- Dosarul nr.
- 1ra-239/2023
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul penal
- Data
- 7 mai 2026
- Părțile
- Evgheni Oboroc
- Pe scurt
- Art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-239/2023 — Art. 186 alin. 2 lit. d CP
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului învinuirea lui Evgheni Oboroc (art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal) (Dosarul nr. 1ra-239/2023 Nr. PIGD 1-21014062-01-1ra-06022023) Recurs inadmisibil depus pînă la 01 septembrie 2023; Argumentul procurorului, precum că Legea nr. 243/2021 cu privire la amnistia nu poate fi aplicată fără cererea persoanei, este vădit neîntemeiat. 07 mai 2026 Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanţa de fond: Ghenadie Eremciuc Instanţa de apel: Gheorghe Scutelnic, Viorel Pușcaș, Oleg Moraru Textul corespunde originalului Judecând recursul în cauza penală privind învinuirea lui Evgheni Oboroc, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stella Bleșceaga, Preşedinte, Leonid Chirtoacă, Vladislav Gribincea, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
Evgheni Oboroc s-a născut în anul 1991 în mun. Bălți. El a fost învinuit în temeiul art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal (furt). 2. a fost învinuit că, la 18 septembrie 2019, în jurul orei 23:00, aflându-se în casa tatălui său din mun. Bălți, a profitat de faptul că nu era observat și a sustras pe ascuns bunuri lăsate de vizitatorul Valeriu Hatmanu: un telefon mobil (200 de lei) și o tabletă (4.000 de lei), care aparțineau Tamarei Ciubotaru. Acțiunile lui au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal (furt).
Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 22 martie 2022, procesul penal intentat în privința lui Evgheni Oboroc în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal a fost încetat în temeiul Legii amnistiei nr. 243/2021. Acțiunea civilă a fost admisă și a fost dispusă încasarea de la Evgheni Oboroc în beneficiul lui Tamara Ciubotaru a sumei de 4.200 de lei cu titlu de prejudiciu material.
La 04 aprilie 2022, procurorul în Procuratura mun. Bălți, Oleg Reaboi, a contestat cu apel sentința instanței de fond, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri noi de condamnare a lui Evgheni Oboroc în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la un an și șase luni închisoare și, în baza art. 84 alin. (4) Cod penal, să-i fie adăugat parțial, la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 18 ianuarie 2021, stabilindu-i pedeapsa definitivă de trei ani și șase luni de închisoare.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 08 noiembrie 2022, a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința în latura penală și pronunțată o hotărâre nouă prin care Evgheni Oboroc a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate. El a fost condamnat la un an de închisoare cu liberarea de executarea pedepsei în baza Legii amnistiei nr. 243/2021. În rest sentința a fost menținută fără modificări.
La 18 ianuarie 2023, procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Valentina Gavdiuc, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Procurorul a solicitat casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare. El solicită casarea deciziei deoarece amnistia a fost aplicată ilegal, fără acordul scris al inculpatului și fără respectarea procedurii legale. 1
Urmărirea penală a fost pornită la 10 octombrie 2020 și s-a terminat în 26 ianuarie 2021. În prima instanță cauza penală a fost examinată în perioada 29 ianuarie 2021 – 22 martie 2022. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 14 aprilie – 08 noiembrie 2022. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 06 februarie 2023.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
1. Cererea de recurs a fost depusă până la 01 septembrie 2023. La acea dată, partea relevantă a art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală era următoarea: „(1) Hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: ... 6) instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanţa a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluţia instanţei;”
Prevederile relevante ale Legii nr. 243/2021 privind amnistia sunt următoarele: „Art. 1. - (5) Persoana bănuită, învinuită poate înainta personal sau prin intermediul unui avocat un demers către instanţa de judecată privind examinarea posibilităţii aplicării amnistiei doar dacă a fost refuzată de procuror. Art. 2. – (1) Procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr. 985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. … (4) În privinţa persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin.(1)–(3) din prezentul articol, instanţa de judecată, la pronunţarea sentinţei, poate hotărî încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării judecătoreşti, vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunii a fost confirmată, inculpatul întruneşte criteriile stabilite la art.1 şi nu cade sub incidenţa art.6.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
9. Decizia motivată a instanței de apel a fost pronunțată la 20 decembrie 2022. Recursul a fost declarat la 18 ianuarie 2023. Prin urmare recursul a fost înaintat în termen. 2
Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).
Recursul a fost depus în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023, care se referă la deficiențele în motivarea hotărârii judecătorești. Acest aspect a fost interpretat în numeroase cauze (a se vedea drept exemplu hotărârile în cauzele nr. 1ra-231/2023, 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023). Conform acestei interpretări, art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală se referă la carențe de motivare sau erorile grave de fapt. Simplul fapt al dezacordului cu motivarea instanței de apel nu cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Codul de procedură penală, iar obligația instanței judecătorești de motivare a hotărârii judecătorești ar trebui interpretat ca o obligație a instanței să combată convingător toate argumentele din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței (decizia nr. 1ra-854/2022, §100). El nu poate fi interpretat ca obligând instanța să combată argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției. Acesta este și standardul de motivare impus de art. 6 CtEDO (hotărârile CtEDO Moreira Ferreira v. Portugalia (nr. 2), 2017, § 84; S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România, 2013, § 40).
O eventuală eroare de drept ce ar viza aplicarea amnistiei putea fi invocată doar în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) sau 16) Cod de procedură penală (vezi decizia 1ra-1323/2023). Legea nr. 243/2021 cu privire la amnistie, la art. 1 alin. (5), prevede posibilitatea aplicării amnistiei la solicitarea avocatului (vezi para. 7). Potrivit procesului-verbal al ședinței din 17 martie 2022, avocatul Mariana Ciubară a solicitat verbal instanței aplicarea actului amnistiei în privința condamnatului (f.d. 128). În asemenea circumstanțe, refuzul soluționării cerinței aplicării Legii amnistiei la etapa judecării cauzei, pentru simplul motiv că inculpatul nu a depus o solicitare scrisă sau că nu a fost prezent la ședință, reprezintă o manifestare de formalism excesiv. Mai mult ca atît, însăși Legea nr. 243/2021 cu privire la amnistie la art. 2 alin. (4) prevede posibilitatea aplicării amnistiei față de persoana care nu refuză expres aplicarea acesteia (a se vedea para. 7) (mutatis mutandis decizia nr. 1ra-81/2024, § 29). Prin urmare, recursul este vădit neîntemeiat.
În temeiul art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului Valentina Gavdiuc împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 08 noiembrie 2022. 3 Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Vladislav Gribincea 4