit termene de probă diferite pentru cei doi condamnați nu este suficientă pentru a demonstra ilegalitatea soluției, atât timp cât acestea se încadrează în limitele prevăzute de art. 90 Cod penal și rezultă din evaluarea individuală a situației fiecăruia.

Recurentul contestă, de asemenea, obligația de a presta 100 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității, stabilită conform art. 90 alin. (6) lit. g) Cod penal. El o consideră excesivă. Aceste critici sunt nefondate. Legea penală permite instanței să stabilească, în mod discreționar, obligații 5 suplimentare în sarcina condamnatului în scopul reeducării. Obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității se încadrează în limitele expres prevăzute de lege și este proporțională cu gravitatea faptei. Această măsură nu transformă natura pedepsei și nici nu o agravează. Stabilirea obligațiilor suplimentare prevăzute la art. 90 alin. (6), intră în sfera de apreciere a instanței, care a motivat condamnarea și a apreciat că aceste măsuri sunt necesare în scop preventiv și educativ.

Doar în cazul individualizării pedepsei contrar prevederilor legale există temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. Asemenea circumstanțe nu au fost invocate. Prin urmare, în această parte recursul nu se încadrează în temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. iii. soluționarea acțiunii civile

Avocatul Veaceslav Ropot a solicitat respingerea acțiunii civile. El a invocat art. 60 alin. (4) din Legea nr. 320/2012 privind activitatea Poliției și statutul polițistului. Recurentul nu contestă cuantumul prejudiciului moral acordat, ci susține că prejudiciul cauzat unui polițist în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu trebuia reparat din bugetul statului, cu posibilitatea recuperării ulterioare a sumelor, în ordine de regres, de la persoanele vinovate. Deși recurentul invocă temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală sub aspectul unei pretinse erori grave de fapt, din conținutul criticii rezultă că acesta nu contestă circumstanțele factuale reținute de instanța de apel și nici cuantumul despăgubirii acordate, ci temeiul juridic al obligării inculpaților la repararea prejudiciului moral. Prin urmare, argumentele recurentului urmează a fi examinate prin prisma caracterului motivat al soluției și a corectitudinii raționamentului juridic reținut de instanța de apel asupra acțiunii civile.

Completul apreciază că invocarea de către recurent a art. 60 alin. (4) din Legea nr. 320/2012 este lipsită de suport legal. În primul rînd, această normă a fost abrogată cu începere de la 07 iulie 2017. La data comiterii faptelor (24 octombrie 2019), textul ei nu mai era în vigoare, fiind exclus prin modificările operate prin Legea nr. 94/2017. În al doilea rînd, textul normei se referea la repararea prejudiciului material cauzat polițistului în exercițiul funcțiunii, nu la prejudiciul moral. Potrivit art. 219 Cod de procedură penală, persoana vătămată prin infracțiune poate solicita în cadrul procesului penal repararea prejudiciului cauzat nemijlocit prin faptă. Conform art. 2036 și art. 2037 Cod civil, autorul faptei ilicite răspunde inclusiv pentru prejudiciul moral cauzat prin atingerea adusă integrității fizice sau psihice a persoanei. Calitatea profesională a victimei nu exclude dreptul acesteia de a solicita direct de la făptuitori repararea prejudiciului moral suferit prin infracțiune. Prin urmare, și în această parte recursul este vădit neîntemeiat. 6

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3), 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Veaceslav Ropot împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2022. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Ghenadie Eremciuc Alexandru Negru 7