1ra-576/2024 — Art. 190 alin. 3 CP

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Alexei Grecu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate și condamnat definitiv (art. 84 alin. (1) Cod penal), la patru ani și șase luni de închisoare, cu amendă în mărime de 2.500 de unități convenționale. Instanța a admis integral acţiunile civile înaintate de părțile vătămate Elena Cojocaru și Veronica Bîtca. Acţiunea civilă înaintată de partea vătămată Mihail Cubleac a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului prejudiciului să se expună instanţa civilă. Sentința fiind contestată cu apel de către Alexei Grecu, la 28 martie 2023, instanța de apel a respins apelul și a menținut sentința.

La 30 noiembrie 2023 Curtea Supremă de Justiție a admis recursul condamnatului, a casat decizia instanței de apel și a dispus rejudecarea cauzei în aceeași instanță.

La 22 februarie 2024 Curtea de Apel Bălți a admis apelul inculpatului, a casat sentința în latura penală, și a pronunțat în această parte o nouă hotărâre. Alexei Grecu considerat condamnat în baza art.190 alin.(3) Cod penal (pe trei episoade) la cîte patru ani de închisoare, cu amendă în mărime de 1.350 de unități convenționale pentru fiecare episod, a fost liberat de la executarea pedepselor (pe fiecare episod) în temeiul art.2 al Legii nr.243/2021) privind amnistia. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

La 17 aprilie 2024, procurorul Octavian Bodareu a depus recurs în care solicită casarea decizie instanței și menținerea sentinței.

Urmărirea penală în cauza nr. 2021048056 a fost pornită la 20 septembrie și s-a finalizat la 12 octombrie 2021. Urmărirea penală în cauza nr. 2021048064 a fost pornită la 19 octombrie și s-a finalizat la 28 octombrie 2021. Urmărirea penală în cauza nr. 2021048075 a fost pornită la 08 decembrie 2021 și s-a finalizat la 03 ianuarie 2022. În prima instanță prin încheierea din 15 februarie 2022, cauzele penale menționate au fost conexate într-o procedură unică. Prima 1 instanță a examinat cauza în perioada 15 octombrie 2021 - 29 iunie 2022. Instanța de apel a examinat cauza în perioadele 22 iulie 2022 - 28 martie 2023 și 07 decembrie 2023 - 22 februarie 2024. Instanța de recurs e examinat cauza în perioada 03 iulie - 30 noiembrie 2023. Dosarul a ajuns a doua oară la Curtea Supremă de Justiție la 07 mai 2024.

Anterior, pe o altă cauză, de învinuire a lui Alexei Grecu în baza art.190 alin.(3), Curtea de Apel Bălți, prin decizia din 20 februarie 2024, a admis apelurile declarate de către procurorului Grigore Bînzari și inculpatului Alexei Grecu, a casat parțial sentinţa Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 13 decembrie 2021, în latura pedepsei penale și a pronunțat o nouă hotărîre. Alexei Grecu condamnat la patru ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 2.000 de unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de natură economic-financiară pe un termen de patru ani, a fost liberat de executarea pedepsei în temeiul art. 2 al Legii nr.243/2021 privind amnistia. ÎN FAPT

Alexei Grecu a fost învinuit de comiterea a trei episoade de escrocherie în următoarele circumstanțe, în cursul anului 2019, aflându-se în mun. Bălți, a aderat la un grup infracțional organizat condus de o persoană neidentificată nerezidentă, constituit în scopul dobândirii frauduloase a bunurilor altor persoane prin intermediul aplicațiilor „WhatsApp” și „Messenger”. Activitatea infracțională a constat în inducerea în eroare a victimelor prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase privind acordarea unor credite preferențiale cu dobânda de 2% anual de către companii străine, acțiuni dolosive prin care au fost însușite mijloace bănești de la partea vătămat Elenei Cojocaru în sumă de 1.105 de Euro, de la Mihail Cubleac în sumă de 1.200 de Euro și de la Veronica Bîtca în sumă de 2.330 de lei.

La 29 iunie 2022, prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, Alexei Grecu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (3) Cod penal (pe trei episoade) și condamnat cu aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, la patru ani și șase luni de închisoare, cu amendă în mărime de 2.500 de unități convenționale. Instanța a admis integral acţiunile civile înaintate de părțile vătămate Elena Cojocaru și Veronica Bîtca. Ea a încasat de la Alexei Grecu în beneficiul lui Elena Cojocaru suma de 23.000 de lei și în beneficiul lui Veronica Bîtca 2.330 de lei. Acţiunea civilă înaintată de partea vătămată Mihail Cubleac a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului prejudiciului să se expună instanţa civilă.

Instanța a reținut că, deși inculpatul Alexei Grecu a recunoscut vina parțial, vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (3) Cod penal (pe toate cele trei episoade) a fost incontestabil probată prin 2 coroborarea declarațiilor părților vătămate cu înscrisurile cercetate în ședință. Cererea apărării privind recalificarea faptelor în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal a fost considerată neîntemeiată. Instanța reținut că, ansamblul probator atestă participarea inculpatului la schema infracțională prin acțiuni concrete, determinarea dolosivă a victimelor de a efectua transferuri financiare și punerea la dispoziție a contului bancar propriu contra unui beneficiu de 10% din sumele tranzacționate, în cadrul unui grup infracțional organizat la care a aderat în anul 2019. În lipsa circumstanțelor atenuante sau agravante și având în vedere săvârșirea infracțiunilor în concurs, instanța a apreciat că aplicarea pedepsei cu închisoarea este proporțională și pe deplin aptă să asigure restabilirea echității sociale și reeducarea inculpatului. Apreciind acțiunile civile formulate, instanța a reținut vinovăția certă a lui Alexei Grecu în cauzarea pagubelor, considerând întemeiate și pasibile de admitere cerințele părților vătămate Elena Cojocaru și Veronica Bîtca privind repararea prejudiciului material în mărime de 23.000 de lei și, respectiv, 2.330 de lei, iar cu privire la acțiunea civilă a părții vătămate Mihail Cubleac, recunoscută în această calitate prin ordonanța din 19 octombrie 2021 pentru suma de 47.000 lei (f.d. 10, 11, vol. II), a dispus admiterea acesteia în principiu, având în vedere că pretenția depășește cuantumul de 24.000 de lei incriminat inculpatului prin actul de inculpare.

La 08 iulie 2022, inculpatul Alexei Grecu, a depus apel. El a solicitat casarea sentinței și adoptarea unei noi hotărâri prin care faptele sale să fie recalificate în baza art.190 alin.(2) Cod penal și cu stabilirea unei pedepse non privative de libertate. El a invocat lipsa probatoriului privind existența elementelor constitutive ale grupului criminal organizat, susținând că acțiunile întrunesc doar semnele comiterii escrocheriei de către două sau mai multe persoane.

La 28 martie 2023, Curtea de Apel Bălți a respins apelul și a menținut sentința. Instanța de apel a constatat că prima instanță a stabilit corect vinovăția lui Alexei Grecu și încadrarea juridică corectă a acțiunilor acestuia în baza art. 190 alin. (3) Cod penal, pe toate cele trei episoade. Pedeapsa stabilită este legală și proporțională cu gravitatea faptelor. Decizia motivată a fost pronunțată la 02 mai 2023.

La 22 mai 2023 inculpatul Alexei Grecu a depus recurs, invocând temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și a deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile sale să fie recalificate în baza art. 190 alin. (2) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse neprivative de libertate, sau să fie încetat procesul penal în temeiul Legii nr. 243/2021 cu privire la amnistie. În susținerea recursului a invocat aprecierea eronată a probelor și lipsa elementelor grupului criminal organizat, solicitându-se reîncadrarea faptei din art. 190 alin. (3) în art. 190 alin. (2) Cod penal, precum și aplicarea actului de amnistie conform Legii nr. 243/2021. 3

La 30 noiembrie 2023 Curtea Supremă de Justiție, a admis recursul, a casat decizia și a dispus rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Cu privire la dezacordul recurentului privind neinformarea și neaplicarea actului de amnistie conform Legii nr. 243/2021, Curtea a reținut că amnistia înlătură răspunderea sau pedeapsa penală (art. 107 alin. (1) Cod penal), dispunându-se încetarea procesului penal pentru infracțiunile ce nu depășesc șapte ani închisoare (art. 2 din Lege), cu excepția persoanelor condamnate anterior pentru infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave (art. 6 alin. (1) lit. a¹)). Instanța de apel urmează să examineze multiaspectual incidentul amnistiei în privința lui Alexei Grecu pe cauza dată, ținând cont și de Decizia Curții Supreme de Justiție din 24 octombrie 2023, pe o altă cauză vizându-l pe același inculpat, prin care s-a dispus rejudecarea cauzei sub acest aspect.

La 22 februarie 2024 Curtea de Apel Bălți a admis apelul, a casat sentința în latura penală, și a pronunțat în această parte o nouă hotărâre. Alexei Grecu considerat condamnat în baza art.190 alin.(3) Cod penal (pe trei episoade) la cîte patru ani de închisoare, cu amendă în mărime de 1.350 de unități convenționale pentru fiecare episod, a fost liberat de la executarea pedepselor (pe fiecare episod) în temeiul art. 2 al Legii nr.243/2021) privind amnistia. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

La rejudecare, instanța de apel a considerat că termenul „anterior” din art. 6 lit. g) al Legii nr. 243/2021 se referă la liberarea de pedeapsă în temeiul unui alt act de amnistie. Prin urmare, a respins argumentul procurorului potrivit căruia aplicarea anterioară a aceleiași legi printr-o decizie a Curții de Apel Bălți 20 februarie 2024 împiedica amnistierea lui Alexei Grecu în prezenta cauză.

La rejudecare, instanța de apel a interpretat termenul „anterior” din art. 6 alin. (1) lit. g) al Legii nr. 243/2021 ca referindu-se la liberarea de pedeapsă în temeiul unui alt act de amnistie. A considerat, astfel, că aplicarea aceleiași legi prin decizia Curții de Apel Bălți din 20 februarie 2024 nu împiedica amnistierea lui Alexei Grecu în prezenta cauză. Instanța a respins argumentul procurorului și a reținut că infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (3) din Codul penal nu se regăsește printre excepțiile prevăzute de art. 6 alin. (1) lit. d) din lege.

La 17 aprilie 2024, La 17 aprilie 2024, procurorul Octavian Bodareu a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) din Codul de procedură penală, solicitând casarea deciziei și menținerea sentinței. Acesta susține că instanța de apel a aplicat greșit amnistia, deoarece Alexei Grecu beneficiase deja de aceasta într-o altă cauză, prin decizia Curții de Apel Bălți din 20 februarie 2024, pentru o infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (3) din Codul penal. În opinia procurorului, această împrejurare atrăgea interdicția aplicării repetate a amnistiei, prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 243/2021. 4

La 07 mai 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, în să nu a primit vreo referință.

Prevederile relevante ale Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 sunt următoarele: „Art. 6. – (1) Prevederile art. 1–5 nu se aplică persoanei: … g) bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru o infracțiune săvârșită cu intenție și absolvită anterior în tot sau în parte, în temeiul actului de amnistie sau de grațiere, de pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei alte infracțiuni; (2) La aplicarea prevederilor alin. (1) nu se ține cont de antecedentele penale ale persoanei reabilitate și nici de antecedentele penale stinse în modul stabilit de legislație”.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs. De asemenea, ea nu permite instanței de recurs să verifice oportunitatea unei soluții judecătorești date de instanța de fond sau apel atât timp cât aceasta este legală (decizia CSJ nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul procurorului se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de pct. 6) în decizia nr. 1ra-1085/2024 și în încheierea nr. 5 1ra-1251/2024. O apreciere a probelor este „vădit nerezonabilă”, atunci când ea este evidentă pentru un profesionist și nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). O hotărâre judecătorească este arbitrară sau vădit nerezonabilă atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39). O hotărâre judecătorească poate să fie în același timp „arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Totuși, fiecare din cele două sintagme urmează a fi examinate separat (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 43).

Procurorul nu argumentează în nici un mod de ce hotărârea instanței de apel ar fi arbitrară sau că ea se bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor. El susține că instanța de apel a aplicat eronat Legea nr. 243/2021 privind amnistia și a ignorat circumstanțe care împiedică expres aplicarea acestei legi. Orice pretinsă aplicare greșită a normei de drept penal material sau ignorarea jurisprudenței obligatorii a Curții Supreme de Justiție cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală (deciziile 1ra-503/2024, §§ 46-47 și 1ra-754/2024, § 49). Prin urmare, recursul va fi examinat prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală.

Curtea Supremă de Justiție a clarificat interpretarea art. 6 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 243/2021 în decizia nr. 1ra-1404/2023. Curtea a reținut că voința legiuitorului este de a preveni aplicarea repetată a mecanismelor de clemență penală față de aceeași persoană. Norma interzice aplicarea amnistiei persoanei care a fost anterior absolvită, în tot sau în parte, de pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei alte infracțiuni intenționate. Criteriul relevant nu este dacă absolvirea anterioară a avut loc în temeiul aceleiași legi sau al unui alt act de amnistie, ci dacă persoana a fost deja absolvită anterior de pedeapsă prin efectul amnistiei. Legea amnistiei care a determinat anterior liberarea de pedeapsă este irelevantă. Art. 9 din Legea nr. 243/2021, care permite amnistierea pentru fiecare infracțiune în parte în cazul concursului de infracțiuni, nu poate fi interpretat în detrimentul interdicțiilor prevăzute de art. 6 din aceeași lege. Din momentul absolvirii de pedeapsă într-o cauză, absolvirea repetată într-o altă cauză devine imposibilă (decizia nr. 1ra-1404/2023, §§ 23-24).

Alexei Grecu a beneficiat anterior de amnistie pentru o altă infracțiune intenționată prevăzută de art. 190 alin. (3) din Codul penal (para. 8). Art. 6 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 243/2021 exclude aplicarea repetată a amnistiei. Liberarea sa de executarea pedepselor pentru alte infracțiuni intenționate contravine acestei norme și jurisprudenței Curții Supreme de Justiție menționate la paragraful precedent. 6

Cauza a fost deja trimisă o dată la rejudecare. Eroarea constatată privește aplicarea Legii nr. 243/2021 privind amnistia și poate fi corectată direct în recurs, fără o nouă examinare a probelor. Curtea Supremă de Justiție a reținut că remiterea la rejudecare este necesară numai dacă eroarea nu poate fi înlăturată în recurs (decizia nr. 1ra-1737/2022, § 30). Instanța de apel l-a liberat pe Alexei Grecu de executarea pedepselor pentru cele trei infracțiuni prevăzute de art. 190 alin. (3) din Codul penal, fără a se pronunța asupra pedepsei definitive de patru ani și șase luni de închisoare, stabilită prin sentința din 29 iunie 2022 în temeiul art. 84 alin. (1) din Codul penal. Alexei Grecu beneficiase însă anterior de amnistie pentru o altă infracțiune intenționată. În aceste condiții, art. 6 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 243/2021 excludea aplicarea repetată a amnistiei. Aplicarea acesteia pentru fiecare infracțiune aflată în concurs nu înlătură interdicția (decizia nr. 1ra-595/2024). Prin urmare decizia instanței de apel urmează a fi casată integral, cu menținerea sentinței.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de procurorul Octavian Bodareu; Casează integral decizia Curții de Apel Bălți din 22 februarie 2024 și menține sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 29 iunie 2022. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Sergiu Stratan 7