1ra-687/2024 — Art. 190 alin.3 CP

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Alexei Grecu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la închisoare pe un termen de patru ani, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de natură economic-financiară. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată pe un termen de probațiune de patru ani. Instanța a soluționat și chestiunile cu privire la acțiunile civile și corpurile delicte. Curtea de apel a admis apelurile din alte motive, a recalificat acțiunile inculpatului și a stabilit o nouă pedeapsă. Condamnatul a fost liberat de executarea pedepsei principale și complementare în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 24 octombrie 2022 a fost admis recursul declarat, casată decizia Curții de Apel Bălți și dispusă rejudecarea cauzei.

La 20 februarie 2024, Curtea de Apel Bălți a admis apelul declarat de procuror, a casat parțial sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Alexei Grecu a fost liberat de executarea pedepsei stabilite în temeiul Legii nr. 243/2021.

La 10 mai 2024, procurorul Inga Pascari a depus recurs în care solicită casarea totală a deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri.

Urmărirea penală a fost pornită la 03 martie și s-a terminat la 27 aprilie 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 05 mai - 13 decembrie 2021. Instanța de apel a examinat cauza în perioadele: 17 ianuarie - 19 iulie 2022, și 31 octombrie 2023 - 20 februarie 2024. Curtea Supremă de Justiție a examinat cauza în perioada 10 octombrie 2022 - 24 octombrie 2023. La 10 mai 2024, dosarul a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă 1

Alexei Grecu a fost învinuit că, aflându-se în 2019 în municipiul Bălți, într-o perioadă nestabilită, acționând în comun acord cu persoane neidentificate, a participat la comiterea escrocheriilor prin aplicațiile „WhatsApp” și „Messenger”. Victimele erau induse în eroare sub pretextul acordării unor credite preferențiale de către companii de finanțare din afara Republicii Moldova, fiind determinate să transfere bani pentru pretinse taxe, servicii notariale, deschiderea conturilor, penalități sau impozite aferente transferurilor internaționale. Grecu recepționa mijloacele bănești obținute ilicit prin transferuri rapide sau bancare, ridica o parte din sume, transmitea restul altor participanți ai grupului criminal organizat și punea la dispoziție carduri bancare emise de BC „Moldindconbank”, BC „Moldova Agroindbank” și BC „Victoriabank”, monitorizând operațiunile prin Internet banking. De la Natalia Oprea au fost dobândiți 32.670 de lei, transferați în trei tranșe în perioada 05 octombrie – 04 noiembrie 2020, iar de la Parascovia Zubatîi – 500 de euro, echivalentul a 10.514,50 de lei, transferați în două tranșe în perioada între 15 și 26 decembrie 2020. Sumele au fost transferate pe conturile lui Alexei Grecu, ridicate de acesta și de alte persoane, ulterior fiind repartizate potrivit înțelegerii prealabile. Acțiunile lui Alexei Grecu a fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art.190 alin. (3) Cod penal. b. Procedura în prima instanță

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 13 decembrie 2021, Alexei Grecu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (2) lit.b) Cod penal și condamnat la patru ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de natură economico-financiară. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată pe un termen de probațiune de patru ani. Instanța a dispus încasarea din contul lui Alexei Grecu în beneficiul Nataliei Oprea a sumei de 462.400 de lei, cu titlul de prejudiciul material cauzat prin infracțiune, și în beneficiul Parascoviei Zubatîi a sumei de 10.514,50 de lei, la fel, cu titlul de prejudiciu material cauzat prin infracțiune.

Instanța de fond a reținut că probele administrate de organul de urmărire penală nu a demonstrat existența elementelor specifice grupului criminal organizat. În sensul art. 46 Cod penal, în cauza dată lipsesc stabilitatea reuniunii, existența unui organizator, a unui plan infracțional prestabilit și repartizarea rolurilor între membri. Materialele cauzei nu confirmă că Alexei Grecu ar fi creat, condus sau ar fi aderat la un asemenea grup în scopul comiterii escrocheriei. Faptul că acțiunile infracționale au fost comise de mai multe persoane nu confirmă existența grupului criminal organizat. Instanța a reținut o legătură cauzală directă între acțiunile inculpatului și prejudiciu și a dispus încasarea sumelor suportate drept prejudiciu cauzat prin infracțiune. La individualizarea pedepsei instanța a ținut cont de recunoașterea parțială a vinovăției, de manifestarea voinței acestuia de a acoperi prejudiciul cauzat, precum și de faptul că are doi copii minori la întreținere. 2 c. Cererile de apel

La 22 decembrie 2021, inculpatul a declarat apel împotriva sentinței, solicitând casarea acesteia în partea pedepsei și a laturii civile. Acesta a susținut că instanța de fond a dispus în mod eronat încasarea din contul său, în beneficiul părții vătămate Natalia Oprea, a întregii sume solicitate, întrucât în contul său ar fi fost transferate doar 10% din mijloacele bănești, restul sumei fiind ridicat de persoane necunoscute aflate peste hotarele țării. Totodată, inculpatul a invocat faptul că pedeapsa aplicată este prea aspră în raport cu circumstanțele cauzei.

La 24 decembrie 2021, procurorul Grigore Bînzari a declarat apel prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Alexei Grecu să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (3) Cod penal și condamnat la patru ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, precum și cu aplicarea unei amenzi în mărime de 2.000 de unități convenționale. Procurorul a susținut că instanța de fond a recalificat eronat acțiunile inculpatului din art. 190 alin. (3) Cod penal în art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, fără a ține cont de caracterul prejudiciabil al faptei, numărul mare al transferurilor bănești, existența mai multor părți vătămate și modul organizat de acționare al grupului din care ar fi făcut parte inculpatul. În privința părții vătămate Natalia Oprea, Alexei Grecu ar fi acționat în calitate de autor, inducând-o în eroare să transfere bani sub pretextul obținerii unui credit preferențial cu dobândă de 2%. În privința părții vătămate Parascovia Zubatîi, acesta ar fi avut calitatea de complice, prin punerea la dispoziția altor membri ai grupului a cardurilor bancare expediate peste hotarele Republicii Moldova. Procurorul a susținut că inculpatul a contribuit la comiterea infracțiunii prin oferirea de informații, mijloace și instrumente, precum și prin tăinuirea bunurilor dobândite pe cale infracțională. De asemenea, el a invocat caracterul prea blând al pedepsei și aplicarea nejustificată a art. 90 Cod penal. d. Prima procedură de apel și recurs

La 19 iulie 2022, Curtea de Apel Bălți a admis apelurile, a casat parțial sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Alexei Grecu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (3) Cod penal la patru ani închisoare și amendă în mărime de 2.000 unități convenționale. Inculpatul a fost liberat de executarea pedepsei în temeiul art. 2 din Legea nr. 243/2021 privind amnistia. A fost dispusă încasarea din contul lui Alexei Grecu în beneficiul Nataliei Oprea a sumei de 32.670 de lei cu titlul de prejudiciu material cauzat prin infracțiune. În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că existența grupului criminal organizat în acțiunile infracționale ale lui Grecu este confirmată prin durata și continuitatea activității infracționale, gradul de coordonare a acțiunilor, repartizarea rolurilor între participanți, stabilitatea legăturilor dintre aceștia și existența unui plan infracțional determinat, la care inculpatul ar fi aderat în anul 2019. Astfel, 3 instanța a constatat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (3) Cod penal, și anume săvârșirea escrocheriei de un grup criminal organizat. În consecință, instanța a considerat echitabilă pedeapsa cu închisoare pe un termen de patru ani și amendă în mărime de 2.000 de unități convenționale. Instanța a constatat incidența Legii 243/2021 și a dispus încetarea procesului penal și liberarea inculpatului de executarea pedepsei penale.

În latura civilă, instanța a reținut că prejudiciul material cauzat părții vătămate Natalia Oprea constituie 32.670 de lei, nu 462.400 de lei, cum fusese încasat prin sentință. Prin urmare, sentința a fost casată în această parte, fiind dispusă încasarea din contul lui Alexei Grecu a sumei de 32.670 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune.

La 21 septembrie 2022, procurorul în procuratura de circumscripție Bălți, Valentina Gavdiuc, a declarat recurs în temeiul art.427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea parţială a deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare, deoarece instanța a admis o eroare în partea încetării procesului penal. Procurorul a invocat că, în baza art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța urma a fi adoptată o hotărâre de condamnare cu liberarea, reducere ori comutate a pedepselor penale.

La 24 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul, a casat decizia în partea încetări procesului penal și a remis cauza la rejudecare în această parte. Instanța a constatat că instanța de apel a admis o eroare adoptând o soluție contradictorie, prin care, pe de o parte, l-a recunoscut pe Alexei Grecu vinovat și i-a stabilit pedeapsa pentru infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (3) Cod penal, iar, pe de altă parte, a dispus încetarea procesului penal. e. A doua procedură de apel

În instanța de apel procurorul Inga Pascari a solicitat admiterea apelului apărării. Acesta a menționat că, având în vedere indicațiile Curții Supreme de Justiție, Alexei Grecu urmează a fi recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (3) Cod penal, cu liberarea de executarea pedepsei în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia. (Vol. III, f.d. 66).

La 20 februarie 2024, Curtea de Apel Bălți a admis din alte motive apelurile declarate, a casat parțial decizia în latura penală și a pronunțat o nouă hotărâre potrivit căreia Alexei Grecu, condamnat în baza art. 190 alin. (3) Cod penal la patru ani închisoare, amendă în mărime de 2.000 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a exercita o activitate economico-financiară pe un termen de patru ani, se liberează de executarea pedepsei în temeiul amnistiei. Decizia integrală a fost pronunțată la 19 martie 2024. Instanța a constatat că Alexei Grecu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (3) Cod penal, nefiind necesar a da o apreciere probelor. Ea doar a reținut că fapta cade sub incidența Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia, și a dispus liberarea lui Alexei Grecu de la executarea pedepsei penale. 4 f. Recursul

La 10 mai 2025, procurorul Inga Pascari a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală. Ea a solicitat casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia Alexei Grecu să fie liberat de executarea pedepsei principale, stabilite prin sentință și executarea ulterioară a pedepsei complementare. Procurorul a indicat că instanța de apel l-a liberat ilegal pe Alexei Grecu de pedeapsa complementară sub formă de privare de drept, deși art. 8 din Legea 243/2021 interzice așa ceva.

La 30 mai 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nu a fost depusă nicio referință.

La 14 mai 2026, partea vătămată Natalia Oprea a depus două cereri de accelerare a examinării cauzei penale. Deoarece soluționarea recursului era deja programată pentru 04 iunie 2026, cererile au fost anexate la dosar fără examinare.

Partea relevantă a art. 8 din Legea nr. 243, din 24 decembrie 2021, privind amnistia este următoarea: ,,art. (8) Se absolvă de pedeapsa complementară, cu excepția privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate și a privării sau anulării dreptului de a conduce mijloace de transport, persoanele în privința cărora se aplică prevederile art. 2-5 și art. 7.”

Partea relevantă a art. 190 Cod penal este următoarea: „Articolul 190. Escrocheria … (4) Faptele prevăzute la alin. (1)–(3), săvârșite de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 8 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 1350 la 3350 de unități convenționale”

La momentul săvârșirii faptei, art. 190 alin. (3) Cod penal prevedea următoarele: „Articolul 190. Escrocheria … (3) Escrocheria săvârșită de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală 5 se pedepseşte cu închisoare de la 4 la 8 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 1350 la 3350 unităţi convenţionale.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recurenta a invocat formal temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, susținând că instanța de apel ar fi aplicat eronat Legea nr. 243/2021 în partea pedepsei complementare. În pofida acestui fapt, procurorul solicită la sfârșitul recursului menținerea pedepsei aplicate prin sentință.

La rejudecare, instanța de apel a respectat indicațiile Curții Supreme de Justiție (vezi para. 16) și a înlocuit soluția greșită de încetare a procesului penal cu soluția corectă de condamnare și liberare de executarea pedepsei în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Totuși, în dispozitiv, instanța de apel eronat a stabilit și pedeapsa complementară a privării de dreptul de a exercita activitate economico-financiară pe termen de patru ani. Această pedeapsă complementară nu era prevăzută în sancțiunea art. 190 alin. (3) Cod penal la ziua comiterii faptei (vezi para. 24). Nici la ziua de astăzi norma corespunzătoare nu prevede o asemenea pedeapsă (vezi para. 23). Prin urmare, solicitarea procurorului de a dispune executarea pedepsei complementare nu poate fi reținută.

Este evident că punerea în executare a unei pedepse aplicate contrar legii este inadmisibilă. Chiar dacă recursul ar fi fost admis în partea pedepsei complementare, unica soluție legală posibilă ar fi fost excluderea pedepsei complementare. Cu alte cuvinte, admiterea recursului nu ar fi produs efecte practice, iar practica judecătorească în această materie nu este contradictorie. Prin urmare, recursul este inadmisibil, deoarece problema juridică invocată în recurs nu este de o importanţă fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenţei.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului Inga Pascari împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 20 februarie 2024. 6 Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 7